Presedintele Fernando de la Rua a declarat pentru publicatia Listin Diario ca Shakira, in varsta de 29 de ani, si fiul sau Antonio, au vorbit despre casatorie si formarea unei familii, dar au hotarat sa mai astepte o perioada.
“Prefera sa mai astepte. Tinerilor din ziua de azi le place sa traiasca ca si cuplu; considera ca nu este necesar sa te casatoresti pentru a fi fericit.”, a declarat de la Rua.
Shakira si Antonio de la Rua sunt impreuna de cinci ani. De la Rua a spus ca “Shakira este o femeie foarte buna, este foarte iubitoare. Se intelege foarte bine cu parintii sai, dar si cu viitorii socri.”
Momentan, Shakira se afla in turneu, prezentandu-le spectatorilor cea mai noua realizare a sa, “Oral Fixation”. Artista urmeaza sa sustina, in urmatoarele saptamani, concerte in Guatemala, El Salvador, Nicaragua, Panama, Peru, Venezuela, Puerto Rico si Columbia.
HotNews.ro, S.B., 27 oct 2006
luni, octombrie 30, 2006
Paul Goma si-a scuipat si in direct fostii prieteni!
Joi seara, la emisiunea moderata de Adrian Ursu, “Discutii despre adevar”, difuzata pe postul national de televiziune, scriitorul Paul Goma a avut o interventie telefonica in direct. A fost un prilej pentru scriitorul aflat de 30 ani la Paris sa isi transeze problemele si sa incerce sa “marcheze” in meciurile pe care le are cu cativa dintre scriitorii romani.
Lista incepe cu Mircea Dinescu si continua cu Nicolae Manolescu, Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Gabriela Adamesteanu. Furia lui Goma s-a transformat in-tr-o adevarata ploaie de invective, injurii, vulgaritati adresate tuturor “prietenilor” sai, morti sau vii.
Brucan e un “dobitoc” pe care pamantul nu ar trebui sa-l rabde, Dinescu e un magar, Liiceanu si Plesu alcatuiesc “drojdia elitei”, Gabriela Adamesteanu si-a dat concursul pentru distrugerea cartilor sale. Despre Tismaneanu a spus ca se pricepe la maruntisuri.
Acesta e blamat de scriitorul din exil cum ca dupa ce l-a invitat la comisia de studiere a comunismului, l-a exclus pentru a-i baga pe altii in locul lui.
In acelasi timp, Goma e foarte suparat ca Manolescu l-a acuzat ca e antisemit. Desi recunoaste ca a criticat Israelul spunand ca “e un stat rasist si terorist”, Goma sustine ca asta nu inseamna sa fii antisemit. “Acestea nu sunt acuze. Doar constatari”. Practic, Paul Goma nu a adus argumente in sustinerea acuzatiilor pe care le-a adus.
Marturiile sale par a fi mai degraba niste scenarii in care apar personaje cunoscute noua. Poate ca o samanta de adevar o exista insa... ramane de vazut care e adevarul de fapt si de drept.
Dintre scriitorii nominalizati de Paul Goma, doar Gabriela Adamesteanu a comentat spusele scriitorului Paul Goma. Redam mai jos transcrierea interventiei telefonice a lui Paul Goma din emisiunea sus-amintita.
Paul Goma: Cine a vorbit inaintea mea?
Adrian Ursu: Un securist era mai devreme care a fost trimis sa va ucida.. domnul Haiducu se cheama dumnealui. Nu stim daca asta e numele real. Stiti ca securistii aveau nume de astea patriotice
Paul Goma: Asa. Deci, incep. Va rog sa nu ma intrerupeti. Eu sunt unul dintre cei care si-au vazut dosarele in timpul arestarii - dosarele de ancheta - si care a suprevietuit anchetei si dupa ce a ajuns in Occident, a scris o carte de marturii.
Dosarul meu, partial memorizat, a trecut in cartea Le tremblemment des hommes, a aparut mai intai in frantuzeste, iar dupa foarte multi ani a fost publicata de Liiceanu in romaneste. Si imediat a fost retrasa din librarii si trimisa la topit. Asta este documentul care la noi se numeste “Culoarea curcubeului”. Asta-i una. A doua.
Din dosarul de securitate al meu - pe care m-a ajutat Stejarel Olaru, imputernici-tul sa-l am, o parte din el, si sa-l public in anexa Barbosul - lipsesc o suma de documente esentiale. Eu vedeam atunci, in 1977, ca securistii scoteau documente, le rupeau... Din dosarele care erau sigilate, bineinteles. Le bagau in buzunar, le aruncau la cos, introduceau altele si asa mai departe.
De atunci nu am incredere in dosare. Pe atunci inca nu cunosteam ca exista unul Pelin care senilizeaza dosarele de securitate. In dosarul meu, Stejarel Olaru m-a anuntat ca nu exista nici mandatul de arestare din 1977, nu exista nici documentul care probeaza ca Consiliul Uniuinii Scriitorilor m-a exclus in jurul datei de 16 aprilie 1977.
Nu stiu ce a gasit Manolescu prin arhiva pe care a administrat-o... Dinescu e acolo pe platou?
Adrian Ursu: Nu e. Am incercat sa-l aducem dar calatoreste mult.
Paul Goma: Saracul de el. Pun eu mana si pe ala, pe magarul ala de Dinescu. Deci, nu exista document. Eu sunt omul fara documente. Dar mie nu-mi pasa.
Cronica Romana, Gabriela Simon, 28 oct 2006
Lista incepe cu Mircea Dinescu si continua cu Nicolae Manolescu, Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Gabriela Adamesteanu. Furia lui Goma s-a transformat in-tr-o adevarata ploaie de invective, injurii, vulgaritati adresate tuturor “prietenilor” sai, morti sau vii.
Brucan e un “dobitoc” pe care pamantul nu ar trebui sa-l rabde, Dinescu e un magar, Liiceanu si Plesu alcatuiesc “drojdia elitei”, Gabriela Adamesteanu si-a dat concursul pentru distrugerea cartilor sale. Despre Tismaneanu a spus ca se pricepe la maruntisuri.
Acesta e blamat de scriitorul din exil cum ca dupa ce l-a invitat la comisia de studiere a comunismului, l-a exclus pentru a-i baga pe altii in locul lui.
In acelasi timp, Goma e foarte suparat ca Manolescu l-a acuzat ca e antisemit. Desi recunoaste ca a criticat Israelul spunand ca “e un stat rasist si terorist”, Goma sustine ca asta nu inseamna sa fii antisemit. “Acestea nu sunt acuze. Doar constatari”. Practic, Paul Goma nu a adus argumente in sustinerea acuzatiilor pe care le-a adus.
Marturiile sale par a fi mai degraba niste scenarii in care apar personaje cunoscute noua. Poate ca o samanta de adevar o exista insa... ramane de vazut care e adevarul de fapt si de drept.
Dintre scriitorii nominalizati de Paul Goma, doar Gabriela Adamesteanu a comentat spusele scriitorului Paul Goma. Redam mai jos transcrierea interventiei telefonice a lui Paul Goma din emisiunea sus-amintita.
Paul Goma: Cine a vorbit inaintea mea?
Adrian Ursu: Un securist era mai devreme care a fost trimis sa va ucida.. domnul Haiducu se cheama dumnealui. Nu stim daca asta e numele real. Stiti ca securistii aveau nume de astea patriotice
Paul Goma: Asa. Deci, incep. Va rog sa nu ma intrerupeti. Eu sunt unul dintre cei care si-au vazut dosarele in timpul arestarii - dosarele de ancheta - si care a suprevietuit anchetei si dupa ce a ajuns in Occident, a scris o carte de marturii.
Dosarul meu, partial memorizat, a trecut in cartea Le tremblemment des hommes, a aparut mai intai in frantuzeste, iar dupa foarte multi ani a fost publicata de Liiceanu in romaneste. Si imediat a fost retrasa din librarii si trimisa la topit. Asta este documentul care la noi se numeste “Culoarea curcubeului”. Asta-i una. A doua.
Din dosarul de securitate al meu - pe care m-a ajutat Stejarel Olaru, imputernici-tul sa-l am, o parte din el, si sa-l public in anexa Barbosul - lipsesc o suma de documente esentiale. Eu vedeam atunci, in 1977, ca securistii scoteau documente, le rupeau... Din dosarele care erau sigilate, bineinteles. Le bagau in buzunar, le aruncau la cos, introduceau altele si asa mai departe.
De atunci nu am incredere in dosare. Pe atunci inca nu cunosteam ca exista unul Pelin care senilizeaza dosarele de securitate. In dosarul meu, Stejarel Olaru m-a anuntat ca nu exista nici mandatul de arestare din 1977, nu exista nici documentul care probeaza ca Consiliul Uniuinii Scriitorilor m-a exclus in jurul datei de 16 aprilie 1977.
Nu stiu ce a gasit Manolescu prin arhiva pe care a administrat-o... Dinescu e acolo pe platou?
Adrian Ursu: Nu e. Am incercat sa-l aducem dar calatoreste mult.
Paul Goma: Saracul de el. Pun eu mana si pe ala, pe magarul ala de Dinescu. Deci, nu exista document. Eu sunt omul fara documente. Dar mie nu-mi pasa.
Cronica Romana, Gabriela Simon, 28 oct 2006
Bloggerii manifesta pentru libertatea de expresie
Reprezentantii organizatiei Amnesty International au cerut bloggerilor din intreaga lume sa-si manifeste sprijinul pentru libertatea de expresie si pentru colegii lor care au fost inchisi pentru ceea ce au scris in jurnalele online, informeaza BBC.
Organizatia apreciaza ca drepturile fundamentale ale omului, precum libertatea de expresie, sunt grav amenintate.
“Libertatea de expresie online, este un drept, nu un privilegiu, dar este un drept care trebuie aparat”, a declarat Steve Ballinger de la Amnesty International. “Cerem Bloggerilor din intreaga lume sa isi arate solidaritatea cu utilizatorii de internet din tari in care poti sa faci inchisoare doar pentru ca iti critici guvernul, a continuat Ballinger.
Steve Ballinger a mai spus ca iranianul Kianoosh Sanjari, care a fost arestat la inceputul lunii noiembrie deoarece a relatat in jurnalul sau despre conflictele dintre politia iraniana si sustinatorii Ayatollahului Boroujerdi, este doar un exemplu.
Amnesty doreste ca blogger-ii sa publice astfel de cazuri si sa-si manifeste sprijinul fata de dreptul la exprimare libera.
“Multe guverne au utilizat tehnologia pentru a bloca fluxul de informatii care ajunge la cetateni”, a spus Ballinger. “Au fost inchisi oameni doar pentru ca si-au exprimat parerea intr-un email sau pe un site”
Unele companii, precum Yahoo si Google, au fost criticate pentru ajutorul dat unor state precum China care cenzureaza continutul online.
HotNews.ro, D.C., 27 oct 2006
Organizatia apreciaza ca drepturile fundamentale ale omului, precum libertatea de expresie, sunt grav amenintate.
“Libertatea de expresie online, este un drept, nu un privilegiu, dar este un drept care trebuie aparat”, a declarat Steve Ballinger de la Amnesty International. “Cerem Bloggerilor din intreaga lume sa isi arate solidaritatea cu utilizatorii de internet din tari in care poti sa faci inchisoare doar pentru ca iti critici guvernul, a continuat Ballinger.
Steve Ballinger a mai spus ca iranianul Kianoosh Sanjari, care a fost arestat la inceputul lunii noiembrie deoarece a relatat in jurnalul sau despre conflictele dintre politia iraniana si sustinatorii Ayatollahului Boroujerdi, este doar un exemplu.
Amnesty doreste ca blogger-ii sa publice astfel de cazuri si sa-si manifeste sprijinul fata de dreptul la exprimare libera.
“Multe guverne au utilizat tehnologia pentru a bloca fluxul de informatii care ajunge la cetateni”, a spus Ballinger. “Au fost inchisi oameni doar pentru ca si-au exprimat parerea intr-un email sau pe un site”
Unele companii, precum Yahoo si Google, au fost criticate pentru ajutorul dat unor state precum China care cenzureaza continutul online.
HotNews.ro, D.C., 27 oct 2006
Volkswagen de 6500 de euro!
Germanii de la AutoBild anunta in ultimul lor numar faptul ca Volkswagen pregateste un inlocuitor pentru modelul Fox, care deocamdata se produce in Brazilia. Anuntat ca un model al carui pret nu va depasi 6500 de euro, VW-ul al carui nume ramane inca necunoscut afiseaza noul stil de design care caracterizeaza actualele modele din gama constructorului german.
Este al doilea proiect de acest gen anuntat de un producator auto european de prima mana, dupa ce Renault a dat lovitura cu Dacia Logan, chiar daca cele doua modele nu fac parte din aceeasi clasa. Acest lucru s-a intamplat in conditiile in care Logan a fost anuntat ca un model de 5000 de euro pentru ca pretul sa ii urce treptat, pana la lansare.
Cauza oficiala a majorarii preturilor a fost, va reamintim, prezenta in dotarea de serie a unor elemente tehnice si de confort mai scumpe motivate prin faptul ca “vest-europenii nu pot sa conceapa o masina din care acestea sa lipseasca”.
Ei bine, chiar daca viitorul model VW va costa, mergand pe aceeasi linie, pana in 8000 de euro, acesta va reprezenta o varianta cu adevarat demna de luat in seama pentru publicul al carui principal criteriu la cumpararea unei masini este pretul.
Mai mult, avand in vedere numele constructorului, calitatea si siguranta viitorului exponat al gamei Volkswagen vor trebui sa se ridice macar la nivelul lui Logan, ceea ce va insemna un asamblaj corect al elementelor interne si un rezultat EuroNCAP de minimum 3.5 stele.
In aceste conditii, sisteme ca ESP sau cel de control al tractiunii in dotarea de serie par simple presupuneri, desi publicatia germana afirma cu tarie ca ele vor exista in fisa tehnica a viitorului model. Daca este sau nu adevarat acest lucru vom vedea in viitorul apropiat, cand va vom prezenta urmatoarele indicii referitoare la noul model german.
Automarket, 27 oct 2006
Este al doilea proiect de acest gen anuntat de un producator auto european de prima mana, dupa ce Renault a dat lovitura cu Dacia Logan, chiar daca cele doua modele nu fac parte din aceeasi clasa. Acest lucru s-a intamplat in conditiile in care Logan a fost anuntat ca un model de 5000 de euro pentru ca pretul sa ii urce treptat, pana la lansare.
Cauza oficiala a majorarii preturilor a fost, va reamintim, prezenta in dotarea de serie a unor elemente tehnice si de confort mai scumpe motivate prin faptul ca “vest-europenii nu pot sa conceapa o masina din care acestea sa lipseasca”.
Ei bine, chiar daca viitorul model VW va costa, mergand pe aceeasi linie, pana in 8000 de euro, acesta va reprezenta o varianta cu adevarat demna de luat in seama pentru publicul al carui principal criteriu la cumpararea unei masini este pretul.
Mai mult, avand in vedere numele constructorului, calitatea si siguranta viitorului exponat al gamei Volkswagen vor trebui sa se ridice macar la nivelul lui Logan, ceea ce va insemna un asamblaj corect al elementelor interne si un rezultat EuroNCAP de minimum 3.5 stele.
In aceste conditii, sisteme ca ESP sau cel de control al tractiunii in dotarea de serie par simple presupuneri, desi publicatia germana afirma cu tarie ca ele vor exista in fisa tehnica a viitorului model. Daca este sau nu adevarat acest lucru vom vedea in viitorul apropiat, cand va vom prezenta urmatoarele indicii referitoare la noul model german.
Automarket, 27 oct 2006
Vanghelie: Guvernantii de acum sunt niste prosti care nu stiu nici sa fure
Primarul din Ferentari loveste din nou! Marian Vanghelie, presedinte executiv al PSD Bucuresti, i-a catalogat pe guvernanti drept "maimutoi prosti, care nu stiu sa fure". Prezent la reuniunea alesilor locali a partidului, Vanghelie a electrizat asistenta printr-un discurs presarat cu atacuri virulente la adresa reprezentantilor Aliantei DA.
Vanghelie si-a inceput discursul aratandu-se deranjat de luptele din propriul partid, care, in opinia sa, este vinovat de faptul ca a consacrat sintagma "baron local".
Presedintele executiv al PSD Bucuresti a criticat lipsa de solidaritate pe care conducerea partidului a demonstrat-o fata de Marian Oprisan cand acesta s-a aflat in situatia de a fi demis de la presedintia Consiliului Judetean Vrancea.
In acest context, Vanghelie a facut referire la unitatea dintre actualii guvernanti: „niste prosti care nu stiu nici sa fure, nici sa conduca”.
"Acesti prosti, prosti, prosti care sunt acum in momentul de fata la conducere nu stiu nici sa fure, nu stiu nici sa conduca. Se bat intre ei, sunt buimaciti si habar n-au ce sa faca, dar stiu un lucru - sunt uniti, stimati colegi, sunt uniti.
Cei doi maimutoi, cum le spun eu... Tariceanu si cu celalalt chelios, nu stiu cum il cheama... Bogdan Olteanu, sunt uniti... doi, patru, sase, nu sunt mai multi, dar stiu foarte bine ce au de facut. Noi suntem o putere si nu stim sa ne coordonam", a tunat primarul de la Sectorul 5.
Vanghelie nu i-a uitat nici pe PSD-istii care nu stiu ce este munca in teritoriu.
"Si sefii nostri, si parlamentarii nostri, si europarlamentarii nostri trebuie sa ne aprecieze pe noi toti care muncim de sus pana jos si stim cum se da mana cu oamenii si stim ce sa facem in teritoriu" si-a incheiat Vanghelie discursul.
HotNews.ro, L. Parvu, 27 oct 2006
Vanghelie si-a inceput discursul aratandu-se deranjat de luptele din propriul partid, care, in opinia sa, este vinovat de faptul ca a consacrat sintagma "baron local".
Presedintele executiv al PSD Bucuresti a criticat lipsa de solidaritate pe care conducerea partidului a demonstrat-o fata de Marian Oprisan cand acesta s-a aflat in situatia de a fi demis de la presedintia Consiliului Judetean Vrancea.
In acest context, Vanghelie a facut referire la unitatea dintre actualii guvernanti: „niste prosti care nu stiu nici sa fure, nici sa conduca”.
"Acesti prosti, prosti, prosti care sunt acum in momentul de fata la conducere nu stiu nici sa fure, nu stiu nici sa conduca. Se bat intre ei, sunt buimaciti si habar n-au ce sa faca, dar stiu un lucru - sunt uniti, stimati colegi, sunt uniti.
Cei doi maimutoi, cum le spun eu... Tariceanu si cu celalalt chelios, nu stiu cum il cheama... Bogdan Olteanu, sunt uniti... doi, patru, sase, nu sunt mai multi, dar stiu foarte bine ce au de facut. Noi suntem o putere si nu stim sa ne coordonam", a tunat primarul de la Sectorul 5.
Vanghelie nu i-a uitat nici pe PSD-istii care nu stiu ce este munca in teritoriu.
"Si sefii nostri, si parlamentarii nostri, si europarlamentarii nostri trebuie sa ne aprecieze pe noi toti care muncim de sus pana jos si stim cum se da mana cu oamenii si stim ce sa facem in teritoriu" si-a incheiat Vanghelie discursul.
HotNews.ro, L. Parvu, 27 oct 2006
Premiera mondiala: noul Fiat Bravo
FIAT a supus atentiei noastre in ultimul an o serie de modele si concepte noi. Masinile sunt produse de nisa sau se adreseaza unor publicuri restranse, asa ca producatorul italian avea nevoie de „nava amiral” a noii generatii. FIAT Bravo pare sa fie aceasta masina si va fi prezentata cu ocazia targului auto de la Roma, din 29 ianuarie 2007.
In showroomuri Bravo va ajunge cateva saptamani mai tarziu. Parca, pentru a ne asigura de intentiile sale, FIAT a construit masina intr-una dintre cele mai vechi uzine ale companiei.
Pentru ca Bravo are ca destinatie piata europeana, italienii l-au construit luand in calcul doua premise: frumusetea si fiabilitatea. Paternul vizual apartine Institutului de design FIAT si nu e de mirare ca „transpira” spirit auto italian.
Masina este prevazuta cu 5 usi si are un pic peste 4,3 metri lungime, iar capacitatea portbagajului depaseste 400 de litri. FIAT asigura viitori posesori ai modelului, ca Bravo are inglobate la bord cele mai noi tehnologii privind siguranta pasagerilor, controlul tractiunii, dar si echipamente si materiale care asigura confortul.
Este absolut necesar ca masina sa fie propulsata de o serie intrega de motaore care sa corespunda unui numar cat mai mare de clienti.
Cele mai cunoscute motorizari pe care FIAT le-a gandit pentru Bravo sunt: popularul multijet diesel 1.9 litri, care produce 120 sau 190 CP in functir de preparare, „nervosul” 1.4 litri de 90 CP sau noul supraturat T-JET pe benzina care poape sa produca 120 sau 150 CP.
StiriAuto.ro, 27 oct 2006
In showroomuri Bravo va ajunge cateva saptamani mai tarziu. Parca, pentru a ne asigura de intentiile sale, FIAT a construit masina intr-una dintre cele mai vechi uzine ale companiei.
Pentru ca Bravo are ca destinatie piata europeana, italienii l-au construit luand in calcul doua premise: frumusetea si fiabilitatea. Paternul vizual apartine Institutului de design FIAT si nu e de mirare ca „transpira” spirit auto italian.
Masina este prevazuta cu 5 usi si are un pic peste 4,3 metri lungime, iar capacitatea portbagajului depaseste 400 de litri. FIAT asigura viitori posesori ai modelului, ca Bravo are inglobate la bord cele mai noi tehnologii privind siguranta pasagerilor, controlul tractiunii, dar si echipamente si materiale care asigura confortul.
Este absolut necesar ca masina sa fie propulsata de o serie intrega de motaore care sa corespunda unui numar cat mai mare de clienti.
Cele mai cunoscute motorizari pe care FIAT le-a gandit pentru Bravo sunt: popularul multijet diesel 1.9 litri, care produce 120 sau 190 CP in functir de preparare, „nervosul” 1.4 litri de 90 CP sau noul supraturat T-JET pe benzina care poape sa produca 120 sau 150 CP.
StiriAuto.ro, 27 oct 2006
Gheorghi Parvanov a fost reales presedintele Bulgariei
Actualul presedinte bulgar, Gheorghi Parvanov, a fost reales pentru un al doilea mandat de cinci ani, cu o majoritate cuprinsa intre 78 si 80 la suta din voturile exprimate in cadrul turului doi al alegerilor prezidentiale, potrivit sondajelor efectuate la iesirea de la urne - transmite Reuters.
Contracandidatul lui Parvanov a fost ultranationalistul Volen Siderov. In primul tur de scrutin, actualul sef al statului bulgar l-a invins pe Siderov cu 64 de procente la 21,5 insa rata de participare la vot a fost sub limita de 50 la suta necesara pentru a evita turul al doilea.
Ghiorghi Parvanov este primul politician care castiga doua mandate prezidentiale, de la caderea regimului comunist din 1989.
Agentia France Presse transmite ca mass-media bulgare au fost, duminica, extrem de inventive pentru a anunta, inainte de incheierea scrutinului, ca presedintele in exercitiu, Gheorghi Parvanov, conduce detasat, potrivit exit-poll-urilor.
Agentia BGNES a anuntat, sub forma unui buletin meteorologic, "o caldura insuportabila", de 80,5 grade Celsius, in fata sediului Partidului Socialist, care il sustine pe Parvanov, in timp ce in fata sediului Ataka, partidul lui Siderov, se inregistra "o temperatura de 19,5 grade".
Alegand ca subterfugiu literatura, agentia FOCUS anunta ca romanul "Numele trandafirului" al lui Umberto Eco (o aluzie la emblema Partidului Socialist) atrage 80,5 la suta dintre cititori, in timp ce "Mein Kampf" a lui Adolf Hilter nu este apreciata decat de 19,5 la suta din public, la targul de carte din Piata Slaveikov din Sofia.
O ora mai tarziu, agentia a difuzat si rezultatele unui alt institut de sondare a opiniei publice sub forma unui clasament al filmelor. Potrivit acestui clasament, 81 la suta dintre spectatori prefera un film bulgar despre participarea comunistilor la rezistenta antifascista in locul filmului "Dictatorul" cu Charlie Chaplin, creditat cu 19 la suta din preferinte.
Radio Darik a anuntat rezultatele a doua institute de sondare a opiniei publice sub forma unui pretins clasament intocmit de ascultatori prin telefon si internet. Astfel, vechiul cantec "Un trandafir bulgar" a obtinut intre 77,3 si 79,9 la suta din voturi, in timp ce melodia intitulata "Oaia raioasa" are intre 20,1 si 22,7 din optiunile de vot.
Amenzile pentru "incalcarea intentionata" a legii electorale nu sunt cuprinse decat intre 500 si 5.000 de leva (250-2.500 de euro).
HotNews.ro, D. Mihai, 29 oct 2006
Contracandidatul lui Parvanov a fost ultranationalistul Volen Siderov. In primul tur de scrutin, actualul sef al statului bulgar l-a invins pe Siderov cu 64 de procente la 21,5 insa rata de participare la vot a fost sub limita de 50 la suta necesara pentru a evita turul al doilea.
Ghiorghi Parvanov este primul politician care castiga doua mandate prezidentiale, de la caderea regimului comunist din 1989.
