O nouă rundă de PROTESTE în Bucureşti. Manifestanţii au început să se strângă în Piaţa Universităţii

Se anunţă a patra zi de proteste în centrul Capitalei. Zeci de persoane sunt deja în Piaţa Universităţii cu steaguri şi pancarte pregătiţi să-şi strige din nou nemulţumirile. Sunt deja şi forţe de ordine pe străzi.

Suporterii echipelor de fotbal din Bucureşti au anunţat deja că ies în stradă în această seară.

De altfel, liderul unei galerii Dinamoviste şi simpatizant al UNPR, Elias Bucurică, apare într-unul dintre numeroasele clipuri postate pe internet de la protestul de sâmbătă din Capitală.

Vrei ca Traian Basescu sa plece ?

SEMNEAZA AICI PETITIA!

Liderul galeriei, căruia i s-a interzis prezenţa pe stadioane, s-a aflat în fruntea unui grup de persoane, care par a fi membri ai galeriei echipei Dinamo.

Şi pe pagina sa de Facebook este plin de mesaje care fac referire la incidentele de la proteste. Prietenii lui Elias Bucurică scriu că toţi suporterii care au fost în Piaţă merită respect şi că, dacă nu erau ei, multimea pleca acasă.

De altfel, suporterii dinamovişti au anunţat că în această seară, de la ora 19.00, se vor strânge din nou în Piaţa Universităţii.

Vrei ca Traian Basescu sa plece ? SEMNEAZA aici petitia!

Vrei ca Traian Basescu sa plece ? SEMNEAZA aici petitia!. JosBasescu.com strange semnaturi pentru inlaturarea lui Traian Basescu!

Primul pas - online, alaturi de cei care deja sustin ca Traian Basescu este principalul vinovat pentru starea Romaniei de azi.

Inscrie-te pe aceasta lista, iar JosBasescu.com va tine cont de mesajul tau!

Nu trebuie sa iti dai toate datele online, pentru ca nu este sigur, dar echipele noastre te vor contacta!

!!! SEMNEAZA AICI PETITIA !!!

O Romanie corecta, o Romanie de bun-simt icepe cu acest pas! Vino alaturi de noi!

PROTESTE VIOLENTE ÎN BUCUREŞTI! Protestatarii s-au luat la bătaie cu jandarmii.

Update 22:30 - Protestatarii s-au mutat pe Bulevardul Regina Maria, pentru a învălui jandarmii. Forţele de ordine folosesc scuturile pentru a se apăra de protestatari. Conform corespondentului Antena 3, Simona Boţog, forţele de ordine au început să reţină din protestatari.

Unul dintre operatorii Antena 3 a fost rănit în busculada creată. Un echipaj al Ambulanţei l-a preluat pe acesta, pentru îngriri medicale.

Update 22:10 - Jandarmii încearcă la această oră să deblocheze Piaţa Universităţii, blocată de circa patru ore. Echipajele din zonă au fost suplimentate. Conform aceleiaşi surse, sunt circa 2.000 de oameni care protestează în centrul Bucureştiului, conform Mediafax.

Jandarmii s-au regrupat şi echipele au fost suplimentate.

Traian Basescu a promulgat Legea Pensiilor

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a promulgat, miercuri seara, Legea Pensiilor, prin care barbatii vor iesi la pensie la 65 de ani, iar femeile la 63 de ani.

De asemenea, Legea stabileste punctul de pensie la nivelul de 732,8 lei.

Decizia sa a venit dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a hotarat ca Legea Pensiilor este constitutionala.

Partidele din Opozitie, PNL si PSD, facusera mai multe sesizari cu privire la aceasta lege, sustinand ca face discriminare intre femei si barbati.

Astfel, PNL sustine ca varsta diferentiata de pensionare duce la discriminarea dintre cele doua sexe, in timp ce reprezentantii PSD sunt de parere ca a fost incalcata procedura de votare a amendamentelor, avand in vedere ca s-a votat direct pe raportul cu amendamentele, nu pe cererea presedintelui Romaniei de reexaminare a legii.

De asemenea, oficialii PSD mai spun ca femeile sunt discriminate, din cauza faptului ca s-a majorat perioada de contributie pentru acestea. Astfel, cand se face calculul pensiei, o femeie care a muncit la fel de mult timp ca un barbat primeste o pensie mai mica decat acesta, in aceleasi conditii de munca.

Legea Pensiilor a fost votata in Parlament cu 172 de voturi "pentru" si 130 de voturi "impotriva".

Legea Pensiilor reprezinta una din conditiile impuse de Fondul Monetar International pentru eliberarea urmatoarei transe din imprumut.

De asemenea, legea este esentiala pentru reducerea deficitului bugetar, avand in vedere ca o mare parte din cheltuielile statului sunt cele sociale.

Adrian Năstase: Sunt din ce în ce mai hotărât să candidez

Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, spune că este din ce în ce mai hotărât să candideze la preşedinţia partidului. Chiar dacă va câştiga alegerile şi va conduce această formaţiune politică, Năstase spune că nu mai doreşte să candideze la preşedinţia României în viitor.

Adrian Năstase spune că este tot mai hotărât să candideze, însă refuză să nominalizeze care îi sunt contracandidaţii la şefia partidului: "Sunt din ce în ce mai hotărât să candidez la preşedinţia partidului. Hotărârea o voi lua la Consiliul Naţional, dar cred că o astfel de decizie ar putea într-un fel să nu-i mai convingă pe cei pe care într-un fel şi-ar dori o formulă prin care să realizăm un proiect împreună, un proiect în care mesajul partidului să fie unitar şi care să refacă un PSD cu mai multă autoritate, cu mai multă fermitate în ceea ce priveşte promisiunile. Nu am vrut să pară o chestiune neserioasă atunci când am răspuns la întrebarea despre candidatură. Privesc detaşat această chestiune a candidaturii. Nu mă bat cu nimeni. Îl cunosc pe Mircea Geoană şi cred că frustrarea după pierderea alegerilor l-a determinat să găsească unele explicaţii", a declarat Adrian Năstase la emisiunea Realitatea Zilei de la Realitatea TV.

"Dacă voi candida, evident că voi candida pentru funcţia de preşedinte. Aş putea să formez din nou o echipă cu mulţi dintre colegii mei", a mai adăugat Năstase.

În schimb, posibilul candidat la preşedinţia PSD spune că s-ar bucura să aibă susţinerea lui Ion Iliescu: "Cu Ion Iliescu am făcut echipă timp de 20 de ani. Îl consider pe Ion Iliescu un om extrem de înţelept". Năstase a subliniat că este nevoie să "strângem rândurile şi să înţelegem că partidul este asemeni unui tort cu blaturi, iar între ele e timpul, pentru că până la urmă fiecare dintre generaţiile partidului a veni cu câte ceva şi atunci trebuie să respectăm aceste lucruri şi să ne asumăm istoria".

Adrian Năstase este sigur că în cazul în care ar prelua preşedinţia partidului, ar putea să îi readucă în PSD pe o serie de aleşi locali sau parlamentari care au trecut în grupul independeţilor din Parlament. Valeriu Steriu este unul dintre deputaţii pe care Năstase crede că ar putea să îi facă să se întoarcă. În schimb, nu şi-a propus acelaşi lucru în legătură cu Gabriel Oprea.

"Eu nu cred într-un partid care devine mai puternic prin excludere. Un partid este puternic atunci când e capabil să includă". Aceasta este părerea preşedintelui Consiliului Naţional al PSD în legătură cu unele excluderi din partid, adăugând că, personal, a lucrat foarte bine cu Ioan Rus şi Vasile Dâncu.

Năstase a vorbit şi despre oamenii care ar putea face parte din viitoarea sa echipă: Victor Ponta dacă va participa mai mult la şedinţe şi va vorbi mai mult cu oamenii din ţară şi Mircea Geoană care s-a bătut bine în campania asta, dar a făcut "nişte greşeli foarte bine individualizate, iar înfrângerea de data aceasta poartă un nume foarte bine individualizat: Mircea Geoană" şi trebuie să spună "lucrurile pe bune". Năstase i-ar include în echipa sa şi pe aşa numiţii "baroni locali".

Luni, Adrian Năstase a ţinut să dezmintă după şedinţa CEx informaţia apărută în presă potrivit căreia ar dori să candideze la preşedinţia PSD. Năstase a spus că a vrut să vadă în cât timp ajunge la presă o astfel de informaţie. "Nu cred că în acest moment ar trebui să fac valuri anunţându-mi candidatura. Nu am o miză personală în alegerile pentru preşedinţia partidului", a spus, luni seară, Adrian Năstase după şedinţa CEx.

Congresul extraodrinar al PSD va avea loc pe data de 20 februarie. Consiliul Naţional al PSD va avea loc pe data de 4 februarie. Până în prezent, Miron Mitrea, Cristian Diaconescu şi Mircea Geoană şi-au anunţat intenţia de a candida la preşedinţia Partidului Social Democrat.

Traian Băsescu rămâne preşedintele României, conform rezultatelor finale parţiale oferite de BEC

Traian Băsescu a obţinut 50,33% din sufragii, cu 0,6% mai mult decât contracandidatul său, Mircea Geoană.

Preşedintele Traian Băsescu a obţinut 50,33% din voturi, în timp ce contracandidatul său, Mircea Geoană, a obţinut 49,66% din voturile exprimate, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central la ora 14.50.

BEC a centralizat rezultatele din toate secţiile de votare. Prezenţa la vot a fost de 58.02%.