Agentia France Presse transmite ca mass-media bulgare au fost, duminica, extrem de inventive pentru a anunta, inainte de incheierea scrutinului, ca presedintele in exercitiu, Gheorghi Parvanov, conduce detasat, potrivit exit-poll-urilor.
Agentia BGNES a anuntat, sub forma unui buletin meteorologic, "o caldura insuportabila", de 80,5 grade Celsius, in fata sediului Partidului Socialist, care il sustine pe Parvanov, in timp ce in fata sediului Ataka, partidul lui Siderov, se inregistra "o temperatura de 19,5 grade".
Alegand ca subterfugiu literatura, agentia FOCUS anunta ca romanul "Numele trandafirului" al lui Umberto Eco (o aluzie la emblema Partidului Socialist) atrage 80,5 la suta dintre cititori, in timp ce "Mein Kampf" a lui Adolf Hilter nu este apreciata decat de 19,5 la suta din public, la targul de carte din Piata Slaveikov din Sofia.
O ora mai tarziu, agentia a difuzat si rezultatele unui alt institut de sondare a opiniei publice sub forma unui clasament al filmelor. Potrivit acestui clasament, 81 la suta dintre spectatori prefera un film bulgar despre participarea comunistilor la rezistenta antifascista in locul filmului "Dictatorul" cu Charlie Chaplin, creditat cu 19 la suta din preferinte.
Radio Darik a anuntat rezultatele a doua institute de sondare a opiniei publice sub forma unui pretins clasament intocmit de ascultatori prin telefon si internet. Astfel, vechiul cantec "Un trandafir bulgar" a obtinut intre 77,3 si 79,9 la suta din voturi, in timp ce melodia intitulata "Oaia raioasa" are intre 20,1 si 22,7 din optiunile de vot.
Amenzile pentru "incalcarea intentionata" a legii electorale nu sunt cuprinse decat intre 500 si 5.000 de leva (250-2.500 de euro).
HotNews.ro, D. Mihai, 29 oct 2006
Oracle isi arata muschii la Red Hat
Oracle uimeste din nou! De data aceasta nu printr-o noua achizitie, ci prin anuntul ca va oferi aceleasi servicii de suport pentru Linux ca si Red Hat, unul dintre cei mai mari furnizori de software si servicii pentru Linux, dar la un pret de doua ori mai mic.
“Programul Oracle Unbreakable Linux este disponibil utilizatorilor de Linux incepand de la un pret de 99 de dolari pe sistem pe an”, a declarat Charles Phillips, presedintele Oracle, pentru AP. “Nu trebuie ca cineva sa fie client de software Oracle pentru a beneficia de acest pret la serviciul de suport pentru Linux. Tot ce urmarim este sa crestem succesul Linux-ului”, a continuat Phillips.
“Credem ca serviciile mai bune de suport si preturile mai mici vor grabi adoptia Linux-ului si lucram indeaproape cu partenerii nostri pentru ca acest lucru sa se intample”, a afirmat Larry Ellison, CEO Oracle.
In prezent, Red Hat rezolva bug-uri doar pentru ultima versiune de Linux. De aceea, clientii sunt nevoiti de multe ori sa treaca la o versiune de Linux upgradata pentru a beneficia de rezolvarea bug-ului. Noul program al Oracle va oferi rezolvari de bug-uri pentru versiunile de Linux viitoare, curente dar si mai vechi.
Cu alte cuvinte, Oracle va oferi acelasi nivel de servicii de suport pentru Linux ca si pentru alte sisteme de operare.
Pentru a avea acces la serviciile Oracle de suport pentru Red Hat Linux tot ce trebuie sa faca un client este ca serverul sau Red Hat sa acceseze reteaua Oracle. Trecerea dureaza mai putin de un minut.
“Vom mentine compatibilitatea cu Red Hat Linux. De fiecare data cand Red Hat va distribui o noua versiune noi ne vom sincroniza cu codul sau. Ceea ce adaugam noi sunt bug-uri rezolvate care vor fi disponibile imediat pentru Red Hat si pentru intreaga comunitate”, a afirmat Edward Screven, Chief Corporate Architect la Oracle.
Fisierele de instalare Linux vor fi disponibile pentru download de la Oracle. Suportul Enterprise Linux Network va fi disponibil la pretul de 99 dolari per sistem pe an.
Nivelul Enterprise Linux Basic Support, care ofera acces la retea si acoperire non-stop la nivel global, va fi oferit la pretul de 399 de dolari pentru un sistem cu doua procesoare, pe an si 999 dolari pentru un sistem cu numar nelimitat de procesoare.
Nivelul Enterprise Linux Premier Support, care ofera suport Basic plus rezolvari de bug-uri in versiuni mai vechi precum si Oracle Lifetime Support, va fi disponibil la pretul de 1.199 dolari pentru un sistem cu doua procesoare, pe an si 1.999 dolari pentru un sistem cu numar nelimitat de procesoare.
“Nu cred ca Red Hat va disparea”, a declarat Ellison. “Acesta este capitalismul. Concuram”, a continuat fondatorul Oracle.
Oficialii companiei au refuzat sa spuna daca sunt interesati sa cumpere Red Hat.
Trip Chowdhry, analist la Global Equities Research, crede ca Red Hat va devenit tinta unei preluari, dar prevede ca International Business Machines (IBM) o sa fie cumparatorul si nu Oracle.
Corporatia Oracle, care a lansat prima baza de date pentru Linux in 1998, are in prezent peste 40.000 de angajati in intreaga lume. In primul trimestru al anului fiscal 2007, compania a realizat o cifra de afaceri de 3,59 miliarde dolari, cu 30% mai mult fata de perioada similara a anului fiscal anterior, in timp ce profitul net s-a majorat cu 29% pana la 670 milioane dolari.
In Romania, grupul american este prezent din anul 1995 prin Oracle Romania. Subsidiara este controlata de Oracle East Central Europe Service BV (Olanda) in proportie de 99,9%.
HotNews.ro, D.C., 27 oct 2006
“Programul Oracle Unbreakable Linux este disponibil utilizatorilor de Linux incepand de la un pret de 99 de dolari pe sistem pe an”, a declarat Charles Phillips, presedintele Oracle, pentru AP. “Nu trebuie ca cineva sa fie client de software Oracle pentru a beneficia de acest pret la serviciul de suport pentru Linux. Tot ce urmarim este sa crestem succesul Linux-ului”, a continuat Phillips.
“Credem ca serviciile mai bune de suport si preturile mai mici vor grabi adoptia Linux-ului si lucram indeaproape cu partenerii nostri pentru ca acest lucru sa se intample”, a afirmat Larry Ellison, CEO Oracle.
In prezent, Red Hat rezolva bug-uri doar pentru ultima versiune de Linux. De aceea, clientii sunt nevoiti de multe ori sa treaca la o versiune de Linux upgradata pentru a beneficia de rezolvarea bug-ului. Noul program al Oracle va oferi rezolvari de bug-uri pentru versiunile de Linux viitoare, curente dar si mai vechi.
Cu alte cuvinte, Oracle va oferi acelasi nivel de servicii de suport pentru Linux ca si pentru alte sisteme de operare.
Pentru a avea acces la serviciile Oracle de suport pentru Red Hat Linux tot ce trebuie sa faca un client este ca serverul sau Red Hat sa acceseze reteaua Oracle. Trecerea dureaza mai putin de un minut.
“Vom mentine compatibilitatea cu Red Hat Linux. De fiecare data cand Red Hat va distribui o noua versiune noi ne vom sincroniza cu codul sau. Ceea ce adaugam noi sunt bug-uri rezolvate care vor fi disponibile imediat pentru Red Hat si pentru intreaga comunitate”, a afirmat Edward Screven, Chief Corporate Architect la Oracle.
Fisierele de instalare Linux vor fi disponibile pentru download de la Oracle. Suportul Enterprise Linux Network va fi disponibil la pretul de 99 dolari per sistem pe an.
Nivelul Enterprise Linux Basic Support, care ofera acces la retea si acoperire non-stop la nivel global, va fi oferit la pretul de 399 de dolari pentru un sistem cu doua procesoare, pe an si 999 dolari pentru un sistem cu numar nelimitat de procesoare.
Nivelul Enterprise Linux Premier Support, care ofera suport Basic plus rezolvari de bug-uri in versiuni mai vechi precum si Oracle Lifetime Support, va fi disponibil la pretul de 1.199 dolari pentru un sistem cu doua procesoare, pe an si 1.999 dolari pentru un sistem cu numar nelimitat de procesoare.
“Nu cred ca Red Hat va disparea”, a declarat Ellison. “Acesta este capitalismul. Concuram”, a continuat fondatorul Oracle.
Oficialii companiei au refuzat sa spuna daca sunt interesati sa cumpere Red Hat.
Trip Chowdhry, analist la Global Equities Research, crede ca Red Hat va devenit tinta unei preluari, dar prevede ca International Business Machines (IBM) o sa fie cumparatorul si nu Oracle.
Corporatia Oracle, care a lansat prima baza de date pentru Linux in 1998, are in prezent peste 40.000 de angajati in intreaga lume. In primul trimestru al anului fiscal 2007, compania a realizat o cifra de afaceri de 3,59 miliarde dolari, cu 30% mai mult fata de perioada similara a anului fiscal anterior, in timp ce profitul net s-a majorat cu 29% pana la 670 milioane dolari.
In Romania, grupul american este prezent din anul 1995 prin Oracle Romania. Subsidiara este controlata de Oracle East Central Europe Service BV (Olanda) in proportie de 99,9%.
HotNews.ro, D.C., 27 oct 2006
Un avion nigerian s-a prabusit in apropiere de Abuja
Un avion al companiei aeriene nigeriene ADC, cu 114 pasageri la bord, s-a prabusit, duminica, in apropiere de aeroportul din Abuja - transmite Reuters. Serviciile de securitate au declarat ca avionul a luat foc inainte de a se prabusi. Deocamdata, nu se cunosc numarul victimelor si cauzele accidentului.
Informatiile privind eventualii supravietuitori sunt contradictorii. France Presse relateaza ca nici o persoana nu a scapat cu viata, in timp ce postul public de televiziune din Nigeria a anuntat ca exista informatii confirmate despre supravietuirea a sase persoane. Deocamdata, nu se cunosc cauzele accidentului.
Oficiali din cadrul aeroportului nu au permis jurnalistilor sa se apropie de locul accidentului. Acolo se afla ambulante, masini de pompieri, camioane militare ale echipelor de interventie.
Numerosi pasageri au ramas blocati la aeroport, incercand sa afle informatii cu ajutorul telefoanelor mobile.
Compania ADC asigura aproape jumatate din cursele interne de pasageri. Acesta a fost cel de-al treilea accident aviatic de amploare din Nigeria, in decurs de an.
HotNews.ro, D. Mihai, 29 oct 2006
Informatiile privind eventualii supravietuitori sunt contradictorii. France Presse relateaza ca nici o persoana nu a scapat cu viata, in timp ce postul public de televiziune din Nigeria a anuntat ca exista informatii confirmate despre supravietuirea a sase persoane. Deocamdata, nu se cunosc cauzele accidentului.
Oficiali din cadrul aeroportului nu au permis jurnalistilor sa se apropie de locul accidentului. Acolo se afla ambulante, masini de pompieri, camioane militare ale echipelor de interventie.
Numerosi pasageri au ramas blocati la aeroport, incercand sa afle informatii cu ajutorul telefoanelor mobile.
Compania ADC asigura aproape jumatate din cursele interne de pasageri. Acesta a fost cel de-al treilea accident aviatic de amploare din Nigeria, in decurs de an.
HotNews.ro, D. Mihai, 29 oct 2006
Incepand de luni, racire brusca a vremii
Administratia Nationala de Meteorologie anunta ca incepand de luni, vremea se va raci in majoritatea regiunilor tarii. In timpul zilei, temperaturile nu vor depasi 10-12 grade Celsius, iar noaptea ar putea cobori pana la minus 6 grade. Valorile termice vor fi cu 6...8 grade sub norma climatologica a perioadei.
In Moldova si estul Transilvaniei, precipitatiile vor fi si sub forma de lapovita si trecator ninsoare, iar la munte va ninge.
Vantul va prezenta intensificari sustinute (50...70 km/h) la munte,
spulberand ninsoarea, dar si in regiunile estice. In cursul noptii aria precipitatiilor se va restrange spre Dobrogea, iar vantul va mai slabi in intensitate.
Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a trimis, duminica, o atentionare meteorologica cu cod galben prefecturilor judetelor Bacau, Botosani, Brasov, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Covasna, Galati, Harghita, Ialomita, Iasi, Neamt, Suceava, Tulcea, Vaslui, Vrancea.
Avertizarea meteorologica cu cod galben indica faptul ca fenomenele prognozate sunt obisnuite pentru zona respectiva, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati, existand riscuri de crestere a debitelor si nivelurilor.
HotNews.ro, D. Mihai, 29 oct 2006
In Moldova si estul Transilvaniei, precipitatiile vor fi si sub forma de lapovita si trecator ninsoare, iar la munte va ninge.
Vantul va prezenta intensificari sustinute (50...70 km/h) la munte,
spulberand ninsoarea, dar si in regiunile estice. In cursul noptii aria precipitatiilor se va restrange spre Dobrogea, iar vantul va mai slabi in intensitate.
Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a trimis, duminica, o atentionare meteorologica cu cod galben prefecturilor judetelor Bacau, Botosani, Brasov, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Covasna, Galati, Harghita, Ialomita, Iasi, Neamt, Suceava, Tulcea, Vaslui, Vrancea.
Avertizarea meteorologica cu cod galben indica faptul ca fenomenele prognozate sunt obisnuite pentru zona respectiva, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati, existand riscuri de crestere a debitelor si nivelurilor.
HotNews.ro, D. Mihai, 29 oct 2006
Basescu: Carbunii si energia nucleara - viitorul politicii energetice romanesti
Directiile in care se va dezvolta politica energetica a Romaniei sunt carbunele si energia nucleara. A anuntat-o Traian Basescu, prezent la o conferinta despre securitatea energetica a Romaniei, la o saptamana dupa participarea la summitului UE de la Lahti, unde s-a discutat despre dependenta de Rusia in materie de petrol si gaze.
Vorbind despre viitorul sectorului energetic romanesc, presedintele a precizat ca „in conditiile cresterii prognozate in urmatorii ani a pretului la hidrocarburi si in conditiile actualei dependente de o sursa unica de aprovizionare cu gaze naturale din import, productia de energie pe baza de carbune si energie nucleara reprezinta principalele optiuni de viitor ale Romaniei”.
Analistii economici par sa fie de acord cu Basescu, dar atentioneaza ca problema este mai delicata decat pare, si ca bugetul pentru anul viitor este departe de a arata o dezvoltare pe directia aratata de presedinte.
Prezent la Palatul Cotroceni, la conferinta „Energia-Dezvoltarea Cooperarii”, organizata de Asociatia George C. Marshall, Ambasada S.U.A. si Ambasada R.F. Germane la Bucuresti, Traian Basescu a atins problema securitatii energetice in Europa si in Romania.
Basescu a reluat teza diversificarii surselor de aprovizionare si a rutelor de transport, declarand ca se impune limitarea dependentei de resursele energetice primare si utilizarea unor resurse alternative, regenerabile.
Presedintele a reamintit faptul ca mixul energetic al Europei este dominat in prezent de combustibilii fosili. In anul 2005, petrolul a constituit aproximativ 37% din consumul energetic al UE, gazele naturale 24%, combustibilii solizi 18%, puterea nucleara 15% iar resursele regenerabile 6%.
Pana in 2030, cantitatea consumata de carbune se va diminua
Situatia energetica la nivel mondial:
Cererea totala de energie a Terrei in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003 si cu circa 46% mai mare pentru petrol. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in 2040, iar cele de gaze naturale pana in 2070.
Dependenta tarilor UE de importuri de gaze naturale este in crestere. In 2030 importurile vor atinge 80% din totalul cererii de gaze naturale.
Majoritatea statelor si-au orientat atentia catre resursele regenerabile de energie si catre eficienta energetica.
Sursa: MEC
La nivelul UE, aproximativ jumatate din energia consumata se produce pe plan intern, cealalta jumatate fiind importata.
„Se estimeaza ca dependenta UE de resurse exogene va creste la doua treimi in 2030, moment in care UE va importa 94% din necesarul de petrol, 84% din consumul de gaze naturale si 59% din necesarul de combustibili solizi”, a declarat Basescu.
Presedintele a atentionat ca este estimat ca in anul 2030, petrolul isi va mentine cel mai probabil proportia dominanta in consumul total de energie, gazele naturale situandu-se si ele pe aceeasi proportie ca si acum, in timp ce cantitatea de carbune consumat va scadea.
A renascut interesul pentru energia nucleara
Viziunea Comisiei Europene la adresa puterii nucleare este neutra, utilizarea acesteia ramanand la latitudinea fiecarei tari in parte, cu respectarea normelor de siguranta in domeniu.
Daca in anii 1990, statele membre ale UE precum Spania, Olanda, Germania, Suedia sau Belgia au oprit productia de energie nucleara, alte tari - precum Franta - depind inca de aceasta, in special pentru generarea de electricitate.
„Cresterea pretului petrolului si imbunatatirea tehnologiei si a masurilor de siguranta au determinat revirimentul interesului in energia nucleara, mai multe tari europene reevaluandu-si in prezent pozitia din acest punct de vedere”, a spus Basescu.
In conditiile cresterii prognozate in urmatorii ani a pretului la hidrocarburi si in conditiile actualei dependente de o sursa unica de aprovizionare cu gaze naturale din import, presedintele crede ca productia de energie pe baza de carbune si energie nucleara reprezinta principalele optiuni de viitor ale Romaniei.
Carbunii si energia nucleara sunt singurele resurse sigure ale Romaniei
Analistul economic Cristian Badescu este de parere ca acestea sunt singurele optiuni ale Romaniei.
„Cred ca sunt singurele noastre optiuni, excluzand energia din resurse hidro. Problema cu energia hidro e ca ea nu e constanta. Ca optiuni strategice nu poti sa te bazezi decat pe niste resurse care sunt sigure - carbunele si energia nucleara.
Ar mai fi si varianta resurselor de titei, dar acestea nu sunt foarte mari, iar mare parte din ce se extrage ca petrol merge in rafinare si in productia de combustibili si carburanti, mai putin ca resursa prima pentru productia de energie electrica si termica.
Iar de povestea cu gazul nici nu mai e nevoie sa vorbim, pentru ca stim cu totii ca dependenta de importurile de gaze din Rusia s-a dovedit deseori pacatoasa”, spune Cristian Badescu.
Analistul a citat o analiza a Ministerul de Industrie din urma cu un deceniu, in care spunea ca rezervele de carbune ne-ar ajunge timp de peste 100 de ani daca vom consuma tot ca in acea perioada.
„Asta sigur ca da un confort. Si, intr-adevar, exista rezerve mari de carbune, totul este ca tehnologia de extractie sa se imbunatateasca si asta va imbunatati si randamentul extractiei si pretul carbunelui si in final pretul energiei electrice si termice obtinute pe baza de carbuni”, spune Badescu.
Cat despre energia nucleara, analistul crede ca aceasta este de viitor.
„Din fericire, avem o intreaga infrastructura pentru industria nucleara. Referitor la combustibili, avem o fabrica langa Brasov si una la Zimnicea care produc combustibil nuclear, folosit de centrala de la Cernavoda.
Daca vom avea inteligenta de a finanta si celelalte reactoare, atunci o sa ajungem intr-o situatie in care este acum Franta, care are acum 80% din energia electrica consumata de provenienta nucleara si cred ca asta e un viitor foarte inteligent si pentru noi”, a mentionat Badescu.
Trebuie sa gandim in raport de cost-beneficiu
Potentialul national de resurse energetice epuizabile:
Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 milioane tone. In 2005 productia de titei fost de 5,2 milioane tone.
Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 miliarde metri cubi. In 2005, productia de gaze naturale a fost de 12,5 miliarde metri cubi - 71,4% din consumul anual total de gaze naturale.
Rezervele geologice de carbune: Huila - 279 milioane tone, din care exploatabile (pentru care exista licenta) 72 milioane tone; Lignit - 1490 milioane tone, din care exploatabile 719 milioane tone. In 2005, productia neta de carbune a fost de circa 31 milioane tone.
Rezervele de minereu de Uraniu se estimeaza la circa 1 milioane tone. In 2005, productia de minereu de Uraniu a fost de 61 mii tone.
Sursa: MEC
Analistul economic Constantin Rudnitchi avertizeaza ca problema carbunelui este mai complicata decat spune presedintele.
„Industria extractiva are inca mari probleme cu datoriile la buget. Daca ne uitam pe site-urile Ministerului Finantelor si Ministerului Muncii, vom vedea ca companiile din industria miniera sunt pe locurile fruntase intre datornicii la buget, deci iata ca avem o problema cu disciplina financiara in acest domeniu desi s-a vorbit ca lucrurile s-au reglementat. S-au reglementat partial”, subliniaza Rudnitchi.
Analistul atentioneaza ca minele si prelucrarea carbunelui prejudiciaza mediul, ceea ce genereaza costuri suplimentare.
„Trebuie luate in calcul costurile de ecologizare si eventual de inchidere a unor mine care vor intra in dezafectare. Sa nu uitam ca deja in Romania unele termocentrale importa carbune din Polonia sau din Ucraina.
Industria miniera din Romania are probleme, chiar daca noi credem ca s-a ajuns la un nivel de eficienta si mai e o problema: lignitul din Romania are o putere calorica destul de mica”, aminteste Rudnitchi.
Constantin Rudnitchi nu uita nici de Rovinari si Turceni, termocentrale care au nevoie de investitii de cate un miliard de euro fiecare. Acelasi lucru este valabil si pentru energia nucleara. Aceasta inseamna costuri de neutralizare a deseurilor nucleare asa cum inseamna si investitii foarte mari.
Miza jocului - eficienta consumului de energie
In opinia lui Constantin Rudnitchi, adevarata problema este cea a eficientei cu care se consuma energia din Romania, de la simpla situatie a locuintelor a populatiei unde se risipeste foarte multa energie si unde pe timp de iarna caldura nu se inmagazineaza pentru ca nu sunt pregatite locuintele pana la nivelul industriei.
„O astfel de strategie trebuie sa plece nu de la resurse pe care le consumam, ci de la raportul dintre ce consumam si cat producem. Dincolo de sursele de energie se face foarte putin legat de eficienta in care este consumata energia. Foarte putini pasi s-au facut in aceasta directie.
Ma gandesc chiar la anumite facilitati care pot fi acordate asociatiilor de locatari care isi dubleza peretii cladirilor sau fac lucrari pentru a pastra caldura in case. Miza este de a cheltui cat mai bine atat energia din import, cat si pe cea din tara”, a precizat Rudnitchi.
Bugetul pe 2007 este departe de a arata o dezvoltare pe directia aratata de Basescu
Analistul economic Dan Constantin crede ca industria miniera si-a restrans mult activitatea, iar bugetul pe 2007 nu pare sa fie orientat pe dezvoltarea acestui segment.
„Industria extractiva si-a restrans activitatea si contributia ei la asigurarea energiei a fost diminuata constant, o data prin restructurarea mineritului, printr-o politica de inchidere a multor mine si in afara de modernizarea de la complexele din zona Olteniei, s-au inchis multe mine de carbune.
Practic, asta ar insemna o regandire a politicii in domeniul industriei, or bugetul pentru anul viitor este departe de a arata o dezvoltare pe directia aratata de Basescu”, considera Dan Constantin.
Nici in privinta energiei nucleare lucrurile nu sunt prea diferite. Analistul nu crede ca aceasta a fost vazuta - cel putin pentru 2007 - ca o prioritate.
„S-au dat fonduri foarte foarte putine, se asteapta o deschidere a capitalului strain printr-un parteneriat public privat cu statul roman pentru dezvoltarea grupurilor 3, 4 si 5 cat si pentru exploatarea si managementului intregului complex de la Cernavoda”, a precizat Constantin.
In concluzie, se pare ca Romania va avea in continuare aceeasi politica energetica, cel putin pentru cativa ani, dar siguranta consumatorilor, cel putin in opinia analistului Dan Constantin, pare asigurata.
„Romania este foarte independenta din punctul de vedere al carbunilor, este total autonoma in privinta energiei nucleare si este dependenta cam in proprotie de 30-40% la gaz. Siguranta consumatorilor este asigurata. Sunt excluse posibilitati de intrare in criza energetica de productie.
Sa nu uitam ca avem si potential hidro care, prin investitii, poate fi extins, deci Romania este intr-o situatie foarte buna, pentru ca a mostenit o productie foarte buna”, spune Constantin.
HotNews.ro, Adrian Vasilache, 27 oct 2006
Vorbind despre viitorul sectorului energetic romanesc, presedintele a precizat ca „in conditiile cresterii prognozate in urmatorii ani a pretului la hidrocarburi si in conditiile actualei dependente de o sursa unica de aprovizionare cu gaze naturale din import, productia de energie pe baza de carbune si energie nucleara reprezinta principalele optiuni de viitor ale Romaniei”.
Analistii economici par sa fie de acord cu Basescu, dar atentioneaza ca problema este mai delicata decat pare, si ca bugetul pentru anul viitor este departe de a arata o dezvoltare pe directia aratata de presedinte.
Prezent la Palatul Cotroceni, la conferinta „Energia-Dezvoltarea Cooperarii”, organizata de Asociatia George C. Marshall, Ambasada S.U.A. si Ambasada R.F. Germane la Bucuresti, Traian Basescu a atins problema securitatii energetice in Europa si in Romania.
Basescu a reluat teza diversificarii surselor de aprovizionare si a rutelor de transport, declarand ca se impune limitarea dependentei de resursele energetice primare si utilizarea unor resurse alternative, regenerabile.
Presedintele a reamintit faptul ca mixul energetic al Europei este dominat in prezent de combustibilii fosili. In anul 2005, petrolul a constituit aproximativ 37% din consumul energetic al UE, gazele naturale 24%, combustibilii solizi 18%, puterea nucleara 15% iar resursele regenerabile 6%.
Pana in 2030, cantitatea consumata de carbune se va diminua
Situatia energetica la nivel mondial:
Cererea totala de energie a Terrei in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003 si cu circa 46% mai mare pentru petrol. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in 2040, iar cele de gaze naturale pana in 2070.
Dependenta tarilor UE de importuri de gaze naturale este in crestere. In 2030 importurile vor atinge 80% din totalul cererii de gaze naturale.
Majoritatea statelor si-au orientat atentia catre resursele regenerabile de energie si catre eficienta energetica.
Sursa: MEC
La nivelul UE, aproximativ jumatate din energia consumata se produce pe plan intern, cealalta jumatate fiind importata.
„Se estimeaza ca dependenta UE de resurse exogene va creste la doua treimi in 2030, moment in care UE va importa 94% din necesarul de petrol, 84% din consumul de gaze naturale si 59% din necesarul de combustibili solizi”, a declarat Basescu.
Presedintele a atentionat ca este estimat ca in anul 2030, petrolul isi va mentine cel mai probabil proportia dominanta in consumul total de energie, gazele naturale situandu-se si ele pe aceeasi proportie ca si acum, in timp ce cantitatea de carbune consumat va scadea.
A renascut interesul pentru energia nucleara
Viziunea Comisiei Europene la adresa puterii nucleare este neutra, utilizarea acesteia ramanand la latitudinea fiecarei tari in parte, cu respectarea normelor de siguranta in domeniu.
Daca in anii 1990, statele membre ale UE precum Spania, Olanda, Germania, Suedia sau Belgia au oprit productia de energie nucleara, alte tari - precum Franta - depind inca de aceasta, in special pentru generarea de electricitate.
„Cresterea pretului petrolului si imbunatatirea tehnologiei si a masurilor de siguranta au determinat revirimentul interesului in energia nucleara, mai multe tari europene reevaluandu-si in prezent pozitia din acest punct de vedere”, a spus Basescu.
In conditiile cresterii prognozate in urmatorii ani a pretului la hidrocarburi si in conditiile actualei dependente de o sursa unica de aprovizionare cu gaze naturale din import, presedintele crede ca productia de energie pe baza de carbune si energie nucleara reprezinta principalele optiuni de viitor ale Romaniei.
Carbunii si energia nucleara sunt singurele resurse sigure ale Romaniei
Analistul economic Cristian Badescu este de parere ca acestea sunt singurele optiuni ale Romaniei.
„Cred ca sunt singurele noastre optiuni, excluzand energia din resurse hidro. Problema cu energia hidro e ca ea nu e constanta. Ca optiuni strategice nu poti sa te bazezi decat pe niste resurse care sunt sigure - carbunele si energia nucleara.
Ar mai fi si varianta resurselor de titei, dar acestea nu sunt foarte mari, iar mare parte din ce se extrage ca petrol merge in rafinare si in productia de combustibili si carburanti, mai putin ca resursa prima pentru productia de energie electrica si termica.
Iar de povestea cu gazul nici nu mai e nevoie sa vorbim, pentru ca stim cu totii ca dependenta de importurile de gaze din Rusia s-a dovedit deseori pacatoasa”, spune Cristian Badescu.
Analistul a citat o analiza a Ministerul de Industrie din urma cu un deceniu, in care spunea ca rezervele de carbune ne-ar ajunge timp de peste 100 de ani daca vom consuma tot ca in acea perioada.
„Asta sigur ca da un confort. Si, intr-adevar, exista rezerve mari de carbune, totul este ca tehnologia de extractie sa se imbunatateasca si asta va imbunatati si randamentul extractiei si pretul carbunelui si in final pretul energiei electrice si termice obtinute pe baza de carbuni”, spune Badescu.
Cat despre energia nucleara, analistul crede ca aceasta este de viitor.
„Din fericire, avem o intreaga infrastructura pentru industria nucleara. Referitor la combustibili, avem o fabrica langa Brasov si una la Zimnicea care produc combustibil nuclear, folosit de centrala de la Cernavoda.
Daca vom avea inteligenta de a finanta si celelalte reactoare, atunci o sa ajungem intr-o situatie in care este acum Franta, care are acum 80% din energia electrica consumata de provenienta nucleara si cred ca asta e un viitor foarte inteligent si pentru noi”, a mentionat Badescu.
Trebuie sa gandim in raport de cost-beneficiu
Potentialul national de resurse energetice epuizabile:
Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 milioane tone. In 2005 productia de titei fost de 5,2 milioane tone.
Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 miliarde metri cubi. In 2005, productia de gaze naturale a fost de 12,5 miliarde metri cubi - 71,4% din consumul anual total de gaze naturale.
Rezervele geologice de carbune: Huila - 279 milioane tone, din care exploatabile (pentru care exista licenta) 72 milioane tone; Lignit - 1490 milioane tone, din care exploatabile 719 milioane tone. In 2005, productia neta de carbune a fost de circa 31 milioane tone.
Rezervele de minereu de Uraniu se estimeaza la circa 1 milioane tone. In 2005, productia de minereu de Uraniu a fost de 61 mii tone.
Sursa: MEC
Analistul economic Constantin Rudnitchi avertizeaza ca problema carbunelui este mai complicata decat spune presedintele.
„Industria extractiva are inca mari probleme cu datoriile la buget. Daca ne uitam pe site-urile Ministerului Finantelor si Ministerului Muncii, vom vedea ca companiile din industria miniera sunt pe locurile fruntase intre datornicii la buget, deci iata ca avem o problema cu disciplina financiara in acest domeniu desi s-a vorbit ca lucrurile s-au reglementat. S-au reglementat partial”, subliniaza Rudnitchi.
Analistul atentioneaza ca minele si prelucrarea carbunelui prejudiciaza mediul, ceea ce genereaza costuri suplimentare.
„Trebuie luate in calcul costurile de ecologizare si eventual de inchidere a unor mine care vor intra in dezafectare. Sa nu uitam ca deja in Romania unele termocentrale importa carbune din Polonia sau din Ucraina.
Industria miniera din Romania are probleme, chiar daca noi credem ca s-a ajuns la un nivel de eficienta si mai e o problema: lignitul din Romania are o putere calorica destul de mica”, aminteste Rudnitchi.
Constantin Rudnitchi nu uita nici de Rovinari si Turceni, termocentrale care au nevoie de investitii de cate un miliard de euro fiecare. Acelasi lucru este valabil si pentru energia nucleara. Aceasta inseamna costuri de neutralizare a deseurilor nucleare asa cum inseamna si investitii foarte mari.
Miza jocului - eficienta consumului de energie
In opinia lui Constantin Rudnitchi, adevarata problema este cea a eficientei cu care se consuma energia din Romania, de la simpla situatie a locuintelor a populatiei unde se risipeste foarte multa energie si unde pe timp de iarna caldura nu se inmagazineaza pentru ca nu sunt pregatite locuintele pana la nivelul industriei.
„O astfel de strategie trebuie sa plece nu de la resurse pe care le consumam, ci de la raportul dintre ce consumam si cat producem. Dincolo de sursele de energie se face foarte putin legat de eficienta in care este consumata energia. Foarte putini pasi s-au facut in aceasta directie.
Ma gandesc chiar la anumite facilitati care pot fi acordate asociatiilor de locatari care isi dubleza peretii cladirilor sau fac lucrari pentru a pastra caldura in case. Miza este de a cheltui cat mai bine atat energia din import, cat si pe cea din tara”, a precizat Rudnitchi.
Bugetul pe 2007 este departe de a arata o dezvoltare pe directia aratata de Basescu
Analistul economic Dan Constantin crede ca industria miniera si-a restrans mult activitatea, iar bugetul pe 2007 nu pare sa fie orientat pe dezvoltarea acestui segment.
„Industria extractiva si-a restrans activitatea si contributia ei la asigurarea energiei a fost diminuata constant, o data prin restructurarea mineritului, printr-o politica de inchidere a multor mine si in afara de modernizarea de la complexele din zona Olteniei, s-au inchis multe mine de carbune.
Practic, asta ar insemna o regandire a politicii in domeniul industriei, or bugetul pentru anul viitor este departe de a arata o dezvoltare pe directia aratata de Basescu”, considera Dan Constantin.
Nici in privinta energiei nucleare lucrurile nu sunt prea diferite. Analistul nu crede ca aceasta a fost vazuta - cel putin pentru 2007 - ca o prioritate.
„S-au dat fonduri foarte foarte putine, se asteapta o deschidere a capitalului strain printr-un parteneriat public privat cu statul roman pentru dezvoltarea grupurilor 3, 4 si 5 cat si pentru exploatarea si managementului intregului complex de la Cernavoda”, a precizat Constantin.
In concluzie, se pare ca Romania va avea in continuare aceeasi politica energetica, cel putin pentru cativa ani, dar siguranta consumatorilor, cel putin in opinia analistului Dan Constantin, pare asigurata.
„Romania este foarte independenta din punctul de vedere al carbunilor, este total autonoma in privinta energiei nucleare si este dependenta cam in proprotie de 30-40% la gaz. Siguranta consumatorilor este asigurata. Sunt excluse posibilitati de intrare in criza energetica de productie.
Sa nu uitam ca avem si potential hidro care, prin investitii, poate fi extins, deci Romania este intr-o situatie foarte buna, pentru ca a mostenit o productie foarte buna”, spune Constantin.
HotNews.ro, Adrian Vasilache, 27 oct 2006
Amenda 1 000 RON pentru masinile stationate neregulamentar
Primaria Generala Bucuresti pregateste mari surprize pentru soferii care parcheaza masinile nergulamentar pe arterele din Capitala. Potrivit unei initiative a Consiliului General Bucuresti proprietarii automobilelor care blocheaza caile de acces catre zone de resedinta sau institutii publice vor plati o taxa de 1 000 RON pe zi.
Consiliul General Bucuresti intentioneaza sa supuna la vot saptamana viitoare o initiativa care ii va ustura pe soferi la buzunare si al carei scop este fluidizarea traficului in Capitala. Totusi, soferii mai au un ragaz de cateva luni in care sa se obisnuiasca cu ideea, pentru ca hotararea ar urma sa fie pusa in aplicare incepand din 2007.
Astfel, bucurestenii care parcheaza neregulamentar si blocheaza traficul vor fi sanctionati drastic cu amenzile pe care consilierii locali le-au propus.
Masinile stationate neregulamentar vor fi ridicate de firme specializate si transportate intr-un depozit situat la maximum sapte kilometri de locul de unde au fost gasite.
In afara de taxa de eliberarea a autovehiculului, care este in valoare de 1000 de RON, proprietarii acestora vor mai fi nevoiti sa plateasca o amenda pentru parcare ilegala, precum si contravaloarea operatiunilor de ridicare, transport si depozitare a automobilului.
Restrictiile de stationare se aplica pentru zona delimitata de strada Turda - Bulevardul Maresal Averescu - Bulevardul Maresal Prezan - Bulevardul Aviatorilor - Bulevardul Mircea Eliade - strada Ceaikovski - strada Barbu Vacarescu - Soseaua Stefan cel Mare - Soseaua Mihai Bravu - Calea Vacarestilor - Soseaua Oltenitei - Soseaua Viilor - strada Constantin Istrate - Soseaua Progresului - strada
Geniului - Soseaua Grozavesti - Soseaua Orhideelor - Calea Giulesti - Pasajul Grant - strada Turda.
Vor fi ridicate, de asemenea, masinile stationate neregulamentar pe Soseaua Bucuresti - Ploiesti, Soseaua Kiseleff, Bulevardul Bucurestii Noi, Bulevardul Ion Mihalache, Bulevardul Marasesti, Bulevardul Expozitiei, Soseaua Chitilei, Calea Grivitei, Soseaua Virtutii, Bulevardul Iuliu Maniu, strada Drumul Taberei,
strada Brasov, Bulevardul Timisoara, Calea Rahovei, Calea 13 Septembrie, Bulevardul Ghencea, Soseaua Giurgiului, Bulevardul Camil Ressu, Bulevardul Theodor Pallady, Bulevardul Nicolae Grigorescu, Bulevardul Constantin Brancusi, strada Lucretiu Patrascanu, Soseaua Pantelimon, Soseaua Iancului, Bulevardul Ferdinand, Soseaua Colentina, Bulevardul Lacul Tei, strada Doamna Ghica.
In restul orasului se va aplica ridicarea masinilor pentru incalcarea regililor privind oprirea si stationarea in dreptul altui vehicul stationat pe partea carosabila, in zona trecerilor de pietoni, in intersectii, in zona statiilor mijloacelor de transport public.
HotNews.ro, L.P., 27 oct 2006
Consiliul General Bucuresti intentioneaza sa supuna la vot saptamana viitoare o initiativa care ii va ustura pe soferi la buzunare si al carei scop este fluidizarea traficului in Capitala. Totusi, soferii mai au un ragaz de cateva luni in care sa se obisnuiasca cu ideea, pentru ca hotararea ar urma sa fie pusa in aplicare incepand din 2007.
Astfel, bucurestenii care parcheaza neregulamentar si blocheaza traficul vor fi sanctionati drastic cu amenzile pe care consilierii locali le-au propus.
Masinile stationate neregulamentar vor fi ridicate de firme specializate si transportate intr-un depozit situat la maximum sapte kilometri de locul de unde au fost gasite.
In afara de taxa de eliberarea a autovehiculului, care este in valoare de 1000 de RON, proprietarii acestora vor mai fi nevoiti sa plateasca o amenda pentru parcare ilegala, precum si contravaloarea operatiunilor de ridicare, transport si depozitare a automobilului.
Restrictiile de stationare se aplica pentru zona delimitata de strada Turda - Bulevardul Maresal Averescu - Bulevardul Maresal Prezan - Bulevardul Aviatorilor - Bulevardul Mircea Eliade - strada Ceaikovski - strada Barbu Vacarescu - Soseaua Stefan cel Mare - Soseaua Mihai Bravu - Calea Vacarestilor - Soseaua Oltenitei - Soseaua Viilor - strada Constantin Istrate - Soseaua Progresului - strada
Geniului - Soseaua Grozavesti - Soseaua Orhideelor - Calea Giulesti - Pasajul Grant - strada Turda.
Vor fi ridicate, de asemenea, masinile stationate neregulamentar pe Soseaua Bucuresti - Ploiesti, Soseaua Kiseleff, Bulevardul Bucurestii Noi, Bulevardul Ion Mihalache, Bulevardul Marasesti, Bulevardul Expozitiei, Soseaua Chitilei, Calea Grivitei, Soseaua Virtutii, Bulevardul Iuliu Maniu, strada Drumul Taberei,
strada Brasov, Bulevardul Timisoara, Calea Rahovei, Calea 13 Septembrie, Bulevardul Ghencea, Soseaua Giurgiului, Bulevardul Camil Ressu, Bulevardul Theodor Pallady, Bulevardul Nicolae Grigorescu, Bulevardul Constantin Brancusi, strada Lucretiu Patrascanu, Soseaua Pantelimon, Soseaua Iancului, Bulevardul Ferdinand, Soseaua Colentina, Bulevardul Lacul Tei, strada Doamna Ghica.
In restul orasului se va aplica ridicarea masinilor pentru incalcarea regililor privind oprirea si stationarea in dreptul altui vehicul stationat pe partea carosabila, in zona trecerilor de pietoni, in intersectii, in zona statiilor mijloacelor de transport public.
HotNews.ro, L.P., 27 oct 2006
Pretul gazelor pentru populatie va creste inca din noiembrie
Pretul gazelor naturale furnizate populatiei va creste cu 8,1%-8,5% de la 11 noiembrie. Majorarea de pret survine pe fondul scumpirii, de catre Petrom, a gazelor din productia interna, si in urma divergentelor dintre producatori si distribuitori.
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) anuntase ca nici o scumpire nu va surveni in acest an, dar miscarea Petrom a prins-o in offside.
Pretul gazelor naturale pentru consumatorii casnici cu un consum de pana la 2.400 metri cubi pe an va creste de la 843,43 lei/mia de metri cubi la 911,55 lei/mia de metri cubi in cazul Distrigaz Sud, respectiv de la 842,99 lei pe mia de metri cubi la 911,11 lei in cazul EON Gaz Romania.
Cresterea pretului a fost determinata de majorarea pretului la gazele din productia interna de la 330 lei pe mia de metri cubi, nivel recomandat de ANRGN pentru ultimul trimestru al anului, la 397,5 lei pe mia de metri cubi.
ANRGN anuntase, in data de 14 septembrie, ca preturile finale reglementate la gaze naturale urmau sa ramana nemodificate pana la sfarsitul acestui an.
Reprezentantii ANRGN sustin ca institutia a fost nevoita sa majoreze tarifele din cauza conflictului iscat intre producatorii si distribuitorii de gaze, care au refuzat sa incheie contractele pentru sezonului rece. Din cauza acestor probleme, populatia s-ar fi putut trezi fara gaze, in mijlocul iernii.
Acum o luna, sub motivul ca Romania va adera in curand la Uniunea Europeana, Petrom a decis sa ridice preturile la productia interna de gaze naturale. Distribuitorii au sarit in sus, dar autoritatea de reglementare nu a avut ce face.
HotNews.ro, D.C., 27 oct 2006
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) anuntase ca nici o scumpire nu va surveni in acest an, dar miscarea Petrom a prins-o in offside.
Pretul gazelor naturale pentru consumatorii casnici cu un consum de pana la 2.400 metri cubi pe an va creste de la 843,43 lei/mia de metri cubi la 911,55 lei/mia de metri cubi in cazul Distrigaz Sud, respectiv de la 842,99 lei pe mia de metri cubi la 911,11 lei in cazul EON Gaz Romania.
Cresterea pretului a fost determinata de majorarea pretului la gazele din productia interna de la 330 lei pe mia de metri cubi, nivel recomandat de ANRGN pentru ultimul trimestru al anului, la 397,5 lei pe mia de metri cubi.
ANRGN anuntase, in data de 14 septembrie, ca preturile finale reglementate la gaze naturale urmau sa ramana nemodificate pana la sfarsitul acestui an.
Reprezentantii ANRGN sustin ca institutia a fost nevoita sa majoreze tarifele din cauza conflictului iscat intre producatorii si distribuitorii de gaze, care au refuzat sa incheie contractele pentru sezonului rece. Din cauza acestor probleme, populatia s-ar fi putut trezi fara gaze, in mijlocul iernii.
Acum o luna, sub motivul ca Romania va adera in curand la Uniunea Europeana, Petrom a decis sa ridice preturile la productia interna de gaze naturale. Distribuitorii au sarit in sus, dar autoritatea de reglementare nu a avut ce face.
HotNews.ro, D.C., 27 oct 2006
2 in 1: silicoane si o vizita la Dracula
Strainii nu aleg Romania doar pentru obiective turistice, ci si pentru operatiile ieftine.
Sute de straini vin sa se opereze anual in Romania datorita preturilor care sunt la jumatate fata de cele practicate in SUA si in tari ale Uniunii Europene. De clinicile de la noi afla de pe internet, de la prieteni sau prin agentiile de turism care au parteneriate cu medicii.
Romania nu este singura tara preferata pentru „turismul medical”. Alte destinatii atragatoare sunt India, Thailanda, Singapore, Malaysia, arata un studiu publicat in revista „Newsweek”.
Cicatrice invizibile
Majoritatea strainilor veniti in Romania solicita operatii estetice, dar si interventii stomatologice, geriatrice sau oftalmologice. „Intre chirurgia estetica de la noi si cea practicata afara nu mai exista diferente. Tehnologia si tehnica au evoluat foarte mult si aici. Materialele folosite sunt de calitate.
Protezele, de exemplu, se pun sub muschi, pentru rezistenta in timp, iar cicatricele au devenit aproape invizibile. Datorita folosirii unor folii de silicon, ele se vindeca acum foarte frumos”, exemplifica chirurgul Tiberiu Bratu, vicepresedintele Asociatiei de Chirurgie Plastica din Romania.
In clinica privata pe care o conduce la Timisoara, profesorul spune ca a operat anul trecut cateva zeci de straini, majoritatea solicitand interventii cum sunt liftingul facial, abdominoplastiile si marirea de sani.
Implanturi de calitate si vizite la Bran
Fenomenul „turismului medical” nu este strain nici stomatologilor. „In urma cu trei ani am avut, in clinicile noastre, trei pacienti straini, in urmatorul an, sase, iar anul acesta, noua. In general, strainii solicita lucrari mari, vor implanturi de calitate si sunt incantati de costurile mici ale manoperei.
Daca un implant costa aici in jur de 550 de euro, cu tot cu mana de lucru, in Germania ajunge si la 1.800. Strainii platesc putin si, in plus, viziteaza Branul”, confirma si Bogdan Bader, stomatolog la o clinica privata din Bucuresti.
Evenimentul Zilei, 28 oct 2006
Sute de straini vin sa se opereze anual in Romania datorita preturilor care sunt la jumatate fata de cele practicate in SUA si in tari ale Uniunii Europene. De clinicile de la noi afla de pe internet, de la prieteni sau prin agentiile de turism care au parteneriate cu medicii.
Romania nu este singura tara preferata pentru „turismul medical”. Alte destinatii atragatoare sunt India, Thailanda, Singapore, Malaysia, arata un studiu publicat in revista „Newsweek”.
Cicatrice invizibile
Majoritatea strainilor veniti in Romania solicita operatii estetice, dar si interventii stomatologice, geriatrice sau oftalmologice. „Intre chirurgia estetica de la noi si cea practicata afara nu mai exista diferente. Tehnologia si tehnica au evoluat foarte mult si aici. Materialele folosite sunt de calitate.
Protezele, de exemplu, se pun sub muschi, pentru rezistenta in timp, iar cicatricele au devenit aproape invizibile. Datorita folosirii unor folii de silicon, ele se vindeca acum foarte frumos”, exemplifica chirurgul Tiberiu Bratu, vicepresedintele Asociatiei de Chirurgie Plastica din Romania.
In clinica privata pe care o conduce la Timisoara, profesorul spune ca a operat anul trecut cateva zeci de straini, majoritatea solicitand interventii cum sunt liftingul facial, abdominoplastiile si marirea de sani.
Implanturi de calitate si vizite la Bran
Fenomenul „turismului medical” nu este strain nici stomatologilor. „In urma cu trei ani am avut, in clinicile noastre, trei pacienti straini, in urmatorul an, sase, iar anul acesta, noua. In general, strainii solicita lucrari mari, vor implanturi de calitate si sunt incantati de costurile mici ale manoperei.
Daca un implant costa aici in jur de 550 de euro, cu tot cu mana de lucru, in Germania ajunge si la 1.800. Strainii platesc putin si, in plus, viziteaza Branul”, confirma si Bogdan Bader, stomatolog la o clinica privata din Bucuresti.
Evenimentul Zilei, 28 oct 2006
Leonard Orban a fost propus pentru functia de comisar european
Secretarul de stat la Ministerul Integrarii, Leonard Orban, este a doua propunere a Romaniei pentru postul de comisar european, au declarat, pentru NewsIn, surse oficiale. Leonard Orban a fost desemnat dupa ce postul i se propusese ministrului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, care a declinat oferta. Orban nu face parte din vreun partid politic.
Nominalizarea lui Orban urmeaza sa fie anuntata, cel mai probabil luni, simultan la Bucuresti si Bruxelles.
Potrivit purtatorului de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Adriana Saftoiu, noua propunere a fost stabilita, duminica dimineata, la o intalnire intre premierul Tariceanu si presedintele Basescu.
Leonard Orban, cunoscut in structurile europene
Leonard Orban si-a inceput relatia cu Uniunea Europeana in 1993, cand a devenit consilier parlamentar pentru afaceri europene si internationale in Parlamentul Romaniei, in Camera Deputatilor. Tot atunci, Orban si-a inceput activitatea in Comitetul Parlamentar Mixt Uniunea Europeana - Romania, in calitate de secretar tehnic.
In varsta de 45 de ani, Leonard Orban a fost, in perioada mai 2001 - decembrie 2004, negociator-sef adjunct cu Uniunea Europeana, iar apoi negociator-sef pana in aprilie 2005.
Din decembrie 2004, Orban ocupa functia de secretar de stat la Ministerul Integrarii Europene, unde coordoneaza pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana si, din aprilie 2005, pozitia Romaniei referitoare la statutul de observator activ la Uniunea Europeana.
Daca va fi acceptat de Bruxelles, Orban va fi audiat in comisiile de specialitate si apoi supus votului plenului Parlamentului European, unde este importanta sustinerea din partea principalelor doua grupuri politice ale legislativului european - popularii si socialistii. Va avea un salariu de 18.000 euro lunar si nu va mai putea sa primeasca alte functii publice in Romania, ci numai onorifice.