Rezultate alegeri prezidentiale 6 decembrie 2009 – Rezultate finale exit poll-uri CCSB, ISOMAR, CURS

Rezultate alegeri prezidentiale 6 decembrie 2009 – Rezultate finale exit poll-uri CCSB, ISOMAR, CURS

Iata rezultatele finale prezentate la tv, date primite de la 3 exit-poll-uri: CCSB, ISOMAR si CURS

Oricum maine dimineata vom avea rezultatele definitive, dar trebuie sa avem un caz exceptional ca rezultatele sa fie rasturnate atunci cand toate cele 3 exit poll-uri au un singur castigator, dar dimineata isi va spune cuvantul final. Iata cele 3 estimari:

CCSB (ora 21:00)

Mircea Geoana – 51 %
Traian Basescu – 49 %

ISOMAR (ora 21:00)

Mircea Geoana – 51,2 %
Traian Basescu – 48,8 %

CURS (ora 21:00)

Mircea Geoana – 50,7 %
Traian Basescu – 49,3 %

Pregatiti-va de niste scandaluri si contestari de zile mari…

Portret de candidat: Traian Băsescu, preşedintele - jucător abonat la stările conflictuale

Adulat în PDL, contestat şi criticat de restul partidelor politice, acuzat de toate relele posibile, de la demagogie la tendinţe autoritare ca şef de stat, Traian Băsescu este singurul din pretendenţii la un mandat prezidenţial deja dat ca sigur în turul doi.

În prezent încearcă să atingă performanţa lui Ion Iliescu, singurul preşedinte postdecembrist cu două mandate consecutive. Adeptul unui limbaj neconformist, dar cu mare priză la public, Băsescu a fost cel care în 2004 căina electoratul că are de ales pentru Cotroceni între doi exponenţi ai fostului regim comunist: el şi Adrian Năstase.

Câştigarea Primăriei Capitalei i-a adus cota de vizibilitate actuală, iar titulatura de "marinar" aruncată peiorativ de rivalii săi politici pare a nu-l fi deranjat niciodată, dat fiind experinţa sa de comandant de navă înainte de 1989. Stilul său direct şi lipsit de diplomaţie l-a făcut să aibă mulţi adversari politici şi nici nu i-a servit pentru digerarea unui mandat prezidenţial liniştit. Spune despre sine că este un preşedinte "jucător " - adică un preşedinte implicat în problemele românilor, nu unul spectator". Această implicare i-a adus atât succesul în alegeri, cât şi multe critici din partea unor politicieni şi a unor analişti politici care l-au acuzat de încălcarea prevederilor constituţionale în ce priveşte amestecul în viaţa politică.

Este primul preşedinte al României suspendat din funcţie de Parlament la 16 aprilie 2007 pentru încălcări ale Constituţiei. Este însă reconfirmat în funcţia de preşedinte printr-un referendum naţional, la 19 mai 2007. Apreciat drept un om conflictual care are nevoie de diferende pentru a creşte în ochii electoratului, Băsescu rămâne cel mai combativ candidat în cursa pentru Cotroceni, controversat şi condamnabil în ochii celorlaţi contracandidaţi, cu priză la public şi abonat la băile de mulţime.

Trecut marinăresc

Marinar ca formaţie, în anul Revoluţiei ocupa poziţia de şef al Agenţiei NAVROM din Anvers, fiind apoi promovat director al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor. Cariera sa în forţele navale şi comerţul exterior avea să ofere subiect de speculaţii şi acuzaţii despre natura relaţiilor sale cu fosta Securitate. Grupul pentru Investigaţii Politice l-a acuzat de colaborare cu Securitatea, invocând existenţa unui registru cu persoanele din rândul PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitatea", document în care figura şi numele şefului statului. Membrii Colegiului CNSAS au stins ulterior scandalul anunţând că nu există niciun dosar pe numele lui Traian Băsescu.

Preferinţă pentru funcţii publice

Intrat în politică încă de la începutul anilor '90, Traian Băsescu a trebuit să se mulţumească o vreme cu activarea în eşalonul doi al structurilor guvernamentale. Spre deosebire de Crin Antonescu şi chiar Mircea Geoană, Băsescu a preferat funcţiile publice în diferite guverne în dauna activităţii parlamentare.

În primul Cabinet Roman a deţinut funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este propulsat rapid ca ministru al Transporturilor în cadrul aceluiaşi Executiv, el reuşind o nouă excepţie de la regulă: supravieţuirea în acest post de-a lungul mai multor guverne şi schimbări de putere, inclusiv în perioada CDR.

Tentativă de suspendare a preşedintelui Ion Iliescu

Ca orientare doctrinară, debutul în politica post-decembristă îl face în Frontul Salvării Naţionale condus de Ion Iliescu. Căderea Guvernului Roman, în urma mineriadei din septembrie 1991, a provocat falia dintre el şi Iliescu care avea să se adâncească de-a lungul vremii.

Împreună cu Petre Roman şi alţi fesenişti, Băsescu pune bazele unei alte formaţiuni politice, Partidul Democrat, care se reclamă de doctrină social-democrată. Este ales pe listele acestei formaţiuni ca deputat de Vaslui şi se remarcă prin zelul cu care susţine o iniţiativă eşuată de suspendare din funcţie a preşedintelui Ion Iliescu. Peste un deceniu însă, Iliescu avea să-i plătească afrontul din trecut cu aceeaşi monedă, susţinând efortul "coaliţiei celor 322" de suspendare a noului şef de stat.

În 1996, îşi testează capacităţile organizatorice coordonând campania lui Petre Roman pentru alegerile prezidenţiale. În cadrul celui de-al doilea tur de scrutin, PD îşi manifestă sprijinul pentru candidatura reprezentantului dreptei, Emil Constantinescu. Drept recompensă, PDL este cooptat în noul guvern CDR, iar Băsescu se va dovedi de neclintit din funcţia de ministru al Transporturilor, în timp ce Cabinetele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu se vor succeda unul după altul. Principala sa realizare în acea perioada este taxa de drum care îi poartă numele. În plină inflaţie, devine celebru cu plăcuţele stradale inscripţionate şi amenajate pe fiecare drum: "Aici sunt banii dumneavoastră".

Bucureştiul, sub semnul ardeiului

În 2000, Bucureştiul, fief tradiţional al dreptei politice, este martorul unui paradox: Băsescu, un reprezent al stângii, câştigă mandatul de Primar General. În campania electorală semnul electoral al lui Traian Băsescu a fost un ardei iute însoţit de mesaje scurte şi percutante de tipul "Atenţie, vin la Primărie", sau "Capitala este treaba mea. Treaba ta este să votezi". Întreaga campanie i-a adus succes în competiţia pentru primărie.

Îşi urcă însă rapid în cap societatea civilă şi ONG-urile de profil după iniţierea operaţiunii de colectare şi limitare a numărului de cîini vagabonzi. Chioşcarii de prin pieţe îi pronunţă numele cu obidă, după ce Băsescu trece la demolarea tarabelor neautorizate la nivelul întregii capitale. Caracterul său conflictual începe să-şi arate semnele. În tot timpul mandatului său de edil al Bucureştiului poartă un permanent război de uzură cu membrii Consiliului General dominat şi controlat de PSD pe care îl foloseşte drept carne de tun pentru justificarea nerealizărilor propriului mandat.

Colaborarea cu Stoica şi Stolojan, bula de oxigen pentru PD

Tot în 2000 devine şi presedinte al Organizaţiei Partidului Democrat al Municipiului Bucureşti, iar în 2001 provoacă debarcarea din funcţia de lider de partid a lui Petre Roman invocând scăderea formaţiunii la doar şapte procente sub conducerea fostului tovarăş de drum politic. Este ales lider al PD şi reuşeşte, cu concursul liberalilor Valeriu Stoica şi Theodor Stolojan, să redreseze treptat partidul intrat pe mâinile sale.

În 2003, împreună cu Stolojan şi Stoica pune bazele proiectului Alianţei D.A. Cu aportul PNL, Băsescu reuşeşte să obţină la alegerile locale din 2004 reconfirmarea ca primar al Capitalei. Îşi regizează inteligent retragerea din acestă funcţie pentru a candida la Cotroceni după scena lacrimogenă a retragerii lui Theodor Stolojan din cursa prezidenţială. Cei doi organizează o conferinţă de presă comună în care Traian Băsescu îşi exprimă compasiunea pentru Theodor Stolojan şi plânge în prime time. Imaginea, inedită în politica românească, face rapid înconjurul ţării prin intermediul televiziunilor.

Dosarul Flota, plimbat de la Ana la Caiafa

În paralel, Băsescu devine protagonistul unuia dintre cele mai importante scandaluri postdecembriste, Dosarul Flota. Din 2003, este cercetat de Parchetul Naţional Anticorupţie, alături de alţi doi foşti miniştri ai transporturilor, Aurel Novac şi Paul Teodoru, pentru abuz în serviciu contra interesului public. În seama sa sunt puse de presa vremii prejudicierea statului prin vânzarea a 16 nave, în perioada 1991-2000. Renunţă în 2005 la propria imunitate parlamentară pentru a se pune la dispoziţia judecătorilor de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie care au demarat procesul în acest caz. ÎCCJ retrimite dosarul la DNA pentru reluarea anchetei, dar în septembrie 2007, în baza unei expertize contabile, se stabileşte că prejudiciul iniţial de 275 de milioane de euro este inexistent. Preşedintele este exonerat de orice acuzaţii, iar Dosarul Flota este închis.

Mandat presărat de lupte de guerillă

Alegerile din toamna lui 2004 îi aduce mandatul de şef al statului, după ce-l învinge în turul doi pe social-democratul Adrian Năstase. În competiţia pentru preşedinţie a fost primul candidat care a atacat piaţa online cu succes, iar campania pentru referendumul care l-a confirmat în funcţie a arătat faptul că acest instrument poate fi eficient în lupta politică.

În scurt timp reuşeşte să-şi antagonizeze colegii liberali, promovând o serie de iniţiative care nu se bucură de asentimentul partenerilor de alianţă: dizolvarea Parlamentului şi declanşarea de alegeri anticipate în paralel cu revizuirea Constituţiei prin adoptarea sitemului legislativ unicameral, ultima temă fiind readusă în prezent în polemica politică şi având deja rezervat un referendum în ziua alegerilor prezidenţiale.

Opoziţia premierului liberal Călin Popescu Tăriceanu dă startul războiului de guerillă între cele doua Palate, conflict care va marca restul mandatului lui Băsescu la Cotroceni până la alegerile parlamentare uninominale care îi aduc o linişte relativă timp de nouă luni prin instituirea coaliţiei PSD-PDL. Apropierea noului scrutin prezidenţial, dar şi provocările reciproce cu care îşi încearcă forţele cei doi parteneri de guvernare, vor conduce la fisurarea coaliţiei, finalizată cu ieşirea PSD de la guvernare.

Primul preşedinte demis de parlament

La 12 februarie 2007, PSD sesizează Curtea Constituţională despre iniţierea procedurilor de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, pentru încălcări ale Constituţiei. La 19 aprilie 2007, Parlamentul României votează cererea de suspendare pe motiv de neconstituţionalitate, cu 322 voturi pentru , 108 împotrivă şi 10 abţineri. Data desfăşurării referendumului este stabilită pentru sîmbătă 19 mai 2007.

Cu două zile înainte de suspendarea din Parlament, preşedintele Băsescu declară că va demisiona "la 5 minute" dacă Parlamentul îl va suspenda. Ulterior spune însă că s-a răzgândit motivând că "o demisie ar fi accentuat criza politică până în iulie-august". Referendumul are loc pe 19 mai 1997, iar rezultatele îi sunt favorabile lui Traian Băsescu. În urma votului este reconfirmat în funcţia de preşedinte al României.

Familia, situaţia locativă şi trecutul, puncte vulnerabile

În timpul mandatului său prezidenţial, Băsescu devine ţinta predilectă a atacurilor politice, dar şi a unor acţiuni instrumentate de autorităţile abilitate. În 2007, acuzaţiile de prejudiciere a statului în dosarul Flota sunt retrase în cazul său. CNSAS îl absolvă de orice relaţie compromiţătoare cu fosta Securitate, iar Elena Udrea, din postura de avocat, închide rapid o anchetă a Parchetului General care viza o presupusă atribuire ilegală de imobil în strada Mihăileanu, deşi avea o altă locuinţă de protocol. Parchetul General a dat NUP, după ce cu două saptamâni înainte Traian Basescu lansa o serie de comentarii critice la adresa şefului DNA, Daniel Morar.

Necazuri de imagine i-a provocat şi ambiţiile politice ale mezinei sale, Elena Băsescu. Introdusă iniţial pe lista de candidaţi eligibili ai PDL pentru alegerile europarlamentare în defavoarea unor alţi pretendenţi mult mai calificaţi, EBA a provocat un scandal politic, fiind nevoită la final să candideze ca independentă. Scrutinul şi logistica cu care a fost sprijinită din umbră de PDL i-a adus mandatul de eurodeputat la Bruxelles mult visat nu înainte ca de numele său să se lipească sintagma "fata lui tata".

Nici afacerile celeilalte fiice mai mari, Ioana Băsescu, nu au oferit clipe de linişte preşedintelui statului. Notar de profesie, Ioana Băsescu şi-a achiziţionat un apartament în valoare de 800.000 de euro tocmai în cartierul omului de afaceri Puiu Popoviciu, situaţia dezvăluită de presă în momentul în care şeful statului a avut câteva intervenţii publice în apărarea omului de afaceri care se confrunta cu probleme în justiţie.

În prezent, Băsescu candidează pentru al doilea mandat din postura unui preşedinte care are la Palatul Victoria drept colaborator un guvern PDL demis prin moţiune de cenzură şi un Parlament ostil propunerii sale de nou premier, dar şi intenţiei de a organiza un referendum pentru introducerea sistemului legislativ unicameral şi reducerea numărului de parlamentari de la 471 la doar 300 de reprezentanţi.

CURRICULUM VITAE

Nume şi prenume: Traian Băsescu

Data naşterii: 4 noiembrie 1951

Locul Naşterii:Basarabi, judeţul Constanţa

Stare civilă: căsătorit, două fiice

Studii:

1976 - absolvent al Facultăţii de Navigaţie din cadrul Institutului de Marină "Mircea Cel Bătrân" din Constanţa.

1995 - bursier şi şef de promoţie la Cursurile avansate de management în industria transportului maritim, organizate de Academia Navală Norvegiană,

- deţinător al brevetului internaţional de căpitan de cursă lungă.

Carieră:

Activitate profesională:

1976 - 1981- ofiţer maritim pe nave de mare tonaj ale flotei comerciale NAVROM Constanţa

1981 - 1987- căpitan de cursă lungă, comandat al navelor petroliere de mare tonaj "Argeş", "Crişana" şi Biruinţa - nava amiral a flotei comerciale a României

1987 - 1989 - şef al Agenţiei NAVROM din Anvers - Belgia

Funcţii publice:

oct. 1989 - oct.1990 - director general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor

1990-1991 - subsecretar de stat - şef al Deparlamentului Transporturilor Navale

1991-1992 - Ministru al Transporturilor

1992-1996 - deputat de Vaslui

1996-2000 - Ministru al Transporturilor în guvernele V.Ciorbea, R.Vasile şi M.Isarescu

2000-decembrie 2004 - Primar General al Municipiului Bucureşti

20 decembrie 2004 - prezent- Preşedinte al României

Activitate politică:

1991-1992- Ministrul Transporturilor în Guvernele Roman şi Stolojan

1992-1996 - Deputat al Partidului Democrat şi Vicepreşedintele Comisiei de Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor

1996 - după demisia din Parlament şi renunţarea la imunitatea parlamentară, Director Coordonator al campaniei electorale a liderului PD, Petre Roman

1996-2000 - Deputat PD de Vaslui, Ministrul Transporturilor în Guvernele Ciorbea, Vasile, Isarescu

2000-2001 - Preşedinte al Organizaţiei Partidului Democrat a Municipiului Bucureşti

2001-18 decembrie 2004 - Preşedintele Partidului Democrat

2003-18 decembrie 2004 - Co-preşedinte al Alianţei D.A.

Portret de candidat: Mircea Geoană, diplomatul ajuns la vârful scenei politice

Diplomat de carieră care munceşte în prezent la construirea unei imagini cât mai credibile de lider de forţă al celui mai important partid de Opoziţie, candidatul PSD la preşedinţie, Mircea Geoană, încearcă să readucă social-democraţilor cea mai importantă funcţie în stat.

La cei 51 de ani, după patru ani de conducere a PSD, Mircea Geoană încearcă din această postură să se impună ca o alternativă la actualul preşedinte. Erijat în principalul pretendent la intrarea în turul doi alături de actualul preşedinte Traian Băsescu, liderul PSD încearcă să-i convingă pe români că este cea mai bună soluţie pentru ocuparea fotoliului din dealul Cotrocenilor.
Lider de partid instalat în această funcţie cu concursul grupării de la Cluj , dar cu autoritatea consolidată cu sprijinul mai marilor din partid, Geoană are avantajul capacităţilor sale diplomatice testate şi exersate atâta vreme în plan internaţional, dar şi la nivelul PSD.

Capacitatea sa de dialog l-a adus în postura obţinerii şefiei PSD la doar patru ani de la intrarea sa în acest partid. Beneficiar al unui capital considerabil de încredere în rândul populaţiei, clădit pe prestaţia sa ca diplomat şi ministru al Afacerilor Externe, Mircea Geoană are ca obiectiv primordial accederea în turul doi al prezidenţialelor şi, apoi, câştigarea alegerilor prezidenţiale din acest an.

Născut într-o familie de militari, la Bucureşti, cu rădăcini de familie în judeţul Dolj, debutul carierei profesionale a lui Mircea Geoană nu anunţa nimic din diplomatul şi politicianul de mai târziu. Alege iniţial o formare practică ca student al facultăţii de Mecanică din cadrul Politehnicii Bucureşti, iar din 1987 urmeză şi cursurile facultăţii de Drept.

Un inginer ajuns diplomat

Prins de Revoluţie ca inginer constructor în domeniul energetic şi student la Drept, Geoană face un pas inspirat în 1990 când ia contact pentru prima dată cu zona diplomaţiei româneşti din postura de novice: referent pe relaţia cu Franţa, post dobândit în urma unui concurs.

Un concurs de împrejurări îl aduce în faţa şi atenţia lui Adrian Năstase, pe atunci ministru al Afacerilor Externe care îl ia sub aripa sa protectoare. Parcurge rapid o serie de trepte în ierarahia acestui minister. În 1991, Năstase l-a numit director al Direcţiei de Afaceri Europene (NATO, Comunitatea Europeană, OSCE, UE, Consiliul Europei), pentru ca, în acelaşi an, Geoană să conducă delegaţia română la Comitetul Înalţilor funcţionari ai OSCE.

După absolvirea Facultăţii de Drept, în 1993, a fost numit purtător de cuvânt al MAE, funcţie pe care a deţinut-o până în 1995. În 1994, Mircea Geoană a fost numit în funcţia de Director General pentru Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa, iar în 1995, în cea de Director General pentru Europa, America de Nord, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa.

Cariera diplomatică, capital de imagine pozitivă

Pe ultima sută de metri a guvernării Văcăroiu, Geoană este desemnat ambasadorul României la Washington, devenind cel mai tânăr reprezentant diplomatic al ţării într-un asemenea post. Prestaţia sa face să fie păstrat în post de noul preşedinte Emil Constantinescu. După victoria PDSR în alegerile din 2000, Năstase îşi găseşte protejatul în aceeaşi funcţie, dar îi face rapid loc în propriul guvern ca ministru al Afacerilor Externe.