Mihai Razvan Ungureanu a refuzat nominalizarea
Initial, postul i-a fost propus ministrului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, insa acesta a refuzat oferta. Seful diplomatiei romane a declarat ca doreste sa isi continue mandatul de ministru, acesta fiind in egala masura un "mandat politic si moral".
"M-am angajat fata de toti colegii mei din Executiv, fata de presedinte si de premier, ca Ministerul Afacerilor Externe sa devina o institutie reprezentativa pentru o Romanie a Uniunii Europene, cu un corp diplomatic profesionist, tanar si apt sa reprezinte tara noastra.
Ne-am angajat atunci sa facem o politica externa reprezentativa, prin corenta si forta sa, pentru o tara cu un puternic potential, cu resurse umane deosebite", a precizat Ungureanu, intr-un interviu pentru agentia NewsIn.
Presedintele Basescu a vrut sa se implice in alegerea noului comisar
Intr-un interviu pentru Jurnalul National, care urmeaza sa apara luni, presedintele Traian Basescu a apreciat ca desemnarea lui Varujan Vosganian a fost un esec. "Ma voi implica, pentru ca Romania nu-si mai poate permite inca un esec in desemnarea comisarului.
Comisarul roman nu reprezinta nici PNL, nici pe Calin Popescu Tariceanu, nici pe Sorin Ovidiu Vantu, nici pe Dinu Patriciu, nici Securitatea. El reprezinta Europa, componenta romaneasca a Europei unite si asta trebuie sa priceapa toti cei implicati in desemnarea comisarului roman in Guvernul Europei", a adaugat presedintele Basescu.
Senatorul liberal Varujan Vosganian a anuntat, sambata, la sediul PNL, ca i-a cerut premierului Calin Popescu Tariceanu sa retraga candidatura sa pentru postul de comisar european. El a precizat ca gestul sau este unul de responsabilitate pentru ca nu vrea sa aduca un prejudiciu Romaniei.
HotNews.ro, D. Mihai, 29 oct 2006
Nominalizarea lui Orban urmeaza sa fie anuntata, cel mai probabil luni, simultan la Bucuresti si Bruxelles.
Potrivit purtatorului de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Adriana Saftoiu, noua propunere a fost stabilita, duminica dimineata, la o intalnire intre premierul Tariceanu si presedintele Basescu.
Leonard Orban, cunoscut in structurile europene
Leonard Orban si-a inceput relatia cu Uniunea Europeana in 1993, cand a devenit consilier parlamentar pentru afaceri europene si internationale in Parlamentul Romaniei, in Camera Deputatilor. Tot atunci, Orban si-a inceput activitatea in Comitetul Parlamentar Mixt Uniunea Europeana - Romania, in calitate de secretar tehnic.
In varsta de 45 de ani, Leonard Orban a fost, in perioada mai 2001 - decembrie 2004, negociator-sef adjunct cu Uniunea Europeana, iar apoi negociator-sef pana in aprilie 2005.
Din decembrie 2004, Orban ocupa functia de secretar de stat la Ministerul Integrarii Europene, unde coordoneaza pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana si, din aprilie 2005, pozitia Romaniei referitoare la statutul de observator activ la Uniunea Europeana.
Daca va fi acceptat de Bruxelles, Orban va fi audiat in comisiile de specialitate si apoi supus votului plenului Parlamentului European, unde este importanta sustinerea din partea principalelor doua grupuri politice ale legislativului european - popularii si socialistii. Va avea un salariu de 18.000 euro lunar si nu va mai putea sa primeasca alte functii publice in Romania, ci numai onorifice.
Mihai Razvan Ungureanu a refuzat nominalizarea
Initial, postul i-a fost propus ministrului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, insa acesta a refuzat oferta. Seful diplomatiei romane a declarat ca doreste sa isi continue mandatul de ministru, acesta fiind in egala masura un "mandat politic si moral".
"M-am angajat fata de toti colegii mei din Executiv, fata de presedinte si de premier, ca Ministerul Afacerilor Externe sa devina o institutie reprezentativa pentru o Romanie a Uniunii Europene, cu un corp diplomatic profesionist, tanar si apt sa reprezinte tara noastra.
Ne-am angajat atunci sa facem o politica externa reprezentativa, prin corenta si forta sa, pentru o tara cu un puternic potential, cu resurse umane deosebite", a precizat Ungureanu, intr-un interviu pentru agentia NewsIn.
Presedintele Basescu a vrut sa se implice in alegerea noului comisar
Intr-un interviu pentru Jurnalul National, care urmeaza sa apara luni, presedintele Traian Basescu a apreciat ca desemnarea lui Varujan Vosganian a fost un esec. "Ma voi implica, pentru ca Romania nu-si mai poate permite inca un esec in desemnarea comisarului.
Comisarul roman nu reprezinta nici PNL, nici pe Calin Popescu Tariceanu, nici pe Sorin Ovidiu Vantu, nici pe Dinu Patriciu, nici Securitatea. El reprezinta Europa, componenta romaneasca a Europei unite si asta trebuie sa priceapa toti cei implicati in desemnarea comisarului roman in Guvernul Europei", a adaugat presedintele Basescu.
Senatorul liberal Varujan Vosganian a anuntat, sambata, la sediul PNL, ca i-a cerut premierului Calin Popescu Tariceanu sa retraga candidatura sa pentru postul de comisar european. El a precizat ca gestul sau este unul de responsabilitate pentru ca nu vrea sa aduca un prejudiciu Romaniei.
HotNews.ro, D. Mihai, 29 oct 2006
Noi violente la periferia Parisului
Atacurile devastatoare din suburbiile Parisului s-au intensificat chiar in ziua comemorarii unui an de la revoltele care au cutremurat Franta, relateaza agentiile internationale de presa.
Noi atacuri au avut loc noaptea trecuta, cand patru autobuze au fost incendiate de tinerii contestatari. Autoritatile au suplimentat fortele de ordine si raman in continuare in stare de alerta.
Conform Le Monde, premierul francez, Dominique de Villepin, a calificat violentele perecute zilele trecute in zonele defavorizate ale Parisului drept inacceptabile si a promis sa le aplice imediat pedepse exemplare celor care se fac vinovati de aceste atacuri.
Si Nicolas Sarkozy, ministrul de Interne al Frantei, a anuntat ca va intensifica raidurile politiei in zonele predispuse atacurilor si va suplimenta efectivele de fortelor de ordine pentru a proteja autobuzele care circula in "regiunile sensibile" ale capitalei.
Potrivit expertilor, cauzele revoltei de anul trecut - saracia, somajul si discriminarea - se mentin si in prezent. Iar linistea nu a revenit, de fapt, niciodata: in primele sase luni ale acestui an, au fost incendiate 21.000 de masini si s-au inregistrat aproape 2900 de atacuri impotriva politiei si ambulantelor, relateaza France Press.
In toamna anului trecut, la 27 octombrie, violentele izbucnite in capitala Frantei au avut ca pretext drama a doi adolescenti imigranti care si-au pierdut viata incercand sa fuga de politie, in suburbia pariziana Clichy-sous-Bois. Atacurile din 2005 s-au soldat cu moartea unei persoane si ranirea altor zeci de tineri.
HotNews.ro, C. Marin, 27 oct 2006
Noi atacuri au avut loc noaptea trecuta, cand patru autobuze au fost incendiate de tinerii contestatari. Autoritatile au suplimentat fortele de ordine si raman in continuare in stare de alerta.
Conform Le Monde, premierul francez, Dominique de Villepin, a calificat violentele perecute zilele trecute in zonele defavorizate ale Parisului drept inacceptabile si a promis sa le aplice imediat pedepse exemplare celor care se fac vinovati de aceste atacuri.
Si Nicolas Sarkozy, ministrul de Interne al Frantei, a anuntat ca va intensifica raidurile politiei in zonele predispuse atacurilor si va suplimenta efectivele de fortelor de ordine pentru a proteja autobuzele care circula in "regiunile sensibile" ale capitalei.
Potrivit expertilor, cauzele revoltei de anul trecut - saracia, somajul si discriminarea - se mentin si in prezent. Iar linistea nu a revenit, de fapt, niciodata: in primele sase luni ale acestui an, au fost incendiate 21.000 de masini si s-au inregistrat aproape 2900 de atacuri impotriva politiei si ambulantelor, relateaza France Press.
In toamna anului trecut, la 27 octombrie, violentele izbucnite in capitala Frantei au avut ca pretext drama a doi adolescenti imigranti care si-au pierdut viata incercand sa fuga de politie, in suburbia pariziana Clichy-sous-Bois. Atacurile din 2005 s-au soldat cu moartea unei persoane si ranirea altor zeci de tineri.
HotNews.ro, C. Marin, 27 oct 2006
vineri, octombrie 27, 2006
HP si Amazon vor angaja masiv in 2007
Hewlett-Packard (HP) Romania ar putea angaja peste 1.200 de persoane in 2007, numarul angajatilor din centrul de suport din Bucuresti urmand sa depaseasca 2.000, a declarat ieri Radu Enache, directorul general al HP Romania.
"Initial, doream sa angajam 1.200 de persoane, dar centrul din Bucuresti merge foarte bine si comenzile sunt din ce in ce mai mari, de aceea ne asteptam sa depasim cifra de 2.000 de angajati pana la sfarsitul anului viitor", a spus Enache. El a precizat ca, in primele opt luni de la deschiderea centrului in Bucuresti, au fost angajate 750 de persoane.
Oficialii HP au anuntat la inceputul anului ca vor investi 200 de milioane de dolari in urmatorii cinci ani, pentru dezvoltarea unui centru care va asigura suport financiar si administrativ afacerilor derulate de partenerii si clientii HP in Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
Noul centru, care a fost deschis in luna martie a anului, este amplasat in imobilul de birouri Novo Park, de pe platforma Pipera, unde compania a inchiriat 15.000 de metri patrati din suprafata cladirii.
"Componenta de real estate a fost definitorie pentru decizia de a investi in Romania. Nu ascund faptul ca au fost luate in calcul pentru aceasta investitie Rusia, Ucraina, Ungaria si Polonia", a precizat Enache.
El a mentionat ca Hewlett-Packard nu a avut in vedere numai costul redus cu forta de munca, acesta fiind doar o componenta a deciziei de investitii.
"Odata cu aderarea la UE, costul cu forta de munca va creste si in Romania. Am gasit aici cea mai buna solutie imobiliara din punctul de vedere al costului si al facilitatilor oferite", a aratat Enache.
Reprezentantul HP nu a negat insa ca abilitatile de comunicare ale fortei de munca au fost luate in considerare la alegerea locatiei in vederea extinderii. La centrul din Bucuresti, angajatii vorbesc peste 30 de limbi straine.
"Centrul din Romania se extinde foarte rapid, servim foarte multe companii din Marea Britanie, Germania, Franta. Daca vom ajunge in Bucuresti la un anumit numar de angajati, atunci ne vom extinde si in alte orase din tara", a mai spus Enache. El a mentionat ca a fost aleasa locatia centrului suport in Bucuresti in detrimentul Clujului, deoarece in provincie este mai dificila angajarea unui numar mare de personal calificat.
La mijlocul anului 2005, HP Romania a deschis, in urma unei investitii de circa un milion de euro, un centru care furnizeaza servicii pentru administrarea contractelor, intretinerea bazelor de date, controlul financiar al proiectelor, asistenta tehnica (tip call-center), destinate departamentelor companiei si partenerilor din Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
Nivelul vanzarilor HP in Romania a fost estimat pentru anul trecut la peste 150 de milioane de dolari.
"In primele sase luni ale anului financiar 2005, incheiat la 31 octombrie, vanzarile totale HP in Romania au avansat cu peste 30%", a mai precizat Enache.
El a adaugat ca vanzarile directe ale HP Romania reprezinta 19% din volumul afacerilor derulate de compania americana in Romania, diferenta revenind partenerilor.
La nivel mondial, HP a raportat pentru anul fiscal 2005 venituri totale de 86,7 miliarde dolari.
Amazon vine si la Bucuresti
Tot in cursul zilei de ieri, ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy, a anuntat intentia companiei Amazon, operatorul celui mai mare portal international de cumparaturi online, de a continua sa isi extinda prezenta pe piata romaneasca. Amazon urmeaza sa angajeze circa 600 de angajati in al doilea birou local, care va fi deschis in Bucuresti.
"Amazon a deschis primul centru de dezvoltare in Iasi, in cursul anului 2005. Compania a decis sa deschida un birou similar si in Bucuresti, unde vor fi angajati aproape 600 de specialisti", a declarat ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy.
Amazon a fost infiintata in anul 1994 de Jeff Bezos si a ajuns la afaceri anuale de peste cinci miliarde de euro. Compania si-a extins continuu domeniile de activitate, incepand de la vanzari de CD-uri si DVD-uri, apoi electronice, jucarii si bunuri de larg consum.
"La nivelul anului 2005, investitiile realizate pe piata locala in sectorul IT&C au insumat 1,8 miliarde de dolari, in crestere cu 47% fata de 2004. Din datele oficiale reiese ca investitiile din acest domeniu au surclasat alte sectoare, cum ar fi cel auto sau al energiei", a afirmat Nagy.
"Initial, doream sa angajam 1.200 de persoane, dar centrul din Bucuresti merge foarte bine si comenzile sunt din ce in ce mai mari, de aceea ne asteptam sa depasim cifra de 2.000 de angajati pana la sfarsitul anului viitor", a spus Enache. El a precizat ca, in primele opt luni de la deschiderea centrului in Bucuresti, au fost angajate 750 de persoane.
Oficialii HP au anuntat la inceputul anului ca vor investi 200 de milioane de dolari in urmatorii cinci ani, pentru dezvoltarea unui centru care va asigura suport financiar si administrativ afacerilor derulate de partenerii si clientii HP in Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
Noul centru, care a fost deschis in luna martie a anului, este amplasat in imobilul de birouri Novo Park, de pe platforma Pipera, unde compania a inchiriat 15.000 de metri patrati din suprafata cladirii.
"Componenta de real estate a fost definitorie pentru decizia de a investi in Romania. Nu ascund faptul ca au fost luate in calcul pentru aceasta investitie Rusia, Ucraina, Ungaria si Polonia", a precizat Enache.
El a mentionat ca Hewlett-Packard nu a avut in vedere numai costul redus cu forta de munca, acesta fiind doar o componenta a deciziei de investitii.
"Odata cu aderarea la UE, costul cu forta de munca va creste si in Romania. Am gasit aici cea mai buna solutie imobiliara din punctul de vedere al costului si al facilitatilor oferite", a aratat Enache.
Reprezentantul HP nu a negat insa ca abilitatile de comunicare ale fortei de munca au fost luate in considerare la alegerea locatiei in vederea extinderii. La centrul din Bucuresti, angajatii vorbesc peste 30 de limbi straine.
"Centrul din Romania se extinde foarte rapid, servim foarte multe companii din Marea Britanie, Germania, Franta. Daca vom ajunge in Bucuresti la un anumit numar de angajati, atunci ne vom extinde si in alte orase din tara", a mai spus Enache. El a mentionat ca a fost aleasa locatia centrului suport in Bucuresti in detrimentul Clujului, deoarece in provincie este mai dificila angajarea unui numar mare de personal calificat.
La mijlocul anului 2005, HP Romania a deschis, in urma unei investitii de circa un milion de euro, un centru care furnizeaza servicii pentru administrarea contractelor, intretinerea bazelor de date, controlul financiar al proiectelor, asistenta tehnica (tip call-center), destinate departamentelor companiei si partenerilor din Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
Nivelul vanzarilor HP in Romania a fost estimat pentru anul trecut la peste 150 de milioane de dolari.
"In primele sase luni ale anului financiar 2005, incheiat la 31 octombrie, vanzarile totale HP in Romania au avansat cu peste 30%", a mai precizat Enache.
El a adaugat ca vanzarile directe ale HP Romania reprezinta 19% din volumul afacerilor derulate de compania americana in Romania, diferenta revenind partenerilor.
La nivel mondial, HP a raportat pentru anul fiscal 2005 venituri totale de 86,7 miliarde dolari.
Amazon vine si la Bucuresti
Tot in cursul zilei de ieri, ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy, a anuntat intentia companiei Amazon, operatorul celui mai mare portal international de cumparaturi online, de a continua sa isi extinda prezenta pe piata romaneasca. Amazon urmeaza sa angajeze circa 600 de angajati in al doilea birou local, care va fi deschis in Bucuresti.
"Amazon a deschis primul centru de dezvoltare in Iasi, in cursul anului 2005. Compania a decis sa deschida un birou similar si in Bucuresti, unde vor fi angajati aproape 600 de specialisti", a declarat ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy.
Amazon a fost infiintata in anul 1994 de Jeff Bezos si a ajuns la afaceri anuale de peste cinci miliarde de euro. Compania si-a extins continuu domeniile de activitate, incepand de la vanzari de CD-uri si DVD-uri, apoi electronice, jucarii si bunuri de larg consum.
"La nivelul anului 2005, investitiile realizate pe piata locala in sectorul IT&C au insumat 1,8 miliarde de dolari, in crestere cu 47% fata de 2004. Din datele oficiale reiese ca investitiile din acest domeniu au surclasat alte sectoare, cum ar fi cel auto sau al energiei", a afirmat Nagy.
Lili Sandu, fotografiata fara sutien de paparazzi
In urma cu cateva zile, Lili Sandu a fost implicata intr-un nou scandal. Vedeta a fost fotografiata de paparazzi revistei „Spy“ in timp ce defila fara sutien prin fata ferestrei neacoperite. Fosta iubita a lui Bogdan Stelea vrea sa-i dea in judecata pe fotografi, pentru ca „mi-au violat intimitatea“, dupa cum ne-a marturisit. Avocatii sustin insa ca nu are nici o sansa de castig.
„Legea apara teoretic intimitatea, dar nu exista nici un text legal care sa defineasca spatiul intim si ca atare fie din bun-simt, fie prin interpretare logica sau juridica, spatiul intim trebuie sa-l faci sa fie intim.
Ca atare, chiar in propria casa, daca te plimbi in mod ostentativ dezgolit in fata unui geam a carui principala caracteristica este transparenta, inseamna nu numai ca nu te intereseaza apararea intimitatii, ci, mai mult, intentia este de a te expune in mod public“, ne-a declarat avocatul Dan Sova.
Un scandal zguduie lumea mondena. Dupa ce a pozat de nenumarate ori in ipostaze sexy, Lili Sandu este revoltata ca paparazzi au surprins-o zilele trecute, dezbracata, in propria locuinta. Mai exact, vedeta si prietena ei, Ileana Lazariuc, defilau la bustul gol prin fata ferestrelor neacoperite, momente incendiare ce nu au putut fi ratate de fotografi.
Lili Sandu cauta sa-si faca dreptate sau reclama, pe cale legala, actionand revista „Spy“ (cea care a publicat pozele), in judecata. Avocatii nu-i dau insa nici o sansa de castig.
De cand au devenit colege de apartament, Lili Sandu si Ileana Lazariuc sunt vazute tot mai des impreuna. Fie ca este vorba de vreun eveniment monden, o petrecere privata sau o simpla iesire in oras, cele doua femei se afiseaza doar „in cuplu“.
De plictiseala sau nu, intr-o seara, cele doua tinere s-au gandit sa faca parada modei prin casa, fara sutiene la purtator.
Doar ca Lili si Ileana au omis faptul ca apartamentul lor nu are draperii care sa le acopere goliciunea. Si ca atare, nu doar vecinii s-au putut bucura de nurii femeilor, plimbati in voie prin toata casa si mai ales in preajma ferestrelor acoperite de cateva haine asezate neglijent la uscat pe balcon, ci si paparazzi, care le vaneaza de ceva vreme.
Drept urmare, tot poporul a putut vedea ce ascund hainele puse intotdeauna bine (trebuie sa recunoastem!) pe Lili si pe Ileana.
Doar ca Lili s-a suparat foc pe fotografii care au indraznit sa-i violeze intimitatea si s-a hotarat sa-i dea in judecata. Ea s-a sfatuit cu avocatii, iar acum pregateste o plangere.
Integral in Gardianul
Gardianul, Izabela Ionita, 26 oct 2006
„Legea apara teoretic intimitatea, dar nu exista nici un text legal care sa defineasca spatiul intim si ca atare fie din bun-simt, fie prin interpretare logica sau juridica, spatiul intim trebuie sa-l faci sa fie intim.
Ca atare, chiar in propria casa, daca te plimbi in mod ostentativ dezgolit in fata unui geam a carui principala caracteristica este transparenta, inseamna nu numai ca nu te intereseaza apararea intimitatii, ci, mai mult, intentia este de a te expune in mod public“, ne-a declarat avocatul Dan Sova.
Un scandal zguduie lumea mondena. Dupa ce a pozat de nenumarate ori in ipostaze sexy, Lili Sandu este revoltata ca paparazzi au surprins-o zilele trecute, dezbracata, in propria locuinta. Mai exact, vedeta si prietena ei, Ileana Lazariuc, defilau la bustul gol prin fata ferestrelor neacoperite, momente incendiare ce nu au putut fi ratate de fotografi.
Lili Sandu cauta sa-si faca dreptate sau reclama, pe cale legala, actionand revista „Spy“ (cea care a publicat pozele), in judecata. Avocatii nu-i dau insa nici o sansa de castig.
De cand au devenit colege de apartament, Lili Sandu si Ileana Lazariuc sunt vazute tot mai des impreuna. Fie ca este vorba de vreun eveniment monden, o petrecere privata sau o simpla iesire in oras, cele doua femei se afiseaza doar „in cuplu“.
De plictiseala sau nu, intr-o seara, cele doua tinere s-au gandit sa faca parada modei prin casa, fara sutiene la purtator.
Doar ca Lili si Ileana au omis faptul ca apartamentul lor nu are draperii care sa le acopere goliciunea. Si ca atare, nu doar vecinii s-au putut bucura de nurii femeilor, plimbati in voie prin toata casa si mai ales in preajma ferestrelor acoperite de cateva haine asezate neglijent la uscat pe balcon, ci si paparazzi, care le vaneaza de ceva vreme.
Drept urmare, tot poporul a putut vedea ce ascund hainele puse intotdeauna bine (trebuie sa recunoastem!) pe Lili si pe Ileana.
Doar ca Lili s-a suparat foc pe fotografii care au indraznit sa-i violeze intimitatea si s-a hotarat sa-i dea in judecata. Ea s-a sfatuit cu avocatii, iar acum pregateste o plangere.
Integral in Gardianul
Gardianul, Izabela Ionita, 26 oct 2006
Ticu Lacatusu s-a intors acasa
Alpinistul Ticu Lacatusu a revenit in tara, dupa ce a cucerit, in urma cu doua saptamini, "Virful Necunoscut" din Himalaya (6403 metri) - un virf neescaladat pina la aceasta expeditie.
"Am urcat la altitudini mai mari, dar acum am simtit o satisfactie extraordinara. E un sentiment unic sa stii ca esti primul care ajunge intr-un asemenea loc".
Lacatusu si cei doi alpinisti germani care au facut parte din expeditie au convenit sa dea virfului numele "Peak Europa".
Cei trei nu au folosit ghizi, pentru ca niciunul dintre localnici nu i-ar fi putut ajuta. "Nu-l cunosteau, chiar ne-au intrenat cind ne-am intors - cum e acolo?.. Nu era un masiv foarte mare, ci unul complex, ascuns intre vai si batut de vint... care in ziua ascensiunii finale s-a transformat in furtuna"
Expeditia a durat o luna, iar cei trei alpinisti au imbinat escalada cu partea de explorare. Pentru a alege varianta cea mai buna de ascensiune, ei au testat doua variante, complet opuse din punctul de vedere al punctelor cardinale.
"Nu este un virf foarte mare. Dar am fost primii acolo. Aceasta este o sansa care ti se arata de putine ori in viata de alpinist"
Ticu Lacatusu
HotNews.ro, A.S., 25 oct 2006
"Am urcat la altitudini mai mari, dar acum am simtit o satisfactie extraordinara. E un sentiment unic sa stii ca esti primul care ajunge intr-un asemenea loc".
Lacatusu si cei doi alpinisti germani care au facut parte din expeditie au convenit sa dea virfului numele "Peak Europa".
Cei trei nu au folosit ghizi, pentru ca niciunul dintre localnici nu i-ar fi putut ajuta. "Nu-l cunosteau, chiar ne-au intrenat cind ne-am intors - cum e acolo?.. Nu era un masiv foarte mare, ci unul complex, ascuns intre vai si batut de vint... care in ziua ascensiunii finale s-a transformat in furtuna"
Expeditia a durat o luna, iar cei trei alpinisti au imbinat escalada cu partea de explorare. Pentru a alege varianta cea mai buna de ascensiune, ei au testat doua variante, complet opuse din punctul de vedere al punctelor cardinale.
"Nu este un virf foarte mare. Dar am fost primii acolo. Aceasta este o sansa care ti se arata de putine ori in viata de alpinist"
Ticu Lacatusu
HotNews.ro, A.S., 25 oct 2006
Cine salveaza pe National?
Fostul international Jean Vladoiu a fost prezentat in calitate de antrenor al echipei FC National, locul 15 in Liga 1. El va fi ajutat de secundul Liviu Ciobotariu, produs al clubului din Cotroceni.
Jean Vladoiu a fost promovat astfel la prima divizie, chiar daca in Liga 2 nu a impresionat. In momentul numirii in Cotroceni, Vladoiu antrena pe FC Snagov, ultimul loc in esalonul secund.
Presedintele Constatin Iacov incearca prin aceasta mutare sa isi asigure "spatele" in batalia (interminabila) cu seful LPF, Dragomir.
Prietenia lui Vladoiu cu Ionut Lupescu (director in FRF) este de notorietate. Elocventa este si aparitia publica a lui Florin Prunea, mina dreapta a lui Lupescu in federatie, care a luat partea lui FC National in cazul celor doi fotbalisti, Shroj si Abiodun, pe care impresarul Marcel Popescu cauta sa ii transfere la Timisoara.
"Prunea m-a injurat si mi-a vorbit in termeni de birjar. M-a amenintat ca daca ii duc la Poli, nu ii declara liberi de contract".
Marcel Popescu, impresar
"E suparat pe mine pentru ca saptamina trecuta a primit o amenda de 20 000 de euro pentru incalcarea regulamentului... Am inteles ca a facut in timp multi bani negri la National, dar nu am dovezi".
Florin Prunea
HotNews.ro, 26 oct 2006
Jean Vladoiu a fost promovat astfel la prima divizie, chiar daca in Liga 2 nu a impresionat. In momentul numirii in Cotroceni, Vladoiu antrena pe FC Snagov, ultimul loc in esalonul secund.
Presedintele Constatin Iacov incearca prin aceasta mutare sa isi asigure "spatele" in batalia (interminabila) cu seful LPF, Dragomir.
Prietenia lui Vladoiu cu Ionut Lupescu (director in FRF) este de notorietate. Elocventa este si aparitia publica a lui Florin Prunea, mina dreapta a lui Lupescu in federatie, care a luat partea lui FC National in cazul celor doi fotbalisti, Shroj si Abiodun, pe care impresarul Marcel Popescu cauta sa ii transfere la Timisoara.
"Prunea m-a injurat si mi-a vorbit in termeni de birjar. M-a amenintat ca daca ii duc la Poli, nu ii declara liberi de contract".
Marcel Popescu, impresar
"E suparat pe mine pentru ca saptamina trecuta a primit o amenda de 20 000 de euro pentru incalcarea regulamentului... Am inteles ca a facut in timp multi bani negri la National, dar nu am dovezi".
Florin Prunea
HotNews.ro, 26 oct 2006
Soldatii germani se distreaza cu un craniu in Afganistan
Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri ca fotografiile publicate in presa care infatiseaza soldati germani in Afganistan jucandu-se cu un craniu sunt "socante si dezgustatoare", in timp ce ministrul apararii, Franz Josef Jung, a spus ca cei implicati vor fi aspru pedepsiti, relateaza CNN.
Bild a publicat pe prima pagina sub titlul "Fotografii soc", o imagine care infatiseaza un soldat german, in uniforma, care pozeaza tinand in mana dreapta un craniu uman. Alte imagini ii prezinta pe militarii germani fotografiindu-se cu acelasi craniu, unii chiar in ipostaze vulgare.
Cotidianul nu a spus cum a obtinut aceste fotografii, si nu a oferit nici o dovada despre autenticitatea lor.
Potrivit unui membru al armatei germane, fotografiile au fost facute in primavara anului 2003 in regiunea Kabul, in timpul unei operatiuni de patrulare a militarilor.
Un purtator de cuvant al armatei a declarat ca procurorii au anchetat in acest caz doi barbati.
Germania are dislocati aproximativ 2.700 de militari la Kabul si alte orase din nordul Afganistanului, regiune unde Germania detine comanda trupelor ISAF din cadrul NATO.
HotNews.ro, D.C., 25 oct 2006
Bild a publicat pe prima pagina sub titlul "Fotografii soc", o imagine care infatiseaza un soldat german, in uniforma, care pozeaza tinand in mana dreapta un craniu uman. Alte imagini ii prezinta pe militarii germani fotografiindu-se cu acelasi craniu, unii chiar in ipostaze vulgare.
Cotidianul nu a spus cum a obtinut aceste fotografii, si nu a oferit nici o dovada despre autenticitatea lor.
Potrivit unui membru al armatei germane, fotografiile au fost facute in primavara anului 2003 in regiunea Kabul, in timpul unei operatiuni de patrulare a militarilor.
Un purtator de cuvant al armatei a declarat ca procurorii au anchetat in acest caz doi barbati.
Germania are dislocati aproximativ 2.700 de militari la Kabul si alte orase din nordul Afganistanului, regiune unde Germania detine comanda trupelor ISAF din cadrul NATO.
HotNews.ro, D.C., 25 oct 2006
Un hacker norvegian a spart sistemul de siguranta al Apple iTunes
DVD Jon, hackerul devenit celebru pentru decriptarea DVD-urilor, a reusit sa sparga sistemul de siguranta Apple FairPlay, care le permitea utilizatorilor de iPod-uri sa descarce melodii doar de pe iTunes, magazinul online de muzica al Apple, informeaza Reuters.
Jon Lech Johansen, cunoscut drept DVD Jon, in varsta de 22 de ani, este un tanar de origine norvegiana, care in prezent locuieste in San Francisco si este angajat al companiei de IT DoubleTwist.
Hackerul profesionist a reusit sa sparga sistemul de securitate folosit de Apple Computer Inc., sistem care asigura exclusivitatea magazinului iTunes in descarcarea de melodii pe playerele media iPod, a anuntat marti directorul companiei pentru care lucreaza.
Prin sistemul de siguranta FairPlay, melodiile cumparate prin iTunes pot fi ascultate doar pe iPod-uri, in timp ce melodiile cumparate din alte magazine de muzica virtuale nu sunt recunoscute de playerele Apple.
Realizarea lui DVD Jon vine in ajutorul unor companii ca Microsoft Corp., Nokia, Sony Ericsson sau Samsung Electronics Co. Ltd., marii rivali ai Apple Computer, care s-au pronuntat deja ca fiind dornici sa ofere noi combinatii de servicii de descarcare de muzica si playere.
HotNews.ro, L. Gliga, 25 oct 2006
Jon Lech Johansen, cunoscut drept DVD Jon, in varsta de 22 de ani, este un tanar de origine norvegiana, care in prezent locuieste in San Francisco si este angajat al companiei de IT DoubleTwist.
Hackerul profesionist a reusit sa sparga sistemul de securitate folosit de Apple Computer Inc., sistem care asigura exclusivitatea magazinului iTunes in descarcarea de melodii pe playerele media iPod, a anuntat marti directorul companiei pentru care lucreaza.
Prin sistemul de siguranta FairPlay, melodiile cumparate prin iTunes pot fi ascultate doar pe iPod-uri, in timp ce melodiile cumparate din alte magazine de muzica virtuale nu sunt recunoscute de playerele Apple.
Realizarea lui DVD Jon vine in ajutorul unor companii ca Microsoft Corp., Nokia, Sony Ericsson sau Samsung Electronics Co. Ltd., marii rivali ai Apple Computer, care s-au pronuntat deja ca fiind dornici sa ofere noi combinatii de servicii de descarcare de muzica si playere.
HotNews.ro, L. Gliga, 25 oct 2006
Creditul cu buletinul moare, dar nu se preda
Din 22 octombrie, normele BNR se aplica si pentru creditele oferite in magazin de societatile de consumer finance. Desi amenintat cu disparitia, celebrul "credit doar cu buletinul" a reusit sa supravietuiasca. Institutiile financiare nebancare au gasit «modalitati» de a-si tine in viata produsul financiar cel mai mediatizat.
Creditul cu buletinul nu a disparut. Desi din reclamele radio si tv prin care eram indemnati sa luam un credit cu buletinul pe ultima suta de metri, ne imaginam sfarsitul unei ere, lucrurile nu s-au schimbat chiar atat de mult. Cei care nu vor sa se ingroape in documentele cerute de obicei la acordarea unui credit de consum pot sa respire in continuare linistiti.
Doar ca acum nu mai pot pleca cu bunul achizitionat dupa doar 2 ore de la completarea cererii si declaratiei de venit pe proprie raspundere, ci vor fi nevoiti sa astepte mai mult, posibil chiar cateva zile.
Noua procedura de acordare
In magazinele Flanco se va acorda cel putin pana la sfarsitul anului creditul cu buletinul. Piedica cea mare din calea acordarii, adeverinta de venit de la locul de munca, a fost eliminata. Rezolvarea a fost gasita chiar in textul noilor norme.
Deoarece nu se stipuleaza nicaieri ca adeverinta trebuie adusa de cel care cere creditul, Flanco, alaturi de partenerii sai financiari, sar in ajutorul solicitantului. Clientii nu sunt nevoiti sa aduca nici un act in plus fata de ce li se cerea inainte. Acestea vor fi obtinute, prin costuri suplimentare suportate de furnizori, direct de la angajator.
Conso.ro, 26 oct 2006
Creditul cu buletinul nu a disparut. Desi din reclamele radio si tv prin care eram indemnati sa luam un credit cu buletinul pe ultima suta de metri, ne imaginam sfarsitul unei ere, lucrurile nu s-au schimbat chiar atat de mult. Cei care nu vor sa se ingroape in documentele cerute de obicei la acordarea unui credit de consum pot sa respire in continuare linistiti.
Doar ca acum nu mai pot pleca cu bunul achizitionat dupa doar 2 ore de la completarea cererii si declaratiei de venit pe proprie raspundere, ci vor fi nevoiti sa astepte mai mult, posibil chiar cateva zile.
Noua procedura de acordare
In magazinele Flanco se va acorda cel putin pana la sfarsitul anului creditul cu buletinul. Piedica cea mare din calea acordarii, adeverinta de venit de la locul de munca, a fost eliminata. Rezolvarea a fost gasita chiar in textul noilor norme.
Deoarece nu se stipuleaza nicaieri ca adeverinta trebuie adusa de cel care cere creditul, Flanco, alaturi de partenerii sai financiari, sar in ajutorul solicitantului. Clientii nu sunt nevoiti sa aduca nici un act in plus fata de ce li se cerea inainte. Acestea vor fi obtinute, prin costuri suplimentare suportate de furnizori, direct de la angajator.
Conso.ro, 26 oct 2006
Promovare online cu bugete mici
Nu mai e un secret ca internetul a „democratizat“ atat accesul publicului la informatie cat si accesul emitatorilor de mesaj la public. Nu fac exceptie nici emitatorii de mesaj publicitar, care s-au grabit sa utilizeze acest mijloc de comunicare pentru a ajunge la publicul tinta, alocand resurse financiare din ce in ce importante.
ARBOmedia, cea mai mare regie de publicitate din Romania, a lansat recent un sistem destinat clientilor cu bugete reduse. Despre noul sistem ARBOtext, dar si despre alte subiecte interesante vorbeste in cele ce urmeaza noul director de vanzari al companiei, Calin Rotarus (foto).
Bogdan Gavrila: Felicitari pentru noua pozitie de Sales Director in cadrul ARBOmedia. Cum incepe o zi de munca pentru managerul Calin Rotarus?
Calin Rotarus: Multumesc pentru felicitari. La ARBOmedia sedintele sunt concentrate in fiecare luni, asa ca de regula nu incep cu o sedinta. in schimb prima cafea (si tigara) de pe balcon au fost intotdeauna prilej de inspiratie pentru programul zilnic.
B.G.: In ce directie va merge departamentul de vanzari si ce planuri ai?
C.R.: In acest moment sunt 6 echipe de vanzari: tv, radio, print local, print central, instore si online. in afara de a extinde si consolida fiecare media, de a anticipa dezvoltarea pietei si a fi tot timpul in avangarda, ne preocupa foarte mult sinergia dintre departamente.
B.G.: Ce surprize pregateste ARBOmedia clientilor si partenerilor in aceasta toamna pe domeniul online?
C.R.: Dupa o vara efervescenta in ce priveste publicitatea online (lansarea proiectului BRAT, nasterea IAB, aparitia catorva companii noi) va urma o toamna cu multa munca si cu proiecte interesante.
Unul dintre acestea este publicitatea contextuala, care va avea doua forme: distribuirea de reclame text in pagini care au un continut relevant pentru produsul promovat si aparitia unui text publicitar atunci cand utilizatorul ajunge cu cursorul deasupra unui anumit cuvant. Plata se va face la click.
B.G.: Cum va influenta vanzarile ARBO acest nou proiect?
C.R.: in primul an nu ne asteptam la vanzari spectaculoase, dar potentialul acestui serviciu este imens.
B.G.: Ce tipuri de afaceri pot profita de pe urma acestui nou serviciu si de ce ar apela o companie la el?
C.R.: Acest serviciu este destinat in special celor cu bugete de publicitate mici - 20-100 de euro pe luna. Orice companie poate sa apeleze la el si avand in vedere eficienta sa si posibilitatile multiple de targetare (geografic, orar, zi a saptamanii etc.) il vor face foarte atractiv.
B.G.: Cum se pozitioneaza ARBOmedia pe piata cu acest nou serviciu (la un studio atent, este mai complex decat serviciul textad de la NEOGEN, dar si mai accesibil decat Google AD Sense)?
C.R.: Pozitionarea sa e dubla: clientilor le vom oferi un serviciu de calitate atat tehnic, cat si ca suport iar site-urilor pe care le reprezentam le oferim o gestiune mai eficienta a spatiilor publicitare, unde se vor afisa atat campaniile cu bannere grafice folosite de marii advertiseri, cat si publicitate contextuala.
in plus, vor putea folosi gratuit un serviciu foarte performant de banner exchange.
B.G.: Cum va influenta intrarea Romaniei in UE piata de publicitate?
C.R.: Optimistul din mine spune ca va creste puterea de cumparare, mai ales a celor cu venituri mici, va creste consumul, astfel declansand o prosperitate a companiilor care ofera fmcg si o cerere din ce in ce mai mare de publicitate. Pe de alta parte, concurenta pe piata publicitatii va fi mai dura, serviciile mai bune, clientii mai educati si mai pretentiosi.
B.G.: O initiativa interesanta care pare sa prinda viata si datorita eforturilor tale din ultimii ani este realizarea studiului comun de audienta online sub egida BRAT. Este 2006 anul maturitatii pentru Internetul din Romania? Ce poti sa ne spui despre acest studiu?
C.R.: As spune ca 2006 este anul in care industria publicitatii online a capatat constiinta valorii, anul in care cei implicati au inceput sa se comporte mai mult ca manageri si mai putin ca „baieti priceputi la site-uri“, acest lucru avand ca efect declansarea acestor initiative - BRAT pentru studiul demografic, IAB pentru standarde.
As spune ca 2007 va fi un an in care cei nou veniti se vor lupta prin orice mijloace pentru o felie de piata, deci mai curand ma astept ca in 2008 sa avem o piata matura si stabila.
B.G.: A reusit ARBOmedia sa profite de pe urma ruperii retelei BOOM (Netbridge) in urma plecarii lui Orlando Nicoara la MediaPRO Interactiv?
C.R.: Nu asta ne-am propus. Share-ul de piata nu este obiectivul nostru prioritar, ci calitatea serviciului pe care il oferim, atat advertiserilor, cat si proprietarilor de site-uri.
B.G.: Cati oameni puteti atinge saptamanal prin sistemul vostru de publicitate online?
C.R.: Saptamana trecuta am atins 2.110.000 de utilizatori unici provenind de la 952.000 de IP-uri.
B.G.: Aveti informatii asupra profilului vizitatorilor online din Romania?
C.R.: in acest moment, pentru site-urile pe care le reprezentam, derulam un studiu care se desfasoara concomitent si continuu in mai multe tari europene. Compania care efectueaza studiul este din Belgia si se numeste Insites. Pana acum avem aproape 600.000 de chestionare valide.
Am implementat si o aplicatie online de planning, disponibila utilizatorilor inregistrati pe site-ul www.onlineflash.ro cu ajutorul careia se poate face un mediaplan in cateva minute, pe baza afinitatii audientei fiecarui site cu un target dat.
B.G.: Specialistii spun ca dupa 2007 publicitatea va incerca sa penetreze mediul rural (pana acum toata lumea s-a concentrat pe marele urban). Ce sanse dai noilor tehnologii si cum vezi in calitate de Sales Director la o regie de publicitate aceasta penetrare?
C.R.: As spune mai curand ca advertiserii vor avea posibilitatea de a targeta exact segmente-tinta foarte precise, si astfel nimeni nu va mai intreba unde locuieste cel care va avea nevoia, intentia si posibilitatea de a cumpara un anumit produs si caruia ii va putea transmite mesajul sau.
Si comertul electronic, penetrarea internetului sau televiziunea digitala sunt intr-o expansiune de neoprit. ARBOmedia a fost intotdeauna o companie deschisa la nou si dispusa sa investeasca in proiecte inovatoare, cum a fost publicitatea online in 2001, presa locala in 2003 sau Instore TV in 2006. Ne plac provocarile.
B.G.: Daca ar fi sa o iei de la capat, ce ti-ar placea sa faci in viata de zi cu zi?
C.R.: Daca m-as duce la oficiul fortelor de munca si le-as spune ca vreau ceva care sa nu fie nici in fabrica, nici in birou, ca nu-mi place rutina si ma simt bine intre oameni, probabil ca as avea o grea alegere intre sofer de taxi si frizer.
Business Adviser, 26 oct 2006
ARBOmedia, cea mai mare regie de publicitate din Romania, a lansat recent un sistem destinat clientilor cu bugete reduse. Despre noul sistem ARBOtext, dar si despre alte subiecte interesante vorbeste in cele ce urmeaza noul director de vanzari al companiei, Calin Rotarus (foto).
Bogdan Gavrila: Felicitari pentru noua pozitie de Sales Director in cadrul ARBOmedia. Cum incepe o zi de munca pentru managerul Calin Rotarus?
Calin Rotarus: Multumesc pentru felicitari. La ARBOmedia sedintele sunt concentrate in fiecare luni, asa ca de regula nu incep cu o sedinta. in schimb prima cafea (si tigara) de pe balcon au fost intotdeauna prilej de inspiratie pentru programul zilnic.
B.G.: In ce directie va merge departamentul de vanzari si ce planuri ai?
C.R.: In acest moment sunt 6 echipe de vanzari: tv, radio, print local, print central, instore si online. in afara de a extinde si consolida fiecare media, de a anticipa dezvoltarea pietei si a fi tot timpul in avangarda, ne preocupa foarte mult sinergia dintre departamente.
B.G.: Ce surprize pregateste ARBOmedia clientilor si partenerilor in aceasta toamna pe domeniul online?
C.R.: Dupa o vara efervescenta in ce priveste publicitatea online (lansarea proiectului BRAT, nasterea IAB, aparitia catorva companii noi) va urma o toamna cu multa munca si cu proiecte interesante.
Unul dintre acestea este publicitatea contextuala, care va avea doua forme: distribuirea de reclame text in pagini care au un continut relevant pentru produsul promovat si aparitia unui text publicitar atunci cand utilizatorul ajunge cu cursorul deasupra unui anumit cuvant. Plata se va face la click.
B.G.: Cum va influenta vanzarile ARBO acest nou proiect?
C.R.: in primul an nu ne asteptam la vanzari spectaculoase, dar potentialul acestui serviciu este imens.
B.G.: Ce tipuri de afaceri pot profita de pe urma acestui nou serviciu si de ce ar apela o companie la el?
C.R.: Acest serviciu este destinat in special celor cu bugete de publicitate mici - 20-100 de euro pe luna. Orice companie poate sa apeleze la el si avand in vedere eficienta sa si posibilitatile multiple de targetare (geografic, orar, zi a saptamanii etc.) il vor face foarte atractiv.
B.G.: Cum se pozitioneaza ARBOmedia pe piata cu acest nou serviciu (la un studio atent, este mai complex decat serviciul textad de la NEOGEN, dar si mai accesibil decat Google AD Sense)?
C.R.: Pozitionarea sa e dubla: clientilor le vom oferi un serviciu de calitate atat tehnic, cat si ca suport iar site-urilor pe care le reprezentam le oferim o gestiune mai eficienta a spatiilor publicitare, unde se vor afisa atat campaniile cu bannere grafice folosite de marii advertiseri, cat si publicitate contextuala.
in plus, vor putea folosi gratuit un serviciu foarte performant de banner exchange.
B.G.: Cum va influenta intrarea Romaniei in UE piata de publicitate?
C.R.: Optimistul din mine spune ca va creste puterea de cumparare, mai ales a celor cu venituri mici, va creste consumul, astfel declansand o prosperitate a companiilor care ofera fmcg si o cerere din ce in ce mai mare de publicitate. Pe de alta parte, concurenta pe piata publicitatii va fi mai dura, serviciile mai bune, clientii mai educati si mai pretentiosi.
B.G.: O initiativa interesanta care pare sa prinda viata si datorita eforturilor tale din ultimii ani este realizarea studiului comun de audienta online sub egida BRAT. Este 2006 anul maturitatii pentru Internetul din Romania? Ce poti sa ne spui despre acest studiu?
C.R.: As spune ca 2006 este anul in care industria publicitatii online a capatat constiinta valorii, anul in care cei implicati au inceput sa se comporte mai mult ca manageri si mai putin ca „baieti priceputi la site-uri“, acest lucru avand ca efect declansarea acestor initiative - BRAT pentru studiul demografic, IAB pentru standarde.
As spune ca 2007 va fi un an in care cei nou veniti se vor lupta prin orice mijloace pentru o felie de piata, deci mai curand ma astept ca in 2008 sa avem o piata matura si stabila.
B.G.: A reusit ARBOmedia sa profite de pe urma ruperii retelei BOOM (Netbridge) in urma plecarii lui Orlando Nicoara la MediaPRO Interactiv?
C.R.: Nu asta ne-am propus. Share-ul de piata nu este obiectivul nostru prioritar, ci calitatea serviciului pe care il oferim, atat advertiserilor, cat si proprietarilor de site-uri.
B.G.: Cati oameni puteti atinge saptamanal prin sistemul vostru de publicitate online?
C.R.: Saptamana trecuta am atins 2.110.000 de utilizatori unici provenind de la 952.000 de IP-uri.
B.G.: Aveti informatii asupra profilului vizitatorilor online din Romania?
C.R.: in acest moment, pentru site-urile pe care le reprezentam, derulam un studiu care se desfasoara concomitent si continuu in mai multe tari europene. Compania care efectueaza studiul este din Belgia si se numeste Insites. Pana acum avem aproape 600.000 de chestionare valide.
Am implementat si o aplicatie online de planning, disponibila utilizatorilor inregistrati pe site-ul www.onlineflash.ro cu ajutorul careia se poate face un mediaplan in cateva minute, pe baza afinitatii audientei fiecarui site cu un target dat.
B.G.: Specialistii spun ca dupa 2007 publicitatea va incerca sa penetreze mediul rural (pana acum toata lumea s-a concentrat pe marele urban). Ce sanse dai noilor tehnologii si cum vezi in calitate de Sales Director la o regie de publicitate aceasta penetrare?
C.R.: As spune mai curand ca advertiserii vor avea posibilitatea de a targeta exact segmente-tinta foarte precise, si astfel nimeni nu va mai intreba unde locuieste cel care va avea nevoia, intentia si posibilitatea de a cumpara un anumit produs si caruia ii va putea transmite mesajul sau.
Si comertul electronic, penetrarea internetului sau televiziunea digitala sunt intr-o expansiune de neoprit. ARBOmedia a fost intotdeauna o companie deschisa la nou si dispusa sa investeasca in proiecte inovatoare, cum a fost publicitatea online in 2001, presa locala in 2003 sau Instore TV in 2006. Ne plac provocarile.
B.G.: Daca ar fi sa o iei de la capat, ce ti-ar placea sa faci in viata de zi cu zi?
C.R.: Daca m-as duce la oficiul fortelor de munca si le-as spune ca vreau ceva care sa nu fie nici in fabrica, nici in birou, ca nu-mi place rutina si ma simt bine intre oameni, probabil ca as avea o grea alegere intre sofer de taxi si frizer.
Business Adviser, 26 oct 2006
Chevrolet a vandut cu 46% mai multe autoturisme
Chevrolet a vandut in Romania, in primele noua luni ale anului. 4.947 de autoturisme, inregistrand o crestere de 46% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Potrivit unui comunicat al producatorului, modelul Spark, este cea mai vanduta masina din clasa mini, cu 1.372 unitati, iar Aveo se pozitioneaza pe locul cinci in topul celor mai vandute masini din clasa sa, cu 2.617 unitati vandute.
“Chevrolet are doua modele populare consacrate deja pe piata din Romania, care sunt foarte bine pozitionate in segmentele mini si compacta, segmente in permanenta crestere.
In plus, Chevrolet investeste continuu in campanii de promovare si marketing care atrag atentia asupra avantajelor modelelor oferite de noi“, a declarat Cristian Oltean, director de marketing si PR al General Motors Romania.
In anul 2007 companai pregateste lansarea de noi motorizari diesel. Captiva si Lacetti vor beneficia de un propulsor de 127 de cai putere, iar Epica de un motor de 150 de cai putere.
Gama Chevrolet se afla pe pozitia 11 pe piata auto romaneasca si acopera aproape toate segmentele de piata. Pana la finalul acestui an, producatorul se asteapta sa vanda peste 7.000 de masini si sa atinga o cota de piata de peste 2,5%.
Chevrolet este prezent pe piata romaneasca din anul 2003 si are unitati de vanzare si service in toata tara prin intermediul celor 20 de distribuitori. Chevrolet, alaturi de Opel, este reprezentat in Romania prin General Motors.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
“Chevrolet are doua modele populare consacrate deja pe piata din Romania, care sunt foarte bine pozitionate in segmentele mini si compacta, segmente in permanenta crestere.