Începe astfel perioada benefică pentru Geoană, sursă pentru capitalul de imagine şi încredere de mai târziu, el fiind unul dintre cei care au contribuit la aderarea şi acceptarea României în NATO în primavara lui 2004. Ca ministru de externe, Mircea Geoană a deţinut funcţia de Preşedinte în exerciţiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE) în anul 2001, pentru ca patru ani mai târziu, să îndeplinească mandatul de reprezentant personal al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru Georgia. În 2004, Mircea Geoană a asigurat pentru câteva luni preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU.

Carieră politică legată de PSD

Intrarea în politică o face în 2001 când devine social-democrat cu acte în regulă. Curând pentru colegii săi de partid devine clar faptul că noua achiziţie are propriile ambiţii politice. Este aruncat în 2004, mai mult de probă, în cursa pentru Primăria Capitalei, fiind învins atunci de Traian Băsescu. O nouă înfrângere cunoaşte Geoană în relaţia cu Băsescu şi la ultimele alegeri generale: tandemul făcut cu Năstase pentru funcţiile de premier, respectiv preşedinte pierde în faţa electoratului în favoarea perechii Băsescu-Tăriceanu.

Tot răul spre bine însă. Senator şi preşedinte al comisiei de politică externă pe linie parlamentară, Geoană profită de frământările postelectorale din PSD pentru a prelua, cu concursul grupului de la Cluj, conducerea acestei formaţiuni în cadrul Congresului din primăvara lui 2005. Prilejul se dovedeşte şi o ocazie pentru a-l pune la respect pe Iliescu, care din postura de candidat la şefia partidului cunoaşte o înfrângere usturătoare.

De asemenea, dobândeşte primul său mandat de senator uninominal în circumscripţia doljeană Dăbuleni.

Candidat la Cotroceni

Împins de la spate de liderii din teritoriu şi de conducerea partidului, Geoană devine după alegerile parlamentare partener de dialog pentru Traian Băsescu, răspunzând invitaţiei PDL de a face un guvern de coaliţie. Devine preşedinte al Senatului, funcţie obţinută la masa tratativelor cu democrat-liberalii conduşi de Emil Boc. În luna mai 2009, Mircea Geoană a fost desemnat de catre Consiliul National Lărgit al Alianţei PSD-PC drept candidatul Partidului Social Democrat pentru cursa prezidentială.

Asumarea de către PSD a sprijinirii candidaturii sale îi dă aripi, fiind repede perceput drept principalul contracandidat al actualului preşedinte al ţării.

CURRICULUM VITAE

Nume şi prenume: Mircea Geoană

Data naşterii:14.07.1958

Locul naşterii: Bucureşti

Stare civilă: Căsătorit, doi copii

Profesie de bază: diplomat

Studii:

- 2005 - Academia de Studii Economice Bucureşti -doctorat în economie mondială

- 1999 - Harvard Business School - Program de dezvoltare managerială - Grupul Băncii Mondiale

- 1994 - NATO - Curs privind instituţiile democratice

- 1988 - 1993 - Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept

- 1991 - 1992 - Ecole Nationale d'Administration- Paris

- 1978 - 1983 - Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Mecanică

Carieră:

Funcţii publice şi profesionale:

- 2008 - prezent - Preşedinte al Senatului României

- 2005 - Reprezentant personal al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru Georgia

- 2000 - 2004 - Ministrul Afacerilor Externe

- 2001 - Preşedinte în exerciţiu al OSCE

- 1996 - 2000 - Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în SUA

- 1994 - 1995 - Director general în Ministerul Afacerilor Externe

- 1993 - 1995 - Purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe

- 1991 - 1994 - Director în Ministerul Afacerilor Externe

- 1983 - 1990 - Inginer, Trustul Energomontaj- Bucureşti

Funcţii politice

2004 - prezent - senator PSD

2004-2008 - preşedinte al Comisiei pentru Politică Externa a Senatului României, membru al Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană

ianuarie 2006 - prezent- co-preşedinte al Comitetului Internaţionalei Socialiste pentru Europa de Sud-Est

- 21 aprilie 2005 - prezent- preşedinte al Partidului Social Democrat

- 2001 - 2005 - Vicepreşedinte al Partidului Social Democrat

Alte activităţi de ordin civic:

Preşedinte al Institutului Aspen România

- Preşedinte de onoare al Asociaţiei George C. Marshall România

- Membru fondator al Clubului Harvard România-Moldova

- Membru fondator al Asociaţiei Foştilor Studenţi Români la ENA (Ecole Nationale d'Administration)

- Membru în Consiliul de Conducere al Institutului Aspen Italia

sursa: antena3.ro

Exit-Poll alegeri prezidentiale 2009 – Exit-Poll INSOMAR, CCSB, CURS

Exit-Poll alegeri prezidentiale 22 noiembrie 2009

Iata ce rezultate avem pana acum conform exit-poll 2009:

CCSB (ora 12.00)
Mircea Geoana – 34%
Traian Basescu – 32%
Crin Antonescu – 18%.

INSOMAR:
Mircea Geoana – 36%
Traian Basescu – 33%
Crin Antonescu – 18%

CURS:
Mircea Geoana – 36%
Traian Basescu – 34%
Crin Antonescu – 19% (ora 11.00)

CSOP: (ora 13:00)
Traian Basescu – 36%
Mircea Geoana – 30%
Crin Antonescu – 22%

EXIT POLL ORA 14:00

INSOMAR: MG – 33,8%, TB – 32,7%, CA – 20,3%
CCSB: TB – 30%, MG – 30%, CA – 19%
CSOP: TB – 37%, MG – 30%, CA – 20%

ExitPoll 15:30

INSOMAR: Geoana 33,8%; Basescu 32,7%; Crin 20,3%
CCSB: Basescu 30% ;Geoana 30% ;Crin 19%
CSOP: Basescu 37%; Geoana 30% ;Crin 20%

ExitPoll 17:30

INSOMAR: Geoana 35,2%; Basescu 33,7%; Crin 21,1%
CCSB: Basescu 34% ;Geoana 33% ;Crin 17%
CSOP: Basescu 33%; Geoana 34% ;Crin 18%

voi reveni cu noi rezultate in scurt timp ce ele vor fi facute publice sau vor veni pe surse

Up date:

Rezultate CCSB (pana la ora 19:00), conform celor transmise la ora 21:00 la Antena 3:

Traian Basescu – 34,1 %
Mircea Geoana – 30,9 %
Crin Antonescu – 22,1 %

INSOMAR (ora 21:00)

Traian Basescu – 32,8 %
Mircea Geoana - 31,2 %
Crin Antonescu – 22,2 %

CURS (ora 21:00)

Traian Basescu – 33,59 %
Mircea Geoana – 31,20 %
Crin Antonescu – 21,70 %

CSOP si IRES (ora 21:00)

Traian Basescu – 33,4 %
Mircea Geoana – 30,1 %
Crin Antonescu – 22,5 %

CCSB (ora 21:00)

Traian Basescu – 34 %
Mircea Geoana – 30,4 %
Crin Antonescu – 22,4 %

Deci, conform exit-poll-ului in turul 2 vor candida Traian Basescu si Mircea Geoana. Aceasta a fost optiunea majoritatii celor 53,52% din romanii care au fost la vot pentru alegerile prezidentiale.

MMO-ul Preşedintele Meu - Jocul presedintilor - Alege virtual noul presedinte al Romaniei

REALITATEA.NET şi Voxline Communication au lansat în urmă cu câteva săptămâni un proiect unic în România, MMO-ul (Massively multiplayer online) Preşedintele Meu. Potrivit rezultatelor de până acum, candidatul PNL Crin Antonescu este în frunte, urmat la mică distanţă de Traian Băsescu.

Jocul este foarte simplu. Utilizatorul se înregistreaza, îşi declară judeţul de provenienţă şi candidatul preferat, iar apoi primeşte fonduri pentru a-şi susţine candidatul. Cea mai simplă metodă de a strânge fonduri este recrutarea altor jucători, pentru ca mai apoi să primeşti puncte din recrutările celor pe care i-ai adus în joc.

Utilizatorii pot folosi fondurile pentru a întreprinde diverse acţiuni, în judeţul lor, fie pentru candidatul preferat, fie împotriva contracandidaţilor.

Potrivit unor rezultate intermediare, Crin Antonescu este pe primul loc, controlând circa 85% din judeţele tării, cu 29923 de puncte şi 629 de susţinători. Pe locul doi, la mică distanţă, controlând însă doar trei judeţe (Braşov. Cluj şi Suceava), se află Traian Băsescu cu 29066 puncte şi 422 de susţinători.

Pe locurile următoare, la mare distanţă, sunt Mircea Geoană (5729 de puncte şi 117 susţinători), Sorin Oprescu (2613 puncte şi 114 susţinători) şi Kelemen Hunor (2480 de puncte şi 34 de susţinători). Un fapt interesant este că Nati Meir are controlul judeţului Giurgiu, unde îi devansează pe toţi contracandidaţii săi.

Alegerile sunt câştigate de candidatul care a acumulat un procent majoritar în cele mai multe judeţe. Majoritatea este simplă, aritmetică şi nu tine cont de regula 51%.

Cei interesaţi mai pot juca "Preşedintele Meu" până la alegerile prezidenţiale, pe 22 noiembrie, când se vor afla rezultatele finale.

Din cauza voastră am pierdut 1.000.000.000 €

Criza politică a lovit puternic economia, care oricum era la pământ. În jocul pentru putere, politicienii noştri nu s-au gândit la poporul pe care-l guvernează.

Şi astfel, în doar câteva zile, din cauza lor s-a pierdut peste 1.000.000.000 de euro, punând la socoteală doar devalorizarea monedei naţionale şi căderea Bursei.