In plus, Chevrolet investeste continuu in campanii de promovare si marketing care atrag atentia asupra avantajelor modelelor oferite de noi“, a declarat Cristian Oltean, director de marketing si PR al General Motors Romania.
In anul 2007 companai pregateste lansarea de noi motorizari diesel. Captiva si Lacetti vor beneficia de un propulsor de 127 de cai putere, iar Epica de un motor de 150 de cai putere.
Gama Chevrolet se afla pe pozitia 11 pe piata auto romaneasca si acopera aproape toate segmentele de piata. Pana la finalul acestui an, producatorul se asteapta sa vanda peste 7.000 de masini si sa atinga o cota de piata de peste 2,5%.
Chevrolet este prezent pe piata romaneasca din anul 2003 si are unitati de vanzare si service in toata tara prin intermediul celor 20 de distribuitori. Chevrolet, alaturi de Opel, este reprezentat in Romania prin General Motors.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
C-Crosser, noul SUV Citroen
Citroen isi completeaza gama de vehicule prin lansarea SUV-ul C-Crosser, destinat persoanelor care cauta un vehicul versatil care sa le satisfaca nevoia de libertate si sa le garanteze starea de bine. Personalitatea marcii se citeste de departe la noul autoturism, pozitionarea logo-ului cromat imbinandu-se perfect cu linia farurilor.
Cu liniile fluide si elegante, C-Crosser combina aspectul sportiv cu un interior spatios de pana la sapte locuri, ce garanteaza un grad inalt de confort si o tinuta de drum excelenta. In plus, protectia mediului este asigurata, vehiculul fiind dotat cu motoare Diesel HDi de ultima generatie cu filtru de particule.
De la lansare C-Crosser va fi dotat cu motor diesel de 156 de cai putere, 2.2 l Hdi FAP, cu o cutie manuala in sase trepte, ce dezvolta un cuplu de 380 Nm.
Transmisia integrala a autovehiculului dispune de trei setari in functie de conditiile de drum si de stilul propriu de condus: tractiune pe patru roti, pe doua roti sau sistem de blocare a diferetialului recomandat pentru conditii extreme. Aceste setari se selecteaza prin activarea unui buton situat in spatele schimbatorului de viteze.
SUV-ul dispune de jantele de 18”, in timp ce suspensiile sunt MacPherson pe fata si independenta pe spate.
Vehiculul poate primi la bord pana la sapte pasageri datorita unui al treilea rand de scaune care se pot rabata, plia sau culisa. Randul al doilea culiseaza cu 80 de milimetri fata/spate pentru a spori confortul pasagerilor si spatiul pentru bagaje. De asememenea, masina ofera posibilitatea ajustarii banchetei asimetric, in mod electric. Scaunele se pot rabata pentru a mari spatiul de depozitare.
Potrivit producatorului, C-Crosser, cu status-ul pe care il impune, cu dimensiunile generoase cu nivelul ridicat de performante, se incadreaza perfect in gama de top Citroen alaturi C5 si C6 pe segmentul limuzine si C4 Picasso si C8 in segmentul monovolum.
Dezvoltat in parteneriatcu Mitsubishi Motors Corporation, noul SUV va fi comercializat in Europa incepand cu vara anului 2007.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Cu liniile fluide si elegante, C-Crosser combina aspectul sportiv cu un interior spatios de pana la sapte locuri, ce garanteaza un grad inalt de confort si o tinuta de drum excelenta. In plus, protectia mediului este asigurata, vehiculul fiind dotat cu motoare Diesel HDi de ultima generatie cu filtru de particule.
De la lansare C-Crosser va fi dotat cu motor diesel de 156 de cai putere, 2.2 l Hdi FAP, cu o cutie manuala in sase trepte, ce dezvolta un cuplu de 380 Nm.
Transmisia integrala a autovehiculului dispune de trei setari in functie de conditiile de drum si de stilul propriu de condus: tractiune pe patru roti, pe doua roti sau sistem de blocare a diferetialului recomandat pentru conditii extreme. Aceste setari se selecteaza prin activarea unui buton situat in spatele schimbatorului de viteze.
SUV-ul dispune de jantele de 18”, in timp ce suspensiile sunt MacPherson pe fata si independenta pe spate.
Vehiculul poate primi la bord pana la sapte pasageri datorita unui al treilea rand de scaune care se pot rabata, plia sau culisa. Randul al doilea culiseaza cu 80 de milimetri fata/spate pentru a spori confortul pasagerilor si spatiul pentru bagaje. De asememenea, masina ofera posibilitatea ajustarii banchetei asimetric, in mod electric. Scaunele se pot rabata pentru a mari spatiul de depozitare.
Potrivit producatorului, C-Crosser, cu status-ul pe care il impune, cu dimensiunile generoase cu nivelul ridicat de performante, se incadreaza perfect in gama de top Citroen alaturi C5 si C6 pe segmentul limuzine si C4 Picasso si C8 in segmentul monovolum.
Dezvoltat in parteneriatcu Mitsubishi Motors Corporation, noul SUV va fi comercializat in Europa incepand cu vara anului 2007.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Mercurialul pietei de droguri din Bucuresti
Heroina, cocaina, marijuana, hasis, ecstasy, MDMA, amfetamine, LSD, ciuperci. Acum, ca v-am atras atentia, putem incepe. Din punct de vedere al pietei de droguri, Bucurestiul sta foarte bine. Are caracteristicile oricarei capitale vest-europene, cu marfa de toate soiurile, pentru toate buzunarele si, mai ales, relativ usor de procurat.
Nu chiar de la orice colt de strada, insa daca mergi pe principiul “i know people who know people” e imposibil sa nu reusesti sa intocmesti un mercurial, o lista de preturi cu aproape tot ce se gaseste pe piata.
Privita mai degraba ca o "activitate" exotica, consumul de droguri din Romania nu atrage atentia decat poate prin campaniile derulate de autoritati, campanii de altfel usor patetice, care par sa se adreseze mai degraba cetateanului ce bea bere in fata televizorului, decat drogatului care intr-adevar ar avea nevoie de ele.
Impartiti pe mai multe categorii, consumatorii se diferentiaza, in principiu, in distrusi (heroinomani), pastilati (clubberi ce consuma in special pastile), rafinati (cei care trag cocaina) si, nu in ultimul rand, restul (tragatorii de hasis si marijuana).
“Am incercat sa ma las, dar ajunsesem sa iau 30 de metadoane pe zi”
Dupa cateva zile de colindat, de pus intrebari si de incercari esuate pentru a cunoaste un heroinoman, ajungem la Silviu. Locuieste pe langa Piata Galati, are 25 de ani, 1.80 m si nu mai mult de 60 de kilograme. Povesteste ca s-a apucat in clasa XI-a.
"Am facut un liceu bun, dar in generatia mea erau numai golani. M-am apucat la tigara cu inca doi prieteni si dupa trei luni trageam pe vena.”
Are discursul tipic heroinomanului. Anturaj, start din gluma, dependenta. Acum are aproape sapte ani de dependenta, timp in care a incercat sa se lase de vreo doua ori.
"N-am stat internat in spital, dar bagam methadona (tratamentul pentru dependenta de heroina) la greu. Ajunsesem sa iau si vreo treizeci pe zi. Oricum, eram mai praf decat atunci cand eram pe marfa (n.r- heroina)”
Mergem cu Silviu sa ne arate de unde isi ia marfa. Ne urcam intr-un taxi cu directia Ferentari. Destinatia finala ar trebui sa fie strada Tunsu Petre, insa sofertul nu vrea sa intre in zona respectiva. O luam pe jos, si dupa cateva zeci de pasi, deja mi se pune un gol in stomac.
Nu mai credeam sa existe astfel de cartiere in Bucuresti. Insa e Bucurestiul lui Marean. Ghetouri dezolante, caini vagabonzi, galeti de gunoi aruncate direct pe geam.
Dupa multitudinea mini-antenelor parabolice am senzatia ca nici firmele de cablu nu opereaza in zona.
Pe o parte a strazii sunt case, pe cealalta ghetou cu blocuri de patru etaje. In plina strada lautarii canta pentru un mort. Un mort de etnie. Nu prea am timp de jale, pentru ca frica e cam mare. Ma tin dupa calauza precum un catel. Tarkovsky, frate.
Pentru cei care nu dau doi lei pe versurile, de alfel cam proaste, ale trupelor de hip-hop in care se "canta" cartierul bucurestean, o plimbare de cateva minute pe Tunsu Petre ar putea sa le schimbe parerea.
Silviu ma lasa sa astept in fata unui ghetou si, dupa zece minute, iese grabit. Ochii incetosati parca au prins culoare. E fericit, in masura in care un "distrus" se poate numi fericit.
Sunt mici cat un bob de mazare, ambalate in folie de la caramele. E mai sarac cu 1.6 milioane, dar nu conteaza.
Pe drum incepe sa-mi povesteasca.
“Am vandut tot din casa. Lustra, covoare, scule de pescuit... tot. Cu televizorul am rezolvat de prima oara”
Imi explica si ce se intampla la supradoza.
“Aici e marfa buna. Mai sunt locuri unde o amesteca cu capuccino sau chiar huma. Hai sa-ti zic un secret. Supradozele nu le faci din cauza ca iti bagi prea multa marfa. Fiecare are o masura pe care si-o stie. O faci pentru ca daca schimbi marfa poti lua una mai tare si atunci e beleaua mare. Intri in soc, te ia un frig tare de tot, indiferent daca afara sunt 30 de grade si te duci. Aia e.”
Continua, spunand ca stie ca o sa moara. Analize nu si-a facut niciodata, dar nu uita sa aminteasca despre niste amici ce au capatat Hepatatica C. Ma despart de Silviu cu o oarecare bucurie din cauza materialului strans, dar si cu multa tristete. Chiar parea un baiat de treaba.
O linie intr-o juma’ de pahar de whisky
O alta sursa, o cu totul alta experienta. Mergem sa vedem care-i piata pastilelor. Suntem pusi in legatura cu Dragos, un pusti de vreo 25 de ani, urban desavarsit, cu multe petreceri si iesiri la Ibiza.
Ne dam incepatori, nu de alta, dar oricum atragem atentia, si ii spunem ca vrem sa ne simtim bine.
Telefonul ii suna continuu, si ne prezinta repede oferta. Am venit pe pile si are incredere in noi. Spune ca are ecstasy, MDMA si ketamina. Omul e o farmacie ambulanta. 600.000 de lei pastila de ectasy, 2.5 milioane un gram de MDMA, si 1 milion gramul de special k (n.r-ketamina)
“Deci, prietene, cea mai mare prostie e sa iei cocaina. MDMA-ul e mult mai tare si te tine mai mult. Pui o linie intr-o juma’ de pahar de whisky si pana dimineata iubesti pe toata lumea. La cocaina te tine o juma de ora si te apuca si pandaliile dupa aia. Iti vine sa-i bati pe toti.”
In timp ce ne explica cum sta treaba cu MDMA-ul, danseaza pe o melodie imaginara. Insa in nici un caz Dragos nu e rupt. E cat se poate de intreg la cap, aproape simpatic prin patima pe care o pune cand vorbeste de pastile. Promitem ca luam marfa de 3 milioane si plecam (de tot) argumentand ca trebuie sa scoatem bani de pe card.
"Mai avem nevoie si de iarba"
Dupa ce ne-am convins ca e foarte greu de gasit dealeri pentru cocaina, am stabilit ca ultima tentativa va fi sa gasim pe cineva care se ocupa de iarba.
Sasa e student strain la o facultate din Bucuresti. Isi suplimenteaza veniturile vanzand marijuana si, ocazional, hasis. Cere 600.000 pe gramul de iarba si 500.000 pe cel de hasis. Are parul impletit suvite si e foarte calm. Un Rastafarian adevarat.
“Asta e marfa adevarata. Nu ce vand alti penali, de baga toate porcariile in hasis. La mine e cat se poate de naturala”. Dupa ce batem palma pentru marfa de 1.2 milioane, stablim sa ne intalnim a doua zi la intrare in Parcul Cismigiu.
La vremea aceea materialul era aproape gata.
Mic dictionar de stupefiante
Metadona
Metadona este un opioid produs pe cale sintetica, cu efect similar morfinei, elaborata in anul 1942 de fabrica de vopsele Hoechster. A fost patentata in anul 1953 si lansata pe piata ca analgezic forte sub denumirea de POLAMIDONR.
Din anii 1960, metadona a fost utilizata (mai intai in SUA) ca substanta impotriva sindromului de abstinenta fizica in cadrul dezintoxicarii de heroina.
Ectasy-ul are efect sedative si poate produce transpiratii, euforie, mioza, rar tahicardie, hipotensiune, constipatie (ca toate opiaceele, are actiune paralitica asupra peristaltismului intestinal), depresie respiratorie (inhibarea automatismului respirator).
Semne ale unei supradoze sunt: depresia respiratorie severa, hipotensiune marcata, tahicardie, hipertermie, tulburari de constienta pana la coma.
Hasisul si marijuana
Hasisul si marijuana se fumeaza in forma pura sau in amestec cu tutun. Inhalate profund cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare.
Efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa inceperea fumatului. In cazul consumului de fursecuri cu hasis, ceai sau produse de confetarie cu continut de hasis, efectul se instaleaza mai tarziu (dupa 1 - 2 ore).
Efectele biologice actuale ale cannabisului sunt reduse si aproape nesemnificative. Au fost constatate urmatoarele efecte: cresterea frecventei pulsului, o umplere mai puternica a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzatoare starilor de meditatie si concentrare.
De asemenea, pot aparea simptome ca: scaderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale si faringiene, voma, diaree si senzatie imperioasa de foame.
Efectele psihice ale substantelor active din cannabis depind in mod decisiv de personalitatea si mediul social al consumatorului. Dependenta fizica de substantele active din cannabis nu a putut fi demonstrata pana in prezent. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului.
Heroina
Heroina fie se prizeaza, se inhaleaza (metoda numita "hailing" sau "blowing"), ori se injecteaza intramuscular, subcutan (in tesutul adipos) sau intravenos, ultima varianta fiind constatata cel mai frecvent.
Un dependent de heroina consuma zilnic 0,5 - 3 g heroina de concentratie medie. Injectiile se impart de regula in trei, rareori in mai multe doze pe zi.
Heroina are, practic, acelasi spectru de actiune ca si morfina, in schimb are un efect analgetic de cinci pana la 10 ori mai puternic. In acelasi timp, heroina este si puternic euforizanta. La fel ca morfina, estompeaza activitatea intelectuala a omului si influenteaza starea sa psihica in sensul eliminarii fricii si proastei dispozitii.
Sub influenta heroinei, oamenii par a fi din cale afara de fericiti. Nevoile lor sunt complet satisfacute, au tot ce au nevoie.
Manifestarile de sevraj la dependenta de heroina ajung de la tulburari vegetative usoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pana la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si muschilor, tulburari de somn persistente, dureri colicative si crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai repede ca la morfina.
Ecstasy
Datorita actiunilor si efectelor lor diferite, drogurile sintetice sunt greu clasificabile in grupe distincte. XTC (prescurtarea pt. Ecstasy) este atribuit frecvent grupei entactogenelor (droguri care permit contactul, "atingerea interiorului", de ex. prin producerea sentimentului de fericire). Grupul ecstasy are insa si actiuni din grupa drogurilor stimulatoare si halucinogene.
Initial, numele de Ecstasy a fost atribuit drogului MDMA (3,4-metilen-dioxid-metilamfetamina), o substanta sintetica pura.
Azi, Ecstasy este un termen generic pentru diverse substante cu spectru de actiune similar.
Grupul include MDMA (metilen-dioxid-metilamfetamina) si MDE/MDEA (metilen-dioxi-etilamfetamina), precum si alte substante din clasa fenoletilaminelor. comercializate, sub acelasi nume de "Ecstasy", si amestecuri ce contin adaosuri de cafeina, amfetamina sau LSD.
La o doza medie de 100 mg efectul se instaleaza dupa ca. 20 min. - 1 ora.
Efectul dureaza 4 - 6 ore, dupa care dispare treptat. Circa 2/3 din MDMA ingerata se digera in stomac si se elimina, nemodificat, pe cale renala. Aproximativ 7% se metabolizeaza la MDMA la nivelul ficatului, iar restul ajunge, prin circulatia sanguina, la creier.
Daca aportul depaseste capacitate de epurare a organismului, apar efecte cumulative ce duc la supradozare.
Cocaina
Cocaina este extrasa chimic din frunzele tufei de coca. Planta, inalta de mai multi metri, creste in zonele tropicale din America de Sud si pe arhipelagul indonezian (Malaezia). Se prezinta sunb forma de pulbere alba, cristalina. Cocaina se prizeaza sau se injecteaza.
Daca se administreaza pe cale orala, cocaina produce stari de euforie, in doze mici, si fenomene de intoxicatii, in doze mai mari.
Cocaina are efect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase de la nivelul mucoaselor si plagilor. In trecut, cocaina a fost folosita ca anestezic local, azi in acest scopt sunt utilizati derivati sintetici ai ei.
In timpul perioadei de consum, apare o rapida si puternica crestere a dozelor de la 0,1 pana la 15 g, in cazuri izolate chiar pana la 30 g zilnic. Creste rapid nu numai frecventa administrarii, dar si cantitatea administrata de fiecare data.
Cocainismul reprezinta dependenta psihica puternica si tendinta puternica de a creste doza, in lipsa dependentei fizice sau a tolerantei fata de substanta. Cocainomania este exemplu cel mai elocvent al dependentei exclusiv psihice care, in privinta efectului ei distructiv este comparabila cu dependenta psihica si fizica data de consumul de opiacee.
Dependentii de cocaina prezinta alterari ale caracterului, tipice dependentei. Pot aparea leziuni cerebrale grave, cum ar fi encefalomalacia ("inmuierea substantei cerebrale"), ce duc la dementa. In stadiul final apare o dezintegrare fizica totala.
Informatiile despre compozitia si efectele drogurilor au fost preluate de pe site-ul Agentiei Nationale Antidrog
HotNews.ro, D.L., 25 oct 2006
Nu chiar de la orice colt de strada, insa daca mergi pe principiul “i know people who know people” e imposibil sa nu reusesti sa intocmesti un mercurial, o lista de preturi cu aproape tot ce se gaseste pe piata.
Privita mai degraba ca o "activitate" exotica, consumul de droguri din Romania nu atrage atentia decat poate prin campaniile derulate de autoritati, campanii de altfel usor patetice, care par sa se adreseze mai degraba cetateanului ce bea bere in fata televizorului, decat drogatului care intr-adevar ar avea nevoie de ele.
Impartiti pe mai multe categorii, consumatorii se diferentiaza, in principiu, in distrusi (heroinomani), pastilati (clubberi ce consuma in special pastile), rafinati (cei care trag cocaina) si, nu in ultimul rand, restul (tragatorii de hasis si marijuana).
“Am incercat sa ma las, dar ajunsesem sa iau 30 de metadoane pe zi”
Dupa cateva zile de colindat, de pus intrebari si de incercari esuate pentru a cunoaste un heroinoman, ajungem la Silviu. Locuieste pe langa Piata Galati, are 25 de ani, 1.80 m si nu mai mult de 60 de kilograme. Povesteste ca s-a apucat in clasa XI-a.
"Am facut un liceu bun, dar in generatia mea erau numai golani. M-am apucat la tigara cu inca doi prieteni si dupa trei luni trageam pe vena.”
Are discursul tipic heroinomanului. Anturaj, start din gluma, dependenta. Acum are aproape sapte ani de dependenta, timp in care a incercat sa se lase de vreo doua ori.
"N-am stat internat in spital, dar bagam methadona (tratamentul pentru dependenta de heroina) la greu. Ajunsesem sa iau si vreo treizeci pe zi. Oricum, eram mai praf decat atunci cand eram pe marfa (n.r- heroina)”
Mergem cu Silviu sa ne arate de unde isi ia marfa. Ne urcam intr-un taxi cu directia Ferentari. Destinatia finala ar trebui sa fie strada Tunsu Petre, insa sofertul nu vrea sa intre in zona respectiva. O luam pe jos, si dupa cateva zeci de pasi, deja mi se pune un gol in stomac.
Nu mai credeam sa existe astfel de cartiere in Bucuresti. Insa e Bucurestiul lui Marean. Ghetouri dezolante, caini vagabonzi, galeti de gunoi aruncate direct pe geam.
Dupa multitudinea mini-antenelor parabolice am senzatia ca nici firmele de cablu nu opereaza in zona.
Pe o parte a strazii sunt case, pe cealalta ghetou cu blocuri de patru etaje. In plina strada lautarii canta pentru un mort. Un mort de etnie. Nu prea am timp de jale, pentru ca frica e cam mare. Ma tin dupa calauza precum un catel. Tarkovsky, frate.
Pentru cei care nu dau doi lei pe versurile, de alfel cam proaste, ale trupelor de hip-hop in care se "canta" cartierul bucurestean, o plimbare de cateva minute pe Tunsu Petre ar putea sa le schimbe parerea.
Silviu ma lasa sa astept in fata unui ghetou si, dupa zece minute, iese grabit. Ochii incetosati parca au prins culoare. E fericit, in masura in care un "distrus" se poate numi fericit.
Sunt mici cat un bob de mazare, ambalate in folie de la caramele. E mai sarac cu 1.6 milioane, dar nu conteaza.
Pe drum incepe sa-mi povesteasca.
“Am vandut tot din casa. Lustra, covoare, scule de pescuit... tot. Cu televizorul am rezolvat de prima oara”
Imi explica si ce se intampla la supradoza.
“Aici e marfa buna. Mai sunt locuri unde o amesteca cu capuccino sau chiar huma. Hai sa-ti zic un secret. Supradozele nu le faci din cauza ca iti bagi prea multa marfa. Fiecare are o masura pe care si-o stie. O faci pentru ca daca schimbi marfa poti lua una mai tare si atunci e beleaua mare. Intri in soc, te ia un frig tare de tot, indiferent daca afara sunt 30 de grade si te duci. Aia e.”
Continua, spunand ca stie ca o sa moara. Analize nu si-a facut niciodata, dar nu uita sa aminteasca despre niste amici ce au capatat Hepatatica C. Ma despart de Silviu cu o oarecare bucurie din cauza materialului strans, dar si cu multa tristete. Chiar parea un baiat de treaba.
O linie intr-o juma’ de pahar de whisky
O alta sursa, o cu totul alta experienta. Mergem sa vedem care-i piata pastilelor. Suntem pusi in legatura cu Dragos, un pusti de vreo 25 de ani, urban desavarsit, cu multe petreceri si iesiri la Ibiza.
Ne dam incepatori, nu de alta, dar oricum atragem atentia, si ii spunem ca vrem sa ne simtim bine.
Telefonul ii suna continuu, si ne prezinta repede oferta. Am venit pe pile si are incredere in noi. Spune ca are ecstasy, MDMA si ketamina. Omul e o farmacie ambulanta. 600.000 de lei pastila de ectasy, 2.5 milioane un gram de MDMA, si 1 milion gramul de special k (n.r-ketamina)
“Deci, prietene, cea mai mare prostie e sa iei cocaina. MDMA-ul e mult mai tare si te tine mai mult. Pui o linie intr-o juma’ de pahar de whisky si pana dimineata iubesti pe toata lumea. La cocaina te tine o juma de ora si te apuca si pandaliile dupa aia. Iti vine sa-i bati pe toti.”
In timp ce ne explica cum sta treaba cu MDMA-ul, danseaza pe o melodie imaginara. Insa in nici un caz Dragos nu e rupt. E cat se poate de intreg la cap, aproape simpatic prin patima pe care o pune cand vorbeste de pastile. Promitem ca luam marfa de 3 milioane si plecam (de tot) argumentand ca trebuie sa scoatem bani de pe card.
"Mai avem nevoie si de iarba"
Dupa ce ne-am convins ca e foarte greu de gasit dealeri pentru cocaina, am stabilit ca ultima tentativa va fi sa gasim pe cineva care se ocupa de iarba.
Sasa e student strain la o facultate din Bucuresti. Isi suplimenteaza veniturile vanzand marijuana si, ocazional, hasis. Cere 600.000 pe gramul de iarba si 500.000 pe cel de hasis. Are parul impletit suvite si e foarte calm. Un Rastafarian adevarat.
“Asta e marfa adevarata. Nu ce vand alti penali, de baga toate porcariile in hasis. La mine e cat se poate de naturala”. Dupa ce batem palma pentru marfa de 1.2 milioane, stablim sa ne intalnim a doua zi la intrare in Parcul Cismigiu.
La vremea aceea materialul era aproape gata.
Mic dictionar de stupefiante
Metadona
Metadona este un opioid produs pe cale sintetica, cu efect similar morfinei, elaborata in anul 1942 de fabrica de vopsele Hoechster. A fost patentata in anul 1953 si lansata pe piata ca analgezic forte sub denumirea de POLAMIDONR.
Din anii 1960, metadona a fost utilizata (mai intai in SUA) ca substanta impotriva sindromului de abstinenta fizica in cadrul dezintoxicarii de heroina.
Ectasy-ul are efect sedative si poate produce transpiratii, euforie, mioza, rar tahicardie, hipotensiune, constipatie (ca toate opiaceele, are actiune paralitica asupra peristaltismului intestinal), depresie respiratorie (inhibarea automatismului respirator).