Criza politică ce a culminat cu destrămarea coaliţiei de guvernare PD-L - PSD a depreciat leul. În numai trei zile, de marţi, când era 4,1851, până joi, cursul a ajuns la 4,2494, neaşteptat chiar pentru mulţi analişti.

Astfel, scandalul politic s-a dovedit a fi decisiv pentru preţurile de anul viitor al produselor accizabile. Şi aceasta, deoarece, în 2010, acciza se va calcula la cursul stabilit joi. Pentru a acoperi costul acesteia, românii vor plăti cu circa 14% mai mult.

Leul s-a depreciat

Tot joi, Bursa de la Bucureşti a pierdut 790 de milioane de euro, reprezentând atât deprecierea leului, cât şi scăderea indicilor bursieri.

În cazul în care criza politică va continua, există riscul ca şi creditul pentru România să se scumpească, întrucât băncile din ţara noastră se finanţează de pe pieţele externe, iar cum România va fi percepută ca o ţară riscantă, banii vor fi luaţi cu un cost mai mare, avertizează analiştii economici.

Pentru populaţie, acest lucru ar însemna majorarea dobânzilor la credite. La ora actuală, România are o datorie externă de 17 miliarde de euro, cu scadenţa în curând, o scumpire a creditului cu 2%, aşa cum se aşteaptă analiştii, însemnând o creştere cu minimum 340 de milioane de euro.

Dă iama în sărmăluţe

Deşi haosul din Executiv era în plină desfăşurare, preşedintele Băsescu, care oricum a revocat miniştrii PSD în paşi de dans la o universitate clujeană, anunţa că îşi petrece sfârşitul de săptămână degustând sarmale. Şi nu oriunde, ci la un festival deja celebru, cel al sărmăluţelor, desfăşurat la Praid, judeţul Mureş. Preşedintele Traian Băsescu va fi însoţit de ministrul Elena Udrea.

Miniştrii vor lua acelaşi salariu ca până acum

Până vor trece cele 45 de zile de interimat, miniştrii trebuie să se resemneze să lucreze dublu pe aceiaşi bani, deoarece nu vor încasa decât indemnizaţiile ministerelor la care sunt titulari.

Însă problemele pentru cabinetul lui Boc de-abia încep. PD-L nu mai are majoritate parlamentară, aşadar premierul Boc nu are suficiente voturi pentru a forma un guvern complet.

Noul Guvern şi-a intrat în pâine

PD-L a rămas singur în Palatul Victoria. Ieri dimineaţă, interimarii deja îşi luau în primire birourile, cel mai activ fiind de departe Vasile Blaga, care, înainte de revocarea tuturor pesediştilor din Guvern, deja se instalase la Interne, unde şi-a numit imediat secretarii de stat şi i-a dat afară pe toţi prefecţii PSD din România, 21 la număr.

Prefecţii nu au fost singurii “executaţi” în aceste zile. Miniştrii PD-L au ras toţi şefii de agenţii din subordinea Guvernului numiţi de PSD. (Camelia Ştefan)

sursa: libertatea.ro

Pe 22 noiembrie avem alegeri prezidentiale in Romania

Pe 22 noiembrie avem alegeri prezidentiale in Romania
Oficialii celor doua partide ale Coalitiei guvernamentale au hotarat ca pe 22 noiembrie vor organiza alegeri prezidentiale.

Aceasta este data oficiala a primului tur în cursa pentru presedintie. “Am stabilit ca data sa fie 22 noiembrie”, a anuntat Vasile Blaga, vicepresedintele PDL, prezent la sedinta Coalitiei de astazi.

Cel de-al doilea tur al alegerilor va avea loc, cel mai probabil, pe 6 decembrie.

Monica Iacob Ridzi a demisionat de la Ministerul Tineretului si Sportului

Monica Iacob Ridzi a demisionat, marti, de la Ministerul Tineretului si Sportului. Ridzi a declarat ca: "familia mea nu mai poate suporta prelungirea acestei situatii. Mama este deja bolnava".

Comisia parlamentara de ancheta in cazul ministrului Tineretului si Sportului a prezentat saptamana trecuta raportul final al cercetarii.

Documentul final propune inceperea urmaririi penale, pentru comiterea infractiunilor de delapidare si abuz in serviciu, si solicita prim-ministrului Emil Boc revocarea din functie a acesteia, precum si sesizarea Curtii de Conturi si a Garzii Financiare in cazul celor doua firme cu care ministerul a incheiat contracte. Deputatii PD-L au refuzat sa voteze raportul si nu sunt de acord cu cererea de demisie a ministrului pana la pronuntarea DNA.

Biroul Permanent al Camerei a decis, luni, organizarea unei sesiuni extraordinare, in 27 iulie, care sa cuprinda doua sedinte de plen in care sa fie dezbatute rapoartele in cazurile Ridzi si Sterling-Tariceanu.

De Ziua Tineretului, MTS a organizat concerte in Bucuresti, pe plaja din Costinesti si in alte locuri din tara. Pentru aceste evenimente, MTS a cheltuit 628.000 de euro din buget. In urma unei anchete GSP, Ministerul Tineretului si Sportului a fost acuzat ca a acordat aceasta suma unor "firme de apartament" fara a organiza o licitatie.

Anterior conferintei, Monica Iacob Ridzi s-a intalnit la sediul guvernului cu premierul Emil Boc iar surse politice au declarat pentru HotNews.ro ca ministrul si-a inaintat demisia.

Monica Ridzi a demisionat Foto: HotNews.ro

Alte declaratii Monica Iacob Ridzi:

• inca de la inceputul verificarilor am spus ca ma consider nevinovata si am actionat conform legii;
• odata cu inceputul anchetei parlamentare, m-am prezentat in fata comisiei si am pus la dispozitie toate documentele solicitate;
• am raspuns la toate solicitarile DNA si am trimis toate documentele, pentru ca nu am nimic de ascuns;
• alianta PSD-PNL urmareste de fapt mentinerea acestui subiect pe agenda publica;
• familia mea nu mai poate suporta prelungirea acestei situatii, mama este deja bolnava;
• imi asum responsabilitatea politica pentru ca am girat toti oamenii din minister;
• pentru a nu prelungi nejustificat dezbaterea publica si pentru a nu prejudicia imaginea partidului imi dau demisia;
• celor care au crezut in mine si mi-au fost aproape le multumesc, atat celor din lumea sportului cat si celor care se ocupa de politicile pentru tineret;
• ii urez succes viitorului ministru al Tineretului si Sportului si il asigur inca de pe acum ca se va bucura de sprijinul meu.

Monica Ridzi a demisionat Foto: HotNews.ro

Traian Basescu a acceptat demisia Monicai Iacob Ridzi la 15 minute dupa anunt

Traian Basescu a acceptat, marti, demisia Monicai Iacob Ridzi la aproximativ 15 minute dupa anuntul facut de fostul ministru al Tineretului si Sportului.

"Seful statului a semnat marti, decretul pentru constatarea vacantei unui post de membru al Guvernului, luandu-se act de demisia doamnei Monica Maria Iacob-Ridzi, ministrul Tineretului si Sportului, si se constata incetarea functiei acesteia de membru al Guvernului", se arata intr-un comunicat al Presedintiei.

sursa: hotnews.ro

Obama: Nu avem nevoie de un al doilea plan de stimulare economica

Presedintele Barack Obama a respins, sambata, ideea ca Statele Unite au nevoie de un al doilea pachet de stimulare economica si le-a cerut americanilor sa aiba rabdare pana ce masurile luate pana in prezent sa-si faca efectul. In mesajul sau video saptamanal, Obama le-a reamintit americanilor ca infiintarea de noi locuri de munca are nevoie de timp.

"Trebuie sa lasam planul sa lucreze asa cum trebuie si sa intelegem ca, in orice perioada de recesiune, somajul are tendinta sa scada mai incet decat orice alte masuri ale activitatii economice", a declarat Obama.

"Planul nu a fost creat sa aiba rezultate in patru luni. A fost creat sa functioneze pe o perioada de doi ani", a spus liderul de la Casa Alba, referindu-se la pachetul de stimulare economica in valoare de 787 de miliarde de dolari aprobat la inceputul acestui an.

Presedintele american i-a criticat si pe republicanii care se opun planului, fara insa sa ofere alternative pentru a iesi din cea mai grava recesiune din 1930 incoace. El a respins ideea unui al doilea plan de stimulare economica, o ideea vehiculata de catre unii democrati si chiar de catre investitorul Warren Buffett.

Planul lui Obama include, printre altele, 288 de miliarde de dolari in reduceri de taxe, cresteri importante ale cheltuielilor de sanatate, 48 de miliarde pentru constructia de autostrazi si poduri si zeci de miliarde in renovarea de scoli, acoperirea deficitelor bugetare si folosirea energiilor alternative.

Republicanii sustin insa ca planul este un esec, dupa ce numarul somerilor a crescut cu doua milioane din momentul semnarii legislatiei de catre Obama iar numarul celor disponibilizati a depasit cifra prognozata de Casa Alba.

Respingand criticile republicanilor, Obama a spus de doua ori in mesajul sau video ca in prezent "se curata resturile" recesiunii incepute in timpul mandatului lui George W. Bush.

Mircea Geoana: Basescu e un produs politic expirat, un presedinte nascut dintr-un accident

Liderul PSD Mircea Geoana a declarat, marti, la intalnirea cu seniorii partidului, ca Traian Basescu este un produs politic expirat, ca e un presedinte "nascut dintr-un accident" si ca trebuie sa plece acasa, apreciind ca inca cinci ani de mandat ar echivala cu un "naufragiu curat" pentru Romania, relateaza Mediafax.

"Traian Basescu este un produs politic expirat pentru ca nu a reusit sa se achite de promisiunile facute poporului, pe care a fost chemat sa-l conduca. In continuare este presedintele unui partid politic, ceea ce este nepermis, in continuare merge doar la intalniri ale propriului partid pentru ca acolo nu-l injura", a spus Geoana.

Liderul PSD a precizat ca Traian Basescu este un presedinte care s-a nascut dintr-un fel de accident si care trebuie sa plece, fiind considerat un accident al istoriei post-decembriste.

"A avut sansa sa, a ratat-o. Singura solutie este plecarea acasa. Miza este colosala: inca cinci ani cu astfel de personaje inseamna naufragiu curat pentru Romania", a spus Geoana, care a adaugat ca a sosit momentul unei schimbari profunde, care insa trebuie facuta fara violenta verbala, dar cu determinare.

Liderul PSD a mai spus ca sloganul "Sa traiti bine" a ajuns astazi doar "o vorba de claca". El a aratat ca romanii care au simtul umorului si sunt "mai hatri" glumesc pe seama acestui slogan, adaugand sintagma "daca mai traiti" sau "sa traiti cum ati votat".

Rezultate alegeri: Geoană şi Năstase, direct în Parlament. Tăriceanu şi Blaga, pe muchie de cuţit. Vezi lista noilor aleşi

Primele alegeri uninominale din România s-au încheiat, duminică seară, cu o prezenţă redusă la urne de 39,26%, la nivel naţional. Potrivit exit-poll-ului realizat de CCSB pentru Antena 3, Alianţa PSD-PC a obţinut 36,5% din voturi, PD-L - 30,6%, iar PNL - 20,4%. Locul patru a fost ocupat de UDMR, cu 6,7% din voturile alegătorilor. PRM şi PNG-CD nu au trecut pragul de intrare în Parlament, obţinând sub 5% din voturi.

Din primele informaţii obţinute de Antena3.ro, se pare că preşedintele PSD, Mircea Geoană, are deja asigurat fotoliul de parlamentar. Acesta a obţinut în colegiul în care a candidat peste 70% din voturi.

Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, se pare că nu a fost la fel de norocos în colegiul în care a candidat. El a obţinut cu puţin peste 45% din voturi şi va intra la redistribuire unde, cel mai probabil, va obţine un mandat de parlamentar.

Pe de altă parte, liderul PD-L, Vasile Blaga, este cotat în colegiul în care a candidat cu puţin sub 50% din voturi. Totuşi, se va aştepta numărătoarea finală a voturilor.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a obţinut cel mai mare procent în judeţ, ajungând la circa 63% în urma numărătorii paralele a voturilor făcută de partid, a declarat Rareş Enescu, purtător de cuvânt al PSD Prahova, pentru Agerpres. În oraşul Mizil, procentul alegătorilor care au votat pentru fostul premier social-democrat este de peste 70%, iar în cea mai mare comună din colegiu acesta depăşeşte chiar 80%, a mai adăugat Rareş Enescu.

După anunţarea primelor rezultate, Emil Boc şi Theodor Stolojan au declarat că la aceste alegeri a câştigat dreapta şi că prima opţiune de dialog a democrat-liberalilor este PNL. De asemenea, Ion Iliescu a declarat că PSD ar trebui să înceapă negocierile tot cu PNL pentru formarea noului Guvern.

Mai jos regăsiţi lista noilor aleşi din fiecare judeţ, aşa cum reiese din numărătorile paralele efectuate de partidele politice şi de companiile de sondaje. Materialul se actualizează.

BUCUREŞTI

Aura Vasile de la PSD scapă de redistribuire, obţinând peste 50% din voturi.

Elena Udrea de la PD-L şi Cristian Diaconescu, de la PSD, nu vor intra direct în Parlament. Aceştia au obţinut câte 44% din voturi.

PSD şi PD-L au lucrat la propriile numărători paralele, din care reiese că, în Bucureşti, numai trei candidaţi ar fi luat mai mult de 50% din voturi: Oana MizilAura Vasile şi Silviu PrigoanăVasile Blaga nu ar fi obţinut mai mult de 49,91%.

În plus, conform acestor numărători, PSD şi PD-L ar fi despărţite de un singur punct procentual.

Datele partidelor au fost confirmate luni de statisticile Biroului Electoral Municipal. La nivelul Capitalei, candidatul PD-L Silviu Prigoană a obţinut 59,01% din voturile alegătorilor, cadidata Alianţei PSD+PC Aurelia Vasile a obţinut 51,07% din voturi iar candidata PSD+PC Oana Mizil - 50,72% din voturile alegătorilor, potrivit datelor parțiale centralizate de Biroul Municipal Central.

La Camera Deputaţilor, PD-L a obţinut 37,40%, Alianţa PSD+PC - 33,63%, PNL - 15,74%, PNG-CD - 5,04%, PRM 4,10%, Alianţa Partidul Verde Ecologist - 0,74%, Lavinia Şandru, candidat independent 0,45%, UDMR - 0,36%, Sorin Paveliu, candidat independent - 0,08. La Senat, PD-L a obţinut 38,25%, Alianţa PSD+PC - 35,06%, PNL - 15,37%, PNG-CD - 5,9%.

Biroul Electoral Municipal a anunţat că au fost numărate voturile valabil exprimate din 95,51 % din secţiile de votare din Bucureşti (din cele 1.181 au fost centralizate 1.128 de secţii de votare).

ALBA

Camera Deputaţilor

Colegiul 1

Călin Potor (PD-L) 58%

Angelica Mocanu (PSD) 20%

Cosmin Covaciu (PNL) 7%

Colegiul 2

Clement Negruţ (PD-L) 64,52% din voturile exprimate în mediul rural

Ovidiu Jidveian (PSD) 25%

Colegiul 3

Rezultat strâns între Ştefan Bardan (PD-L) şi Teodor Atanasiu (PNL)

Colegiul 4

Oana Badea (PD-L) 40%

Radu Coclici (PSD) 30%

Colegiul 5

Cornel Olar (PD-L) 46%

Senat

Colegiul 1

Alexandru Peres (PD-L) 47%

Mihai Nicusor (PNL) 25%

Colegiul 2

Ioan Dobra (PNL)

Gheorghe Feneser (PSD+PC)

Tiberiu Barbuleţiu (PNL)

ARAD

În judeţul Arad, numărătorile paralele ale Partidului Democrat-Liberal, îi arată câştigători pe candidaţii:

Iustin Cionca - 54%

Lucian Tipei - 52,2%

Claudia Boghicevici - 51%

Adrian Niţu - 54%

Ovidiu Marian - 52%

Costel Igaş - 60%

BIHOR

Potrivit unor date neoficiale, la nivelul judeţului Bihor, deputaţi vor fi:

Derzsi Akos (UDMR)

Lakatos Peter (UDMR)

Ştefan Seremi (PDL)

Mircea Bradu (PDL)

Nicolae Jolţa (PNL)

Lucia Varga (PNL)

Claudiu Pop (PSD)

Senatorii din Bihor vor fi, cel mai probabil:

Cseke Attila (UDMR)

Cornel Popa (PNL)

Petru Filip (PDL)

Ioan Mang (PSD)

Bistrița-Năsăud

PD-L conduce în topul preferințelor electoratului din această circumscripție electorală cu 36,33% din voturi la Camera Deputaţilor şi 36,40% din voturile pentru Senat, potrivit rezultatelor anunţate de BEJ după centralizarea tuturor buletinelor.

Pe locul secund s-a clasat Alianţa PSD+PC cu 31,97% la Camera Deputaţilor şi 34,95% la Senat şi pe locul al treilea PNL cu 18,78% la Camera Deputaţilor şi 15,66% la Senat.

Din voturile valabil exprimate, PD-L a obţinut 36,40%, Alianţa PSD+PC - 34,95%, PNL - 15,66%, UDMR - 5,83%, PRM - 3,74%, PNG-CD -2,16% şi Partidul Verde Ecologist - 1,24%.

Liderul judeţean al PD-L, deputatul Ioan Oltean, candidat în Colegiul nr. 3 Camera Deputaţilor este singurul care a obţinut un nou mandat fără să intre în procesul de redistribuire.

Covasna

Senat

Colegiul 1 - Albert Almos(UDMR) - 55,62%

Colegiul 2 - Bokor Tiberiu - 68,6%

Camera Deputaților

Colegiul 1 - Edler Andras (UDMR) - 67%

Colegiul 2 - Marton Arpad(UDMR) - 56,29%

Colegiul 3 - Olosz Gergely(UDMR)- 78%

Colegiul 4 - procedură de redistribuire 1.Molnar Gabor (UDMR) - 38,79% 2.Horia Grama (PSD) - 24,8% 3.Gheorghe Baciu (PSD) - 19,42% 4.Marius Obreja(PNL) - 8,28%. În Covasna prezenţa la vot a fost una dintre cele mai mici din ţară, cu 33,5%

Dolj: Peste 60% sufragii pentru Geoană şi Olguţa Vasilescu

Preşedintele PSD Mircea Geoană şi mai noua sa colegă de partid, Lia Olguţa Vasilescu, au obţinut peste 62% din voturile doljenilor, adjudecându-şi fiecare câte un mandat în Senat. De altfel, alianţa PSD+PC s-a postat în fruntea clasamaentului alegerilor la nivel județean, potrivit rezultatelor finale de la BEJ, cu șase mandate în Parlament.

Geoană a obținut 64,22% din voturile doljenilor în colegiul 5 Senat, iar Olguţa Vasilescu 62,91% din voturi în colegiul 3 Senat. Alianţa PSD+PC a mai câştigat patru mandate de deputaţi prin Petre Petrescu (57,68%), Claudiu Manda (65,32%), Valeriu Zgonea (63,71%) şi Ion Călin (59,45%).

Principalul său contracandidat, PD-L n-a reuşit să contabilizeze nici măcar un singur parlamentar înainte de procedura redistribuirii.