Semne ale unei supradoze sunt: depresia respiratorie severa, hipotensiune marcata, tahicardie, hipertermie, tulburari de constienta pana la coma.
Hasisul si marijuana
Hasisul si marijuana se fumeaza in forma pura sau in amestec cu tutun. Inhalate profund cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare.
Efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa inceperea fumatului. In cazul consumului de fursecuri cu hasis, ceai sau produse de confetarie cu continut de hasis, efectul se instaleaza mai tarziu (dupa 1 - 2 ore).
Efectele biologice actuale ale cannabisului sunt reduse si aproape nesemnificative. Au fost constatate urmatoarele efecte: cresterea frecventei pulsului, o umplere mai puternica a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzatoare starilor de meditatie si concentrare.
De asemenea, pot aparea simptome ca: scaderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale si faringiene, voma, diaree si senzatie imperioasa de foame.
Efectele psihice ale substantelor active din cannabis depind in mod decisiv de personalitatea si mediul social al consumatorului. Dependenta fizica de substantele active din cannabis nu a putut fi demonstrata pana in prezent. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului.
Heroina
Heroina fie se prizeaza, se inhaleaza (metoda numita "hailing" sau "blowing"), ori se injecteaza intramuscular, subcutan (in tesutul adipos) sau intravenos, ultima varianta fiind constatata cel mai frecvent.
Un dependent de heroina consuma zilnic 0,5 - 3 g heroina de concentratie medie. Injectiile se impart de regula in trei, rareori in mai multe doze pe zi.
Heroina are, practic, acelasi spectru de actiune ca si morfina, in schimb are un efect analgetic de cinci pana la 10 ori mai puternic. In acelasi timp, heroina este si puternic euforizanta. La fel ca morfina, estompeaza activitatea intelectuala a omului si influenteaza starea sa psihica in sensul eliminarii fricii si proastei dispozitii.
Sub influenta heroinei, oamenii par a fi din cale afara de fericiti. Nevoile lor sunt complet satisfacute, au tot ce au nevoie.
Manifestarile de sevraj la dependenta de heroina ajung de la tulburari vegetative usoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pana la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si muschilor, tulburari de somn persistente, dureri colicative si crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai repede ca la morfina.
Ecstasy
Datorita actiunilor si efectelor lor diferite, drogurile sintetice sunt greu clasificabile in grupe distincte. XTC (prescurtarea pt. Ecstasy) este atribuit frecvent grupei entactogenelor (droguri care permit contactul, "atingerea interiorului", de ex. prin producerea sentimentului de fericire). Grupul ecstasy are insa si actiuni din grupa drogurilor stimulatoare si halucinogene.
Initial, numele de Ecstasy a fost atribuit drogului MDMA (3,4-metilen-dioxid-metilamfetamina), o substanta sintetica pura.
Azi, Ecstasy este un termen generic pentru diverse substante cu spectru de actiune similar.
Grupul include MDMA (metilen-dioxid-metilamfetamina) si MDE/MDEA (metilen-dioxi-etilamfetamina), precum si alte substante din clasa fenoletilaminelor. comercializate, sub acelasi nume de "Ecstasy", si amestecuri ce contin adaosuri de cafeina, amfetamina sau LSD.
La o doza medie de 100 mg efectul se instaleaza dupa ca. 20 min. - 1 ora.
Efectul dureaza 4 - 6 ore, dupa care dispare treptat. Circa 2/3 din MDMA ingerata se digera in stomac si se elimina, nemodificat, pe cale renala. Aproximativ 7% se metabolizeaza la MDMA la nivelul ficatului, iar restul ajunge, prin circulatia sanguina, la creier.
Daca aportul depaseste capacitate de epurare a organismului, apar efecte cumulative ce duc la supradozare.
Cocaina
Cocaina este extrasa chimic din frunzele tufei de coca. Planta, inalta de mai multi metri, creste in zonele tropicale din America de Sud si pe arhipelagul indonezian (Malaezia). Se prezinta sunb forma de pulbere alba, cristalina. Cocaina se prizeaza sau se injecteaza.
Daca se administreaza pe cale orala, cocaina produce stari de euforie, in doze mici, si fenomene de intoxicatii, in doze mai mari.
Cocaina are efect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase de la nivelul mucoaselor si plagilor. In trecut, cocaina a fost folosita ca anestezic local, azi in acest scopt sunt utilizati derivati sintetici ai ei.
In timpul perioadei de consum, apare o rapida si puternica crestere a dozelor de la 0,1 pana la 15 g, in cazuri izolate chiar pana la 30 g zilnic. Creste rapid nu numai frecventa administrarii, dar si cantitatea administrata de fiecare data.
Cocainismul reprezinta dependenta psihica puternica si tendinta puternica de a creste doza, in lipsa dependentei fizice sau a tolerantei fata de substanta. Cocainomania este exemplu cel mai elocvent al dependentei exclusiv psihice care, in privinta efectului ei distructiv este comparabila cu dependenta psihica si fizica data de consumul de opiacee.
Dependentii de cocaina prezinta alterari ale caracterului, tipice dependentei. Pot aparea leziuni cerebrale grave, cum ar fi encefalomalacia ("inmuierea substantei cerebrale"), ce duc la dementa. In stadiul final apare o dezintegrare fizica totala.
Informatiile despre compozitia si efectele drogurilor au fost preluate de pe site-ul Agentiei Nationale Antidrog
HotNews.ro, D.L., 25 oct 2006
Soferitele, greu de multumit
Un studiu, realizat in Marea Britanie de celebra companie de cercetare J.D.Power, arata ca femeile sunt mai greu de multumit din punctul de vedere al calitatii masinilor pe care le conduc decat barbatii.
La studiu au participat 15.000 de soferi de ambele sexe iar rezultatul a fost foarte clar: soferitele sunt mai greu de multumit decat soferii. Participantii au fost nevoiti sa completeze un chestionar de opt pagini si sa raspunda la mai mult de 70 de intrebari legate de avantajele si de dezavantajele masinii conduse, de problemele intalnite, de calitatea serviciilor si de costurile de rulare.
Iata rezultatele: 78.3% dintre femei sunt multumite in proportie maxima de calitatea masinii lor in comparatie cu cele 79.3 procente ale barbatilor. Mai mult, femeile sunt, din punct de vedere statistic, mai putin multumite la toate categoriile chestionarului. Acestea au raportat 212 probleme/100 de masini in comparatie cu cele 191 de probleme/100 de masini pe care le-au intalnit barbatii.
“O parte a acestui rezultat se datoreaza faptului ca barbatii tind sa conduca masini mai scumpe care in general nu creeaza multe probleme, in timp ce femeile tind sa conduca masini ale marcilor europene de mijlocul clasamentului. De asemenea, barbatii si femeile vad masinile diferit.
In timp ce barbatii le privesc ca jucarii sau ca simboluri ale statusului social, femeile sunt centrate pe partea practica a masinii. Astfel s-ar putea explica motivul pentru care barbatii sunt mult mai toleranti cu masinile care nu intrunesc toate asteptarile lor.
Este mai usor sa ierti cand e vorba de un obiect pe care il iubesti”, a declarat Dave Sargent, director executiv al J.D.Power Europa.
Lorraine Sherr, un foarte apreciat psiholog britanic, este de parere ca “femeile sunt cumparatori mai atenti decat barbatii, care tind sa fie mai usor de multumit. In aceste conditii, femeile sunt tratate in showroom-uri drept clienti de nivel secundar”.
Psihologul a adaugat ca atitudinile de acest tip din showroom-urile britanice cresc ingrijorator insa sunt respinse din ce in ce mai mult cu fermitate de femeile-clienti: “In momentul in care femeile devin din ce in ce mai agresive si mai orientate spre cariere de succes, acestea sunt mai putin pregatite sa fie tratate astfel”.
Automarket, 26 oct 2006
La studiu au participat 15.000 de soferi de ambele sexe iar rezultatul a fost foarte clar: soferitele sunt mai greu de multumit decat soferii. Participantii au fost nevoiti sa completeze un chestionar de opt pagini si sa raspunda la mai mult de 70 de intrebari legate de avantajele si de dezavantajele masinii conduse, de problemele intalnite, de calitatea serviciilor si de costurile de rulare.
Iata rezultatele: 78.3% dintre femei sunt multumite in proportie maxima de calitatea masinii lor in comparatie cu cele 79.3 procente ale barbatilor. Mai mult, femeile sunt, din punct de vedere statistic, mai putin multumite la toate categoriile chestionarului. Acestea au raportat 212 probleme/100 de masini in comparatie cu cele 191 de probleme/100 de masini pe care le-au intalnit barbatii.
“O parte a acestui rezultat se datoreaza faptului ca barbatii tind sa conduca masini mai scumpe care in general nu creeaza multe probleme, in timp ce femeile tind sa conduca masini ale marcilor europene de mijlocul clasamentului. De asemenea, barbatii si femeile vad masinile diferit.
In timp ce barbatii le privesc ca jucarii sau ca simboluri ale statusului social, femeile sunt centrate pe partea practica a masinii. Astfel s-ar putea explica motivul pentru care barbatii sunt mult mai toleranti cu masinile care nu intrunesc toate asteptarile lor.
Este mai usor sa ierti cand e vorba de un obiect pe care il iubesti”, a declarat Dave Sargent, director executiv al J.D.Power Europa.
Lorraine Sherr, un foarte apreciat psiholog britanic, este de parere ca “femeile sunt cumparatori mai atenti decat barbatii, care tind sa fie mai usor de multumit. In aceste conditii, femeile sunt tratate in showroom-uri drept clienti de nivel secundar”.
Psihologul a adaugat ca atitudinile de acest tip din showroom-urile britanice cresc ingrijorator insa sunt respinse din ce in ce mai mult cu fermitate de femeile-clienti: “In momentul in care femeile devin din ce in ce mai agresive si mai orientate spre cariere de succes, acestea sunt mai putin pregatite sa fie tratate astfel”.
Automarket, 26 oct 2006
Velacruz, un nou SUV Hyundai
Splendoarea apelor Golfului Mexic, plajele linistite ale celui mai mare port mexican - totul aminteste de Mexic si de semnificatia care sta la baza celei mai recente versiuni din seria Hyundai: Veracruz.
Cel de-al noualea vehicul care se alatura seriei Hyundai a anului 2007, modelul de dimensiuni medii Veracruz va fi mai mare decat Honda Pilot si va avea un portbagaj mai voluminos decat Mercedes-Benz GL, oferind un stil rafinat, tinuta de drum a unui automobil din clasele mici si caracteristici superioare.
Printre echiparile standard Veracruz va avea si un al treilea rand de scaune, Hyundai HideawayTM, un scaun rabatabil fractionat 50/50 in podea, usor de utilizat, oferind flexibilitate pentru pana la sapte pasageri.
Dotat standard cu un motor V6 de 3,8 litri si transmisie automata cu sase trepte, Veracruz va oferi o combinatie fara precedent de stilizare, siguranta, confort si comoditate, inclusiv tractiune integrala, program electronic standard de control al stabilitatii (ESC), airbaguri laterale standard, ca si airbaguri laterale pentru protectia capului pentru toate cele trei randuri de pasageri.
Veracruz va face concurenta in principal modelelor de teren de dimensiuni medii din segmentul superior, printre care se numara Honda Pilot, Nissan Murano, Subaru B9 Tribeca si Lexus RX350 .
StiriAuto.ro, 26 oct 2006
Cel de-al noualea vehicul care se alatura seriei Hyundai a anului 2007, modelul de dimensiuni medii Veracruz va fi mai mare decat Honda Pilot si va avea un portbagaj mai voluminos decat Mercedes-Benz GL, oferind un stil rafinat, tinuta de drum a unui automobil din clasele mici si caracteristici superioare.
Printre echiparile standard Veracruz va avea si un al treilea rand de scaune, Hyundai HideawayTM, un scaun rabatabil fractionat 50/50 in podea, usor de utilizat, oferind flexibilitate pentru pana la sapte pasageri.
Dotat standard cu un motor V6 de 3,8 litri si transmisie automata cu sase trepte, Veracruz va oferi o combinatie fara precedent de stilizare, siguranta, confort si comoditate, inclusiv tractiune integrala, program electronic standard de control al stabilitatii (ESC), airbaguri laterale standard, ca si airbaguri laterale pentru protectia capului pentru toate cele trei randuri de pasageri.
Veracruz va face concurenta in principal modelelor de teren de dimensiuni medii din segmentul superior, printre care se numara Honda Pilot, Nissan Murano, Subaru B9 Tribeca si Lexus RX350 .
StiriAuto.ro, 26 oct 2006
Tranzactia prin care Angst-Ro a preluat doua firme din Cluj este analizata de Consiliului Concurentei
Consiliului Concurentei analizeaza doua operatiuni de concentrare economica realizate de catre Angst-Ro prin preluarea controlului asupra companiilor Discovery Prodimpex si 2T Prod, ambele din Cluj, potrivit unui comunicat al autoritatii.
Daca va fi cazul, autoritatea de reglementare in domeniul concurentei va solicita completarea notificarilor cu datele si informatiile pe care le considera necesare pentru a analiza compatibilitatea operatiunilor notificate cu un mediu concurential normal.
O decizie cu privire la operatiunile de concentrare economica notificate urmeaza a se lua, conform prevederilor legale, in termen de 30 de zile de la data la care notificarile sunt complete.
Conform dispozitiilor Legii concurentei, sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei, pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal numai concentrarile economice care depasesc pragurile valorice prevazute de lege.
Acestea sunt indeplinite daca cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati intr-o operatiune de concentrare economica depaseste echivalentul in lei a zece milioane de euro si exista cel putin doi agenti economici implicati in operatiune care sa realizeze pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a patru milioane de euro.
Toate cele trei societati comerciale sunt active pe piata romaneasca a produselor si preparatelor din carne.
Consiliul Concurentei este interesat in obtinerea observatiilor si punctelor de vedere de la agentii economici terti, in legatura cu modul in care aceasta concentrare economica afecteaza sau poate afecta propria activitate.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Daca va fi cazul, autoritatea de reglementare in domeniul concurentei va solicita completarea notificarilor cu datele si informatiile pe care le considera necesare pentru a analiza compatibilitatea operatiunilor notificate cu un mediu concurential normal.
O decizie cu privire la operatiunile de concentrare economica notificate urmeaza a se lua, conform prevederilor legale, in termen de 30 de zile de la data la care notificarile sunt complete.
Conform dispozitiilor Legii concurentei, sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei, pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal numai concentrarile economice care depasesc pragurile valorice prevazute de lege.
Acestea sunt indeplinite daca cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati intr-o operatiune de concentrare economica depaseste echivalentul in lei a zece milioane de euro si exista cel putin doi agenti economici implicati in operatiune care sa realizeze pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a patru milioane de euro.
Toate cele trei societati comerciale sunt active pe piata romaneasca a produselor si preparatelor din carne.
Consiliul Concurentei este interesat in obtinerea observatiilor si punctelor de vedere de la agentii economici terti, in legatura cu modul in care aceasta concentrare economica afecteaza sau poate afecta propria activitate.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Canalul de filme MGM Channel, lansat in Romania
Canalul de filme MGM Channel a fost lansat oficial in Romania, fiind inclus in pachetul de baza al operatorului UPC. „Niciodata sa nu spui niciodata”, „Cei sapte magnifici” sau „Robocop” sunt cateva dintre filmele care vor fi difuzate in urmatoarele luni pe The MGM Channel.
The MGM Channel va difuza filme din antologia casei de productie americane Metro-Goldwyn-Mayer, subtitrate in limba romana. Abonatii la furnizorul de televiziune prin cablu UPC vor beneficia de acest canal non-stop.
Cu ocazia lansarii canalului, Richard Anderson, presedintele executiv UPC Romania, a declarat ca „accesul la arhiva de filme Metro-Goldwyn-Mayer Studios, cea mai mare din lume, reprezinta o oportunitate pentru telespectatorii din Romania de a urmari unele dintre cele mai renumite productii din cinematografie”.
HotNews.ro, L. Gliga, 26 oct 2006
The MGM Channel va difuza filme din antologia casei de productie americane Metro-Goldwyn-Mayer, subtitrate in limba romana. Abonatii la furnizorul de televiziune prin cablu UPC vor beneficia de acest canal non-stop.
Cu ocazia lansarii canalului, Richard Anderson, presedintele executiv UPC Romania, a declarat ca „accesul la arhiva de filme Metro-Goldwyn-Mayer Studios, cea mai mare din lume, reprezinta o oportunitate pentru telespectatorii din Romania de a urmari unele dintre cele mai renumite productii din cinematografie”.
HotNews.ro, L. Gliga, 26 oct 2006
S-au descoperit corpurile victimelor accidentului aviatic din Arges
Corpurile celor trei militari care si-au pierdut viata in urma prabusirii unui elicopter in raul Golesti au fost gasite de echipele de salvare. Dupa ce miercuri dimineata, a fost scos la suprafata corpului comandorului Adrian Marinescu, scafandrii au gasit, joi, in cabina elicopterului prabusit, trupul maistrului militar Constantin Hurchi.
De asemenea, a fost adus la suprafata si corpul neinsufletit al copilotului Adrian Ciorba.
Potrivit Realitatea TV, o macara de mari dimensiuni a fost adusa pentru a scoate din apa elicopterul in care si-au pierdut viata cei trei membri ai echipajului. Aparatul se afla la o adancime de cinci metri.
In paralel cu operatiunile de recuperare, continua si ancheta cu privire la cauzele accidentului. Toate zborurile de instructie cu elicoptere IAR Puma au fost anulate.
Accidentul aviatic s-a produs marti, in jurul orei 13 si 10. Un elicopter PUMA, ce apartinea Ministerului Apararii a cazut in lacul de acumulare de la barajul Golesti, din judetul Arges, in timp ce efectua o misiune militara.
HotNews.ro, D. Mihai, 26 oct 2006
De asemenea, a fost adus la suprafata si corpul neinsufletit al copilotului Adrian Ciorba.
Potrivit Realitatea TV, o macara de mari dimensiuni a fost adusa pentru a scoate din apa elicopterul in care si-au pierdut viata cei trei membri ai echipajului. Aparatul se afla la o adancime de cinci metri.
In paralel cu operatiunile de recuperare, continua si ancheta cu privire la cauzele accidentului. Toate zborurile de instructie cu elicoptere IAR Puma au fost anulate.
Accidentul aviatic s-a produs marti, in jurul orei 13 si 10. Un elicopter PUMA, ce apartinea Ministerului Apararii a cazut in lacul de acumulare de la barajul Golesti, din judetul Arges, in timp ce efectua o misiune militara.
HotNews.ro, D. Mihai, 26 oct 2006
Boc aduce bani in Cluj dupa model PSD cu imbunatatiri
Dupa 12 ani de stagnare, Clujul are parte acum de investitii masive, insa banii curg spre oras dupa model PSD. Ai influenta politica, ai bani. Asa s-a intimplat cu Bacaul sub guveranrea Nastase. In discutie este din nou sistemul centralizat, care permite o distributie inechitabila a resurselor dar si gaselnite de ocolit legea finantelor publice.
Intr-un an de zile, Emil Boc a adus de doua ori mai multe fonduri de la bugetul central decit a adus Gheorghe Funar in trei mandate. In Cluj au intrat, intr-un an, 55 de milioane de lei noi. In 12 ani, fostul primar peremist a adus in visterie mai putin de jumatate - 27 de milioane, iar economia orasului a stagnat.
“Clujul primeste acum ceea ce merita”, explica primarul PD, Emil Boc, prin vocea purtatorului sau de cuvint. Primarul invoca eterna inechitate bugetara: cind e vorba sa verse bani la bugetul central, Clujul se plaseaza intre primele cinci judete. Cind e vorba insa de primit bani, Clujul cade pe locul 39.
Prin urmare, atit primarul Boc cit si clujenii de rind cred ca s-a facut, in sfirsit dreptate, si ca orasul isi ia partea leului.
Sechelariu reloaded
Aici ar fi insa o singura problema, pusa in discutie de specialistii in administratie: utilizarea influentei politice pentru a dirija resurse de la bugetul centralizat catre proiecte locale. Primarul Boc este si seful PD, principalului partid aflat la putere.
“Potentialul de influenta este mult mai mare decit pe vremea PSD”, spune Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, evocind cazul Bacau. Sub guvernarea Nastase, Bacaul era, cu Sechelariu primar si cu fratele acestuia secretar de stat la Transporturi, rasfatatul fondurilor de la buget. Acum, nu mai e.
Primarul Bacaului, liberalul Romeo Stavarache sustine ca orasul sau a primit anul acesta de la buget 14 milioane de lei noi, din care 10 pentru podul de la Maracineni distrus de inundatii. Cu alte cuvinte, a incasat cam de patru ori mai putin decit Clujul.
Cam tot atit a primit si Timisoara, oras cu economie comparabila cu cea a orasului de pe Somes, dar care este condus de taranistul Gheorghe Ciuhandu, un primar fara capacitate de influenta politica.
Scoate bani din piatra seaca
Emil Boc reuseste sa atraga bani de la bugetul central pentru proiecte care tin strict de administratia locala, cum ar fi reabilitarea unor strazi din oras, constructia unor blocuri de locuinte sociale sau reabilitarea sistemelor de distributie a energie. De exemplu, Boc vrea sa pietruiasca o zona pietonala din centrul orasului. N-o face insa cu bani de la bugetul local.
A obtinut deja 3 milioane de la Guvern. Primaria explica insa ca va creste potentialul turistic al zonei, prin urmare proiectul este “de interes national”.
Or, aceste proiecte ar trebui finantate, in opinia sefului IPP, Adrian Moraru, de la bugetul local. Cea ma mare alocare de fonduri de la bugetul central vizeaza insa, in mod surprinzator, “finantarea unor cehltuieli curente ale Primariei”, nu mai putin de 12 milioane de lei noi. Primaria spune insa ca a obtinut bani pentru ca se pricepe la proiecte.
“Pentru obtinerea subventiilor e nevoie de note de fundamentare bune”, explica Raimonda Boitan, purtatorul de cuvint al primarului Boc.
Proiecte europene cit doua apartamente de bloc
Cind intrebi de proiecte europene insa, Emil Boc nu prea are cu ce sa se laude. De la preluarea mandatului pina in prezent, primaria a contractat fonduri europene nerambursabile in valoare de 120.000 de euro, adica valoarea a doua apartamente de bloc. Un oras mult mai mic, cum e Deva, a atras 7, 5 milioane de euro pe proiecte locale.
Prin urmare, Boc a ales calea cea mai simpla de a atrage fonduri in orasul sau: influenta politica in Guvern. Riscul este, in opinia expertilor, ca modelul Sehcelariu sa se perpetueze. “Guvernul aloca bani pentru investitii care ar trebui sa cada in sarcina administratiei locale.
In acest fel, banii prevazuti de Primarie in bugetul propriu pentru acele investitii sunt redirectionati in scopuri politice”, explica directorul IPP, Adrian Moraru.
Gaselnita “fondurilor de echilibru”
Un alt expert in administratie, Sorin Ionita, spune ca mecanismul finantarii pe criterii politice mostenit de la PSD a fost chiar imbunatatit. “Cum era Vrancea si Bacaul e acum Clujul, asta e clar, dar Alianta procedeaza mai subtil fata de PSD, care incalca legea pe fata”, sustine Ionita, director la Societatea Academica Romana (SAR).
El sustine ca primarii cu influenta politica au acces privilegiat, intre altel, la asa numitele “fonduri de echilibru” care se distribuie la sfirsitul anului. Este vorba de bani economisiti, care se colecteaza de nivel central, dar care nu se impart in teritoriu conform regulilor din legea finantelor publice, ci pe criterii politice.
Ionita spune ca, in 2005, Clujul a incasat cei mai multi bani din “fondurile de echilibru” destinate administratiei locale. Expertul SAR crede ca o solutie ar fi infiintarea unui asa numit Fond de Invesitii care sa organizeze concursuri de proiecte locale, asigurindu-se astfel un acces echitabil la resursele publice.
Ziua de Cluj, Dan Tapalaga, Innes Radu, 26 oct 2006
Intr-un an de zile, Emil Boc a adus de doua ori mai multe fonduri de la bugetul central decit a adus Gheorghe Funar in trei mandate. In Cluj au intrat, intr-un an, 55 de milioane de lei noi. In 12 ani, fostul primar peremist a adus in visterie mai putin de jumatate - 27 de milioane, iar economia orasului a stagnat.
“Clujul primeste acum ceea ce merita”, explica primarul PD, Emil Boc, prin vocea purtatorului sau de cuvint. Primarul invoca eterna inechitate bugetara: cind e vorba sa verse bani la bugetul central, Clujul se plaseaza intre primele cinci judete. Cind e vorba insa de primit bani, Clujul cade pe locul 39.
Prin urmare, atit primarul Boc cit si clujenii de rind cred ca s-a facut, in sfirsit dreptate, si ca orasul isi ia partea leului.
Sechelariu reloaded
Aici ar fi insa o singura problema, pusa in discutie de specialistii in administratie: utilizarea influentei politice pentru a dirija resurse de la bugetul centralizat catre proiecte locale. Primarul Boc este si seful PD, principalului partid aflat la putere.
“Potentialul de influenta este mult mai mare decit pe vremea PSD”, spune Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, evocind cazul Bacau. Sub guvernarea Nastase, Bacaul era, cu Sechelariu primar si cu fratele acestuia secretar de stat la Transporturi, rasfatatul fondurilor de la buget. Acum, nu mai e.