Pedelistul Radu Berceanu a obţinut 46,10% din voturile exprimate în colegiul 1 Senat, fiind urmat de Antoaneta Dobrescu de la PSD cu 36,23% şi Dumitru Ungureanu de la PNL cu 11,51%. Învingătorul din colegiul 4 Senat este pedelistul Iancu Constantin cu 36,01% din sufragii, urmat de pesedistul Florea Crânguş cu 32,09% şi liberalul Mario Ovidiu Oprea cu 28,83%.

Primul loc în colegiul 1 Deputaţi a fost adjudecat de pedelistul Mihai Surpăţeanu cu 44,11% din voturi, urmat de pesedistul Virgil Popescu cu 35,67% şi liberalul Corneliu Stroe cu 11,11%. În colegiul 2 Deputaţi, pedelistul Constantin Dascălu a obţinut 42,12% din voturi, pesedistul Gheorghe Nedelescu (PSD) a avut 38,28% iar liberal Horia Buzatu 11,49%. În colegiul 8 pedelistul Gelu Vişan a obţinut 39,90%, fiiind primul clasat.

Iată rezultatele din Oradea:

Camera Deputaţilor

Colegiul 7 Oradea-Sud

Dan Octavian (PNL) 26,02%

Mircea Matei (PD-L) 24,75%

Sonia Drăghici (PSD-PC) 20,27%

Kallai Laszlo (UDMR) 19,85%

Florian Pantea (PRM) 5,70%

Petru Trif (PNG-CD) 2,29%

Colegiul 8 Oradea Nord-Vest

Peto Csilla (UDMR) 27,91%

Mircea Bradu (PD-L) 24,42%

Lia Pop (PSD-PC) 19,75%

Eduard Hellvig (PNL) 18,92%

Alexandru Demeter (PRM) 5,31%

Gheorghe Pintea (PNG-CD) 2,04%

Colegiul 9 Oradea-Centru-Est

Csuzi Istvan (UDMR) 24,07%

Mircea Mălan (PNL) 23,90%

Octavian Bot (PD-L) 22,53%

Claudiu Pop (PSD-PC) 20,63%

Mircea Vac (PRM) 5,21%

Dan Păcală (PNG-CD) 1,90%

Senat

Colegiul 4 Senat Oradea Nord-Centru

Mihai Groza (PD-L) 26,61%

Iulius Delorean (UDMR) 25,56%

Gheorghe Carp (PNL) 21,89%

Ioan Mang (PSD-PC) 19,11%

Colegiul 3 Senat Oradea Sud-Holod-Salonta

Petru Filip (PD-L) 31,53%

Smaranda Scridon (PNL) 23,04%

Sarkady Zsolt (UDMR) 20,27%

Florian Pavel (PSD-PC) 17,39%

Prahova

PD-L susține, potrivit propriei numărători paralele că a câştigat toate cele trei mandate de deputat în municipiul Ploieşti, un mandat similar la Câmpina şi unul în Colegiul 9 Filipeştii de Târg-Gorgota, dar şi un post de senator.

Preşedintele PD-L Prahova, Roberta Anastase ar fi câștigat 53% din voturile electoratului din Colegiul 11 Ploieşti-zona Lămâiţa-Malu Roşu cu aproximativ cinci procente mai mult față de PSD-PC.

Andrei Sava Colegiul 12- zona Nord și Sever Voinescu - Colegiul 10 zona Mihai Bravu-Rudului ar avea și ei mandatele de deputat asigurate la procesul de redistribuire. În aceeași situație se află și Florin Anghel în colegiul 2 Câmpina și george Ionescu în Colegiul 9 Filipeştii de Târg-Gorgota.

La redistribuire ar intra, de aseemenea Gabriel Sandu - Colegiul 5 Ploieşti şi George Severin - Colegiul 1 Valea Prahovei, Câmpina, Băicoi, filiala PD-L făcându-și deja calculele pentru un mnadat de senator în unul din cele două colegii.

BOTOŞANI

Camera Deputaţillor

Colegiul 1 Flămânzi

Nicolae Rebenciuc (PNL)

Mircea Danuta (PSD+ PC)

Colegiul 2 Dorohoi

Andrei Dolineaschi (PSD+PC)

Colegiul 3 Saveni

Florin Turcanu (PNL)

Colegiul 4 Darabani

Stelica Strugaru (PD-L)

Colegiul 5 Botosani

Costica Macaleti (PSD+PC)

Colegiul 6 Botoşani

Cătălin Obuf Buhaianu (PD-L)

Senat

Colegiul 1 Dorohoi-Flămânzi

Gheorghe Marcu (PSD+PC)

Colegiul 2 Darabani-Saveni

Liviu Cimpanu (PNL)

Colegiul 3 Botosani

Dan Humelnicu (PD-L)

CĂLĂRAŞI

Norica Nicolai de la PNL şi Doru Ioan Tărăcilă de la PSD intră direct în Parlament, obţinând peste 50% din voturi.

CONSTANŢA

Camera Deputaţilor

Colegiul 7

Matei Brătianu (PSD-PC) 51,54%

Laurenţiu Mironescu (PD-L) 35,00%

Senat

Emilian Mircea Pătruţ (PSD) 47,53%

Mircea Banias (PD-L) 35,67%

Cluj: Buda, Gurzău și Hărdău, cu mandatul de parlamentar în buzunar

Trei candidaţi ai PD-L Cluj au primit peste 50 la sută plus unu din voturi la alegerile parlamentare, potrivit centralizării finale a BEJ. PD-L a fost de altfel,formaţiunea care a obţinut cele mai multe voturi în judeţ.

Preşedintele PD-L Cluj, deputatul Daniel Buda, a câștigat în Colegiul 2 Camera Deputaţilor din Cluj Napoca cu 51,27% din sufragii, iar colegul său Adrian Gurzău a obţinut în Colegiul 4 Camera Deputaţilor Cluj-Napoca 50,33% din voturi. Singurul mandat de senator atribuit fără repartizare aparţine fostului ministru al Educaţiei, democrat-liberalul Mihail Hărdău, care a obţinut în Colegiul 1 Cluj-Napoca 50,23% din voturi.

La Senat PD-L a obţinut 41,7%, PSD - 18,54%, UDMR - 16,08%, PNL - 15,57%, PRM - 5,63%, iar la Camera Deputaţilor, PD-L a obţinut 39,81%, PSD - 19,16%, UDMR -16,39%, PNL - 14,95% şi PRM - 4,43%.

Iată exit-poll-ul efectuat de Metro Media Transilvania în Cluj în ziua alegerilor:

Camera Deputatilor

Colegiul 1

Mircia Giurgiu (PD-L) 43,7%

Matis Jeno (UDMR) 18,8%

Teodor Pop-Puscas (PSD) 18,1%

Sebastian Moga (PNL) 12,1%

Colegiul 2

Daniel Buda (PD-L) 48,9%

Laura Pop (PSD) 17,3%

Bianka Szenczi (UDMR) 17,1%

Horea Dan (PNL) 10,4%

Colegiul 3

Petru Calian (PD-L) 41,7%

Csoma Botond (UDMR) 19,7%

Mircea Jorj (PSD) 18,8%

Ioan Petran (PNL) 14,1%

Colegiul 4

Adrian Gurzau (PD-L) 46,6%

Boros Janos (UDMR) 23,3%

Virgil Radu Pop (PSD) 14,2%

Mircea Capusan (PNL) 10,1%

Senat

Colegiul 1

Mihail Hardau (PD-L) 47%

Molnos Lajos (UDMR) 18,7%

Ioan Bolovan (PSD) 17,2%

Aurel Neţin (PNL) 12,7%

Colegiul 2

Serban Radulescu (PD-L) 43,8%

Eckstein Kovacs-Peter (UDMR) 21,8%

Vasile Cozma (PSD) 16,9%

Lucia Morariu 12,3%

GORJ

Senat

PSD + PC 46%

PD-L 32,78%

PNL 13,2 1%

PRM 5,06%

Camera Deputaţilor

PSD+PC 44,6%

PD-L 30,71%,

PNL 15,05%

Celelalte partide nu au atins pragul electoral.

Colegiul 6

Victor Ponta (PSD) 51,93%

Marcel Romanescu (PD-L) 30%

Matei Nădrag (PNL) 8,8%

Nicolae Mischie (PSD) 3,02%

Giurgiu

Doi candidați PNL ar fi trecut de pragul de 50% plus unu voturi necesare pentru a accede din prima etapă în Parlament. Potrivit unor surse liberale, ar fi vorba de candidatul în colegiul 2 pentru Senat, Vasile Mustățea, care ar fi obținut un procent de peste 54%, și fostul președinte AVAS, Chițoiu Daniel, peste 50 la sută din sufragii.

Conform acelorași surse, candidatul PSD-PC, Mădălin Voicu pentru un loc de deputata în colegiul 1, are șanse mari să prindă redistribuirea, fiind primul clasat la nivelul municipiului Giurgiu.

HARGHITA

Camera Deputaţilor

Colegiul 5

Mircea Duşa (PSD) 40,15%

Bende Sandor (UDMR) 34,2%

Tamara Proca (PNL) 17,5%

Adrian Ciobanu (PD-L) 8%

Iași: Vosganian, Fenechiu şi Adomniţei, parlamentari după redistribuire

Liberalii Varujan Vosganian, Relu Fenechiu şi Cristian Adomniţei se află pe primul loc în colegiile unde au candidat, potrivit rezultatelor parţiale comunicate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Iaşi.

După contabilizarea a peste jumătate din voturi, actualul ministru al economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, conduce cu 39,09% în faţa social-democratului Marian Enache (26,34%) şi a democrat-liberalului Iulian Şerban (26,30%).

Relu Fenechiu a cumulat 43,39% după numărarea voturilor din 72 de secţii dintr-un total de 76, în timp ce contracandidaţii săi, Daniel Mătăsaru (PSD-PC) şi Dragomir Tomaşeschi (PD-L), au adunat 23,53% şi, respectiv, 21,45%.