Primarul Bacaului, liberalul Romeo Stavarache sustine ca orasul sau a primit anul acesta de la buget 14 milioane de lei noi, din care 10 pentru podul de la Maracineni distrus de inundatii. Cu alte cuvinte, a incasat cam de patru ori mai putin decit Clujul.
Cam tot atit a primit si Timisoara, oras cu economie comparabila cu cea a orasului de pe Somes, dar care este condus de taranistul Gheorghe Ciuhandu, un primar fara capacitate de influenta politica.
Scoate bani din piatra seaca
Emil Boc reuseste sa atraga bani de la bugetul central pentru proiecte care tin strict de administratia locala, cum ar fi reabilitarea unor strazi din oras, constructia unor blocuri de locuinte sociale sau reabilitarea sistemelor de distributie a energie. De exemplu, Boc vrea sa pietruiasca o zona pietonala din centrul orasului. N-o face insa cu bani de la bugetul local.
A obtinut deja 3 milioane de la Guvern. Primaria explica insa ca va creste potentialul turistic al zonei, prin urmare proiectul este “de interes national”.
Or, aceste proiecte ar trebui finantate, in opinia sefului IPP, Adrian Moraru, de la bugetul local. Cea ma mare alocare de fonduri de la bugetul central vizeaza insa, in mod surprinzator, “finantarea unor cehltuieli curente ale Primariei”, nu mai putin de 12 milioane de lei noi. Primaria spune insa ca a obtinut bani pentru ca se pricepe la proiecte.
“Pentru obtinerea subventiilor e nevoie de note de fundamentare bune”, explica Raimonda Boitan, purtatorul de cuvint al primarului Boc.
Proiecte europene cit doua apartamente de bloc
Cind intrebi de proiecte europene insa, Emil Boc nu prea are cu ce sa se laude. De la preluarea mandatului pina in prezent, primaria a contractat fonduri europene nerambursabile in valoare de 120.000 de euro, adica valoarea a doua apartamente de bloc. Un oras mult mai mic, cum e Deva, a atras 7, 5 milioane de euro pe proiecte locale.
Prin urmare, Boc a ales calea cea mai simpla de a atrage fonduri in orasul sau: influenta politica in Guvern. Riscul este, in opinia expertilor, ca modelul Sehcelariu sa se perpetueze. “Guvernul aloca bani pentru investitii care ar trebui sa cada in sarcina administratiei locale.
In acest fel, banii prevazuti de Primarie in bugetul propriu pentru acele investitii sunt redirectionati in scopuri politice”, explica directorul IPP, Adrian Moraru.
Gaselnita “fondurilor de echilibru”
Un alt expert in administratie, Sorin Ionita, spune ca mecanismul finantarii pe criterii politice mostenit de la PSD a fost chiar imbunatatit. “Cum era Vrancea si Bacaul e acum Clujul, asta e clar, dar Alianta procedeaza mai subtil fata de PSD, care incalca legea pe fata”, sustine Ionita, director la Societatea Academica Romana (SAR).
El sustine ca primarii cu influenta politica au acces privilegiat, intre altel, la asa numitele “fonduri de echilibru” care se distribuie la sfirsitul anului. Este vorba de bani economisiti, care se colecteaza de nivel central, dar care nu se impart in teritoriu conform regulilor din legea finantelor publice, ci pe criterii politice.
Ionita spune ca, in 2005, Clujul a incasat cei mai multi bani din “fondurile de echilibru” destinate administratiei locale. Expertul SAR crede ca o solutie ar fi infiintarea unui asa numit Fond de Invesitii care sa organizeze concursuri de proiecte locale, asigurindu-se astfel un acces echitabil la resursele publice.
Ziua de Cluj, Dan Tapalaga, Innes Radu, 26 oct 2006
Romanii au cea mai mare incredere in presedintele Basescu
Traian Basescu, Theodor Stolojan, Gigi Becali si Mona Musca ocupa primele locuri in topul popularitatii, potrivit ultimului sondaj de opinie, realizat de Biroul de Cercetari Sociale. Studiul releva ca fostii membri PNL Theodor Stolojan si Mona Musca sunt mai populari decat premierul Calin Popescu Tariceanu.
Sondajul a fost realizat in perioada 10-16 octombrie, interval in care a fost exclus Stolojan si a lansat platforma impreuna cu Valeriu Stoica. Astfel, 38% din subiectii sondajului au raspuns ca au incredere multa si foarte multa in Theodor Stolojan iar 34% si-au manifestat incredere fata de Mona Musca.
Deputatul independent se mentine printre cei mai populari politicieni, chiar daca inainte de a fi deconspirata ca si colaborator al Securitatii era cotata cu 51%. Premierul Tariceanu ocupa doar locul al cincilea cu 27 de procente.
In fruntea topului popularitatii se afla tot Traian Basescu, cu 54 de procente. Seful statului a avut de-a lungul anului un capital de incredere constant care s-a situat intre 52% si 55%.
Pe de alta parte, Adrian Nastase se afla printre cei mai putin populari oameni politici cu doar 16%, cea mai slaba cota de incredere avand-o liderul PC, Dan Voiculescu - 12%.
Saptamana trecuta, un sondaj realizat de INSOMAR, arata o configuratie asemanatoare in ierarhia politicienilor cotati cu cea mai mare incredere.
HotNews.ro, D.G., 26 oct 2006
Sondajul a fost realizat in perioada 10-16 octombrie, interval in care a fost exclus Stolojan si a lansat platforma impreuna cu Valeriu Stoica. Astfel, 38% din subiectii sondajului au raspuns ca au incredere multa si foarte multa in Theodor Stolojan iar 34% si-au manifestat incredere fata de Mona Musca.
Deputatul independent se mentine printre cei mai populari politicieni, chiar daca inainte de a fi deconspirata ca si colaborator al Securitatii era cotata cu 51%. Premierul Tariceanu ocupa doar locul al cincilea cu 27 de procente.
In fruntea topului popularitatii se afla tot Traian Basescu, cu 54 de procente. Seful statului a avut de-a lungul anului un capital de incredere constant care s-a situat intre 52% si 55%.
Pe de alta parte, Adrian Nastase se afla printre cei mai putin populari oameni politici cu doar 16%, cea mai slaba cota de incredere avand-o liderul PC, Dan Voiculescu - 12%.
Saptamana trecuta, un sondaj realizat de INSOMAR, arata o configuratie asemanatoare in ierarhia politicienilor cotati cu cea mai mare incredere.
HotNews.ro, D.G., 26 oct 2006
323 milioane de euro pentru proiecte de infrastructura de mediu
Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) a demarat, joi, un program de investitii in infrastructura de mediu din Romania in valoare totala de 323 de milioane de euro, a anuntat in cadrul unei conferinte de presa Sulfina Barbu, ministrul Mediului.
Programul este compus din trei proiecte: programul pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinti Zlatna si Copsa Mica, modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in bazinul Cris, in judetul Vaslui si in municipiul Ploiesti si sistemul integrat de management al deseurilor in municipiul Iasi, in judetele Satu Mare si Sibiu.
Proiectele se adreseaza unui numar de zece unitati administrativ teritoriale: consiliilor locale Zlatna, Copsa Mica, Ploiesti, Oradea, Alba Iulia, Valea lui Mihai, Iasi, precum si consiliilor judetene Vaslui si Satu Mare.
Astfel, Zlatna va beneficia, prin intermediul programului, de extinderea si reabilitarea retelei de apa potabila, reabilitarea sistemului de salubrizare, dar si amenajarea raului Ampoi si a afluentilor sai. Totodata se vor realiza ecologizarea si inlaturarea efectelor poluarii in zona industriala dezafectata, dar si reabilitarea ecosistemului in zonele grav afectate de poluare.
Prin implementarea proiectelor, Copsa Mica va detine un sistem zonal de alimentare cu apa potabila si canalizare, beneficiind totodata si de reabilitarea fatadelor si acoperisurilor cladirilor afectate de poluare, precum si de crearea unui sistem zonal de gestionare a deseurilor urbane.
„Proiectele sunt finantate in procent de 75% din bugetul de stat, prin bugetul MMGA, restul de 25% reprezentand contributia autoritatilor locale. Exceptie fac proiectele care se adreseaza zonelor Zlatna si Copsa Mica, finantate in totalitate din bugetul de stat”, a spus Sulfina Barbu.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Programul este compus din trei proiecte: programul pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinti Zlatna si Copsa Mica, modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in bazinul Cris, in judetul Vaslui si in municipiul Ploiesti si sistemul integrat de management al deseurilor in municipiul Iasi, in judetele Satu Mare si Sibiu.
Proiectele se adreseaza unui numar de zece unitati administrativ teritoriale: consiliilor locale Zlatna, Copsa Mica, Ploiesti, Oradea, Alba Iulia, Valea lui Mihai, Iasi, precum si consiliilor judetene Vaslui si Satu Mare.
Astfel, Zlatna va beneficia, prin intermediul programului, de extinderea si reabilitarea retelei de apa potabila, reabilitarea sistemului de salubrizare, dar si amenajarea raului Ampoi si a afluentilor sai. Totodata se vor realiza ecologizarea si inlaturarea efectelor poluarii in zona industriala dezafectata, dar si reabilitarea ecosistemului in zonele grav afectate de poluare.
Prin implementarea proiectelor, Copsa Mica va detine un sistem zonal de alimentare cu apa potabila si canalizare, beneficiind totodata si de reabilitarea fatadelor si acoperisurilor cladirilor afectate de poluare, precum si de crearea unui sistem zonal de gestionare a deseurilor urbane.
„Proiectele sunt finantate in procent de 75% din bugetul de stat, prin bugetul MMGA, restul de 25% reprezentand contributia autoritatilor locale. Exceptie fac proiectele care se adreseaza zonelor Zlatna si Copsa Mica, finantate in totalitate din bugetul de stat”, a spus Sulfina Barbu.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Phenianul a produs aproape 50 de kilograme de plutoniu
Coreea de Nord a produs aproape 50 kg de plutoniu, indeajuns pentru sase sau sapte incarcaturi nucleare, se arata intr-un raport al Ministerului sud-coreean al Apararii, citat de agentia de presa Yonhap.
Conform raportului, pentru a fi folosite, incarcaturile nucleare ar putea fi transportate cu cele 82 de avioane Ilyushin 28, detinute in prezent de Coreea de Nord, la bazele aeriene Uiju si Changjin.
Ministrul apararii de la Seul, Yoon Kwang-Ung, a spus ca statul comunist dezvolta focoase nucleare pentru rachetele sale, dar va mai avea nevoie de cativa ani pana ce Coreea de Nord le va putea produce.
In data de 9 octombrie, Coreea de Nord a efectuat primul sau test nuclear, in urma caruia Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezolutie care instituie sanctiuni economice si comerciale impotriva regimului comunist de la Phenian.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Conform raportului, pentru a fi folosite, incarcaturile nucleare ar putea fi transportate cu cele 82 de avioane Ilyushin 28, detinute in prezent de Coreea de Nord, la bazele aeriene Uiju si Changjin.
Ministrul apararii de la Seul, Yoon Kwang-Ung, a spus ca statul comunist dezvolta focoase nucleare pentru rachetele sale, dar va mai avea nevoie de cativa ani pana ce Coreea de Nord le va putea produce.
In data de 9 octombrie, Coreea de Nord a efectuat primul sau test nuclear, in urma caruia Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezolutie care instituie sanctiuni economice si comerciale impotriva regimului comunist de la Phenian.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Teodor Baconschi a fost numit consilier prezidential
Presedintele Traian Basescu, a semnat, joi, decretul de numire a lui Teodor Baconschi in functia de consilier prezidential la Departamentul Politic - precizeaza un comunicat al Administratiei Prezidentiale. Baconschi l-a inlocuit pe Claudiu Saftoiu, acesta ocupand in prezent functia de director al Serviciului de Informatii Externe.
Diplomat de cariera, Teodor Baconschi a fost ambasador al Romaniei la Vatican si in Portugalia. Are 43 de ani, este casatorit si are doi copii.
Considerat unul dintre cei mai buni diplomati de cariera ai Romaniei, Baconschi a fost mazilit, in urma cu o luna, din functia de secretar de stat in MAE, fiind victima reducerii de posturi de la varful administratiei centrale.
Teodor Baconschi si-a desfasurat activitatea publicistica sub semnatura de autor Teodor Baconsky, in grafia consacrata de tatal sau, poetul A.E. Baconsky. Din acest motiv, numele sau apare adesea scris in doua variante. Teodor Baconsky este autorul a 7 volume de studii & eseuri.
HotNews.ro, D. Mihai, 26 oct 2006
Diplomat de cariera, Teodor Baconschi a fost ambasador al Romaniei la Vatican si in Portugalia. Are 43 de ani, este casatorit si are doi copii.
Considerat unul dintre cei mai buni diplomati de cariera ai Romaniei, Baconschi a fost mazilit, in urma cu o luna, din functia de secretar de stat in MAE, fiind victima reducerii de posturi de la varful administratiei centrale.
Teodor Baconschi si-a desfasurat activitatea publicistica sub semnatura de autor Teodor Baconsky, in grafia consacrata de tatal sau, poetul A.E. Baconsky. Din acest motiv, numele sau apare adesea scris in doua variante. Teodor Baconsky este autorul a 7 volume de studii & eseuri.
HotNews.ro, D. Mihai, 26 oct 2006
Cele mai mari doua sindicate din Europa fuzioneaza
Aproape 200 de milioane de oameni vor alcatui cel mai mare bloc sindical din cate au existat vreodata.
La sfarsitul acestei luni, Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) si Confederatia Mondiala a Muncii (CMT) vor fuziona si alcatui un imens sindicat.
Aceasta miscare va zgudui piata mondiala a muncii, dar va schimba si raportul de forte din miscarea sindicala din Romania.
Prezentare CMT
Fondata in 1920 sub numele de Confederatia Internationala a sindicatelor crestine. Are afiliate in jur de 150 de organizatii autonome si democratice si numara circa 26 de milioane de membri. O data la patru ani, CMT organizeaza un congres de amploare. Acum cinci ani, confederatia a ales sa organizeze aceasta intalnire in Romania.
Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) numara 236 de organizatii afiliate si peste 155 de milioane de membri din 154 de tari. In Romania, este reprezentata de CNSLR - Fratia.
Confederatia mondiala a muncii (CMT) are si ea 26 de milioane de membri in 144 de tari. Singurul sindicat romanesc membru afiliat la CMT este Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR).
Peste 50 de organizatii, neafiliate deocamdata la cele doua confederatii, vor fi membre ale viitorului nou bloc sindical.
„CISL si CMT apara aceleasi valori ale sindicalismului liber, democratic si independent”, declara in urma cu cateva luni Guy Rider, secretarul general al CISL. Cele doua organizatii, una cu platforma anti-comunista, cealalta crestina, isi vor uniformiza doctrinele. „Exista diferente de tactica, dar nu si de principii”, a mai spus Rider.
Prezentare CISL
S-a nascut la Londra, la sfarsitul anului 1949, ca urmare a unei reorganizari a miscarii sindicale. Este o organizatie foarte puternica, a carei politica este indreptata mai ales impotriva multinationalelor. In urma cu trei luni, la Paris, CISL a publicat un raport despre mijloacele pe care le folosesc marile companii pentru a scapa de obligatiunile fiscale.
Dupa fuziunea mondiala, urmeaza cea romaneasca
Analistul politic Cristian Parvulescu spune ca unirea dintre cele doua mari confederatii vine in urma unor probleme de natura ideologica si ca este de asteptat ca in viitorul apropiat si sindicatele romanesti sa puna problema regruparii.
„Fuziunea celor doua confederatii este o actiune pregatita de multa vreme, din cauza ca organizatiile sindicale au pierdut din impactul pe care il aveau. Este o incercare de restabilire politica pe motivul ca desindicalizarea a crescut foarte mult”, a declarat Parvulescu.
El a mai spus ca „viitoarea confederatie sindicala mondiala va avea parte de o crestere a mesajului”, dar ca nu se poate inca pune problema unei eventuale greve mondiale, pe motiv ca globalizarea nu este suficient de puternica. In opinia analistului, vom avea parte totusi de greve europene.
Modificarea raportului de forte pe plan mondial va avea efecte si in Romania. Parvulescu a alcatuit o posibila schema a miscarilor romanesti. „Un grup ar fi CNSLR, BNS, CSDR si probabil Meridian, iar pe de alta parte vom avea Cartel ALFA”.
Blocul National Sindical confirma „fuziunea romaneasca”
Presedintele BNS, Dumitru Costin, spune ca fuziunea dintre cele doua mari confederatii este o consecinta a globalizarii. “Trebuie sa actioneze impreuna in contextual globalizarii, sa faca fata multinationalelor care, de multe ori, sunt mai puternice decat guvernele. Era nevoie de o colaborare, intrucat concurenta dintre sindicate a dus la slabirea lor”, a declarat Costin.
El a mai afirmat ca si la noi in tara se vorbeste despre o fuzionare intre patru dintre cele cinci mari grupuri sindicale. “Cel care ramane afara este, desigur, Cartel ALFA”, spune Costin.
Hossu nu vrea parteneriate nationale
Bogdan Hossu, presedintele Cartel ALFA, saluta regandirea sistemului sindical si spune ca “fuziunea celor doua mari confederatii sindicale mondiale, Confederatia Mondiala a Muncii (CMT) si Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) este legata in principal de problema noii guvernari mondiale, in cadrul careia miscarea sindicala internationala trebuie sa aiba un cuvant de spus”.
Hossu sutine insa ca aceasta fuziune nu implica necesitatea coagularii sindicale la nivel national intr-o singura organizatie. “Din contra, tarile in care au existat miscari sindicale unice au suportat in general aparitia dictaturilor, manipularea pietei fortei de munca pentru interese restranse de grup, politizari care nu au fost benefice pentru lucratori.
De altfel, iminenta fuziune a CMT cu CISL nu a determinat, pana in prezent, fuziuni similare in nici una din tarile in care aceste doua confederatii mondiale au membri afiliati, decat numai in Romania, prin incercarea de a crea Confederatia Generala a Muncii”.
Confederatiile muncitoresti din Romania
Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia este cea mai mare organizatie nationala, independenta fata de partidele politice, de organele de stat si de patronat, constituita exclusiv prin vointa membrilor sai, care cuprinde 800 de mii de sindicalisti. Aceasta este alcatuita din 40 de federatii profesionale si are 42 de uniuni judetene.
CNSLR Fratia este afiliata la Confederatia europeana a sindicatelor (ETUC) si Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL).
Blocul National Sindical (BNS) , una dintre cele mai active confederatii sindicale romanesti cuprinde 39 de federatii din cele mai importante ramuri ale economiei si are 39 de filiale judetene.
Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR) este o confederatie sindicala puternica afiliata la Confederatia europeana a sindicatelor (ETUC) si la Comfederatia mondiala a muncii (CMT). La randul, ei are afiliate 20 dee federatii profesionale si 40 de uniuni teritoriale.
Confederatia Sindicala Nationala Meridian este alcatuita prin fuziunea dintre Federatia Sindicatelor Miniere ale Cuprului din Romania si Federatia Sindicatelor din Industria Cauciucului din Romania. Cuprinde 27 de federatii si are 42 de filiale teritoriale.
Confederatia Nationala a Sindicala Cartel Alfa se compune din 38 de federatii profesionale. Are 39 de uniuni sindicale teritoriale, interprofesioniste.
HotNews.ro, Liana Anghelescu, 26 oct 2006
La sfarsitul acestei luni, Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) si Confederatia Mondiala a Muncii (CMT) vor fuziona si alcatui un imens sindicat.
Aceasta miscare va zgudui piata mondiala a muncii, dar va schimba si raportul de forte din miscarea sindicala din Romania.
Prezentare CMT
Fondata in 1920 sub numele de Confederatia Internationala a sindicatelor crestine. Are afiliate in jur de 150 de organizatii autonome si democratice si numara circa 26 de milioane de membri. O data la patru ani, CMT organizeaza un congres de amploare. Acum cinci ani, confederatia a ales sa organizeze aceasta intalnire in Romania.
Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) numara 236 de organizatii afiliate si peste 155 de milioane de membri din 154 de tari. In Romania, este reprezentata de CNSLR - Fratia.
Confederatia mondiala a muncii (CMT) are si ea 26 de milioane de membri in 144 de tari. Singurul sindicat romanesc membru afiliat la CMT este Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR).
Peste 50 de organizatii, neafiliate deocamdata la cele doua confederatii, vor fi membre ale viitorului nou bloc sindical.
„CISL si CMT apara aceleasi valori ale sindicalismului liber, democratic si independent”, declara in urma cu cateva luni Guy Rider, secretarul general al CISL. Cele doua organizatii, una cu platforma anti-comunista, cealalta crestina, isi vor uniformiza doctrinele. „Exista diferente de tactica, dar nu si de principii”, a mai spus Rider.
Prezentare CISL
S-a nascut la Londra, la sfarsitul anului 1949, ca urmare a unei reorganizari a miscarii sindicale. Este o organizatie foarte puternica, a carei politica este indreptata mai ales impotriva multinationalelor. In urma cu trei luni, la Paris, CISL a publicat un raport despre mijloacele pe care le folosesc marile companii pentru a scapa de obligatiunile fiscale.
Dupa fuziunea mondiala, urmeaza cea romaneasca
Analistul politic Cristian Parvulescu spune ca unirea dintre cele doua mari confederatii vine in urma unor probleme de natura ideologica si ca este de asteptat ca in viitorul apropiat si sindicatele romanesti sa puna problema regruparii.
„Fuziunea celor doua confederatii este o actiune pregatita de multa vreme, din cauza ca organizatiile sindicale au pierdut din impactul pe care il aveau. Este o incercare de restabilire politica pe motivul ca desindicalizarea a crescut foarte mult”, a declarat Parvulescu.
El a mai spus ca „viitoarea confederatie sindicala mondiala va avea parte de o crestere a mesajului”, dar ca nu se poate inca pune problema unei eventuale greve mondiale, pe motiv ca globalizarea nu este suficient de puternica. In opinia analistului, vom avea parte totusi de greve europene.
Modificarea raportului de forte pe plan mondial va avea efecte si in Romania. Parvulescu a alcatuit o posibila schema a miscarilor romanesti. „Un grup ar fi CNSLR, BNS, CSDR si probabil Meridian, iar pe de alta parte vom avea Cartel ALFA”.
Blocul National Sindical confirma „fuziunea romaneasca”
Presedintele BNS, Dumitru Costin, spune ca fuziunea dintre cele doua mari confederatii este o consecinta a globalizarii. “Trebuie sa actioneze impreuna in contextual globalizarii, sa faca fata multinationalelor care, de multe ori, sunt mai puternice decat guvernele. Era nevoie de o colaborare, intrucat concurenta dintre sindicate a dus la slabirea lor”, a declarat Costin.
El a mai afirmat ca si la noi in tara se vorbeste despre o fuzionare intre patru dintre cele cinci mari grupuri sindicale. “Cel care ramane afara este, desigur, Cartel ALFA”, spune Costin.
Hossu nu vrea parteneriate nationale
Bogdan Hossu, presedintele Cartel ALFA, saluta regandirea sistemului sindical si spune ca “fuziunea celor doua mari confederatii sindicale mondiale, Confederatia Mondiala a Muncii (CMT) si Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) este legata in principal de problema noii guvernari mondiale, in cadrul careia miscarea sindicala internationala trebuie sa aiba un cuvant de spus”.
Hossu sutine insa ca aceasta fuziune nu implica necesitatea coagularii sindicale la nivel national intr-o singura organizatie. “Din contra, tarile in care au existat miscari sindicale unice au suportat in general aparitia dictaturilor, manipularea pietei fortei de munca pentru interese restranse de grup, politizari care nu au fost benefice pentru lucratori.
De altfel, iminenta fuziune a CMT cu CISL nu a determinat, pana in prezent, fuziuni similare in nici una din tarile in care aceste doua confederatii mondiale au membri afiliati, decat numai in Romania, prin incercarea de a crea Confederatia Generala a Muncii”.
Confederatiile muncitoresti din Romania
Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia este cea mai mare organizatie nationala, independenta fata de partidele politice, de organele de stat si de patronat, constituita exclusiv prin vointa membrilor sai, care cuprinde 800 de mii de sindicalisti. Aceasta este alcatuita din 40 de federatii profesionale si are 42 de uniuni judetene.
CNSLR Fratia este afiliata la Confederatia europeana a sindicatelor (ETUC) si Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL).
Blocul National Sindical (BNS) , una dintre cele mai active confederatii sindicale romanesti cuprinde 39 de federatii din cele mai importante ramuri ale economiei si are 39 de filiale judetene.
Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR) este o confederatie sindicala puternica afiliata la Confederatia europeana a sindicatelor (ETUC) si la Comfederatia mondiala a muncii (CMT). La randul, ei are afiliate 20 dee federatii profesionale si 40 de uniuni teritoriale.
Confederatia Sindicala Nationala Meridian este alcatuita prin fuziunea dintre Federatia Sindicatelor Miniere ale Cuprului din Romania si Federatia Sindicatelor din Industria Cauciucului din Romania. Cuprinde 27 de federatii si are 42 de filiale teritoriale.
Confederatia Nationala a Sindicala Cartel Alfa se compune din 38 de federatii profesionale. Are 39 de uniuni sindicale teritoriale, interprofesioniste.
HotNews.ro, Liana Anghelescu, 26 oct 2006
Abonați-vă la:
Postări (Atom)