Fostul ministru al educaţiei, Cristian Adomniţei, a obţinut 36,91%, după numărarea voturilor din aproape jumătate din secţiile de votare din colegiul său. Contracandidaţii săi, Narciza Nedelcu (PD-L) şi Vasile Câtea (PSD-PC) au obţinut 27,10% şi, respectiv, 22,32%.

Totuși, rezultatele parţiale publicate de BEJ dau PD-L câştigător la nivelul judeţului Iaşi, după numărarea voturilor din 63% din secţiile de votare. La Camera Deputaţilor PD-L a adunat 34,29%, PSD 32,49% şi PNL 22,01%, în timp ce la Senat democrat-liberalii au 37,01%, social-democraţii au 32,52%, iar liberalii 32,6%.

Daniel Oajdea (PD-L) l-a învins pe preşedintele organizaţiei municipale a PSD Iaşi, Doru Tompea, în timp ce liderul PD-L Iaşi, Dan Cârlan, a pierdut în faţa medicului Tudor Ciuhodaru (PSD), la o diferenţă de aproape 5%. La Senat, într-un colegiu care cuprinde zona de vest a oraşului, eurodeputatul Mihaela Popa (PD-L) a câştigat în faţa fostului director general al Antibiotice SA, Ioan Nani (PSD).

Rezultatele parţiale mai indică faptul că democrat-liberalii au câştigat, după numărul de voturi, în şapte colegii din judeţul Iaşi, social-democraţii s-au impus în şase, iar liberalii şi-au adjudecat patru colegii.

SUCEAVA

Senat

Colegiul 1

Sorin Fodoreanu (PDL)

Colegiul 2

Orest Onofrei (PDL) 60%

Camera Deputaţilor

Colegiul 2

Ioan Bălan (PD-L) 56,7%

Colegiul Vatra Dornei

Dumitru Pardău (PD-L) 57%

Mureșul, dominat de UDMR

Patru candidaţii UDMR, printre care Marko Bela şi Borbely Laszlo, au obţinut peste 50 la sută plus unu din voturi la alegerile parlamentare, conform rezultatelor prezentate de BEJ după numărarea voturilor din 306 din cele 536 de secţii din judeţ.

Deputatul Kerekes Karoly a realizat cel mai bun scor: 82,82 la sută, în Colegiul uninominal 5 pentru Camera Deputaţilor. Marko Bela a obţinut 65,13 la sută în Colegiul Uninominal 2 pentru Senat, în timp ce contracandidatul lui maghiar, independentul Kincses Elod, susţinut de PCM, a întrunit 6,66 la sută din sufragii.

În Colegiul uninominal 1 Camera Deputaţilor Târgu Mureş, Borbely Laszlo, a obţinut 55,60 la sută din voturi, iar în Colegiul 3 Kelemen Attila a fost votat de 55,15 la sută din alegători.

Gyorgy Frunda, candidatul Uniunii pentru Senat în Târgu Mureş, a obţinut 49,12 la sută din voturi, iar Benedek Imre, candidatul Uniunii pentru Colegiul 2 Camera Deputaţilor, intră la redistribuire cu un rezultat electoral de 42%.

Ministrul PNL, Ovidiu Silaghi, învins la Satu Mare

Ministrul pentru IMM, Ovidiu Silaghi, a reușit doar modesta performanță a atragerii a doar 13,66 la sută din voturi în Colegiul nr. 1 în care a candidat pentru un mandat de senator în judeţul Satu Mare. El s-a clasat astfel al patrulea în cursa pentru acest mandat, potrivit rezultatelor parţiale comunicate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ).

La nivelul a 245 de secţii de votare din totalul de 333, reprezentând un procent de 73,57, ministrul Ovidiu Silaghi a obţinut 13,66 la sută din voturi (6.057), clasându-se pe locul al patrulea, după candidatul PDL, Petre Mureşan, care a obţinut 29,24 la sută (12.961), cel al UDMR, Ladislau Konya, - 26,75 la sută (11.856) şi cel al Alianţei PSD+PC, cu 23,77 la sută (10.533 de voturi).

În cele două colegii pentru Senat din judeţul Satu Mare, UDMR a obţinut 37,86 la sută din voturi, PDL - 22,29 la sută, Alianţa PSD+PC - 20,19 la sută, PNL-13,57 la sută, PRM-1,99 la sută, urmat de Partidul Verde cu 1,65 la sută din voturi.

VRANCEA

Candidatul PSD pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 6, Ciprian Nica, a obţinut peste 57% din voturile exprimate, potrivit unor surse din interiorul partidului.

De asemenea, Miron Mitrea, candidat PSD pentru Senat în Colegiul 1, precum şi Cristian Dumitrescu, candidat PSD pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 4 Odobeşti, au obţinut peste 50% din voturi.

Vaslui: Cristian David, Marian Sârbu, Aristide Roibu și Doina Silistru la redistribuire

Alianţa PSD+PC este prima clasată în judeţul Vaslui, cu peste 40% din voturile exprimate, urmată de PD-L cu 22% şi PNL cu 20%, conform rezultatelor parţiale de la Biroul Electoral Judeţean (BEJ)

Singurul candidat din judeţul Vaslui care a obţinut peste 50% din voturi, asigurându-şi mandatul de deputat în Parlamentul României, este viceprimarul municipiului Bîrlad, Adrian Solomon de la PSD.

Alianţa PSD+PC este prima clasată în judeţul Vaslui, cu 40,9% din voturile exprimate, urmată de PD-L cu 22% şi PNL cu 20%, conform rezultatelor parţiale de la Biroul Electoral Judeţean (BEJ

Primvicepreşedintele PSD Vaslui, Vasile Mihalache, a declarat că foştii senatori Aristide Roibu şi Doina Silistru vor avea noi mandate de parlamentar, obţinând un scor bun la aceste alegeri. Potrivit rezultatelor parţiale oferite de BEJ Vaslui, cei doi au câte un procent de 41,71%, respectiv de 43,01%.

Fostul ministru al muncii, social-democratul Marian Sârbu, candidat la Camera Deputaţilor, în Colegiul Murgeni, a obţinut 39,68%.

Fostul deputat PSD Dumitru Bentu, candidat pentru Camera Deputaţilor pe Colegiul Bârlad-rural a obţinut 30,94% din voturi, iar fostul deputat Irinel Stativă, candidat pentru Camera Deputaţilor Colegiul Vaslui-rural a obţinut un procent de 45,39%.

Ministrul Internelor, Cristian David, candidat liberal la Senat pe Colegiul Huşi, a obţinut 33, 95% din voturi. David a fost devansat de fostul prefect al judeţului Ioan Ţibulcă (PSD), care a obţinut 39,27%, însă PNL speră că va câștiga la masa redistribuirii două mandate de deputat şi unul de senator. Mandatul de senator îi va reveni lui Cristian David, iar cele mai mari şanse să obţină un mandat de deputat le are liderul PNL, Dan Marian, care a obţinut un procent de 38,91.

PD-L ar putea primi trei mandate de parlamentar, două de deputat şi unul de senator, în baza procentelor obținute.Preşedintele PD-L Vaslui, Corneliu Mihalache, candidat la Senat pe Colegiul Vaslui, a obţinut 34, 83% din voturi.

Galațiul, fief PSD-PC

Alianţa PSD+PC conduce detaşat în judeţul Galaţi, cu peste 46% din voturi, conform rezultatelor parţiale prezentate de Biroul Electoral Judeţean la ora 11.00, după centralizarea voturilor din 93% din secţii.

Potrivit BEJ, la Senat, PSD+PC a obţinut 81.169 de voturi valabile (46,10%), PD-L a obţinut 52.164 de voturi valabile (29,62%), iar PNL a obţinut 29.458 de voturi valabile (16,73%).

La Camera Deputaţilor, Alianţa PSD+PC a întrunit 82.609 de sufragii (46,89%), PD-L a întrunit 48.409 sufragii (27,48%), iar PNL a întunit 28.069 de sufragii (15,93%).

Potrivit propriilor numărători paralele, PSD+PC ar fi câștigat câteva mandate cu jumătate plus unu din voturi. La Senat, Gheorghe Saghian a obţinut 64,7% din sufragii în colegiul senatorial nr. 1. La Camera Deputaţilor, vicepreşedintele PSD Dan Nica a obţinut 65,6% în colegiul nr. 5, vicepreşedintele PC Bogdan Ciucă a obţinut 56% în colegiul nr. 8, iar parlamentarul PSD Viorel Ştefan a obţinut 52,1% în colegiul nr. 4.

Antena3.ro vă va ţine la curent cu situaţia candidaţilor la alegerile parlamentare uninominale. Rămâneţi pe Antena3.ro pentru a afla cine va ajunge în Parlament.

VEDEŢI REZULTATELE PARŢIALE PE FIECARE JUDEŢ ŞI COLEGIU

Antena3.ro

Primele rezultate ale alegerilor parlamentare 2008 vor fi aflate la ora 21:00. Pana acum, se cunosc detalii despre prezenta la vot...

Click aici pentru a afla rezultatele alegerilor.

Pana la ora 10:00, prezenta la vot a fost de 4,87 % iar pana la ora 14:00, a urcat la 19,84% la nivel national. Rezultatele partiale ale alegerilor parlamentare 2008 din Craiova vor fi publicate aici. In momentul in care am votat eu, tinerii veneau in numar mare spre sectia de votare, asa ca-i de asteptat ca prezenta la vot sa creasca pana aproape de 50% pana la inchiderea urnelor.

Rezultate alegeri 2008:

Camera Deputatilor:
PSD+PC:36,2 %

PD-L: 30,3 %

PNL: 20,4 %

Senat:

PSD+PC:35,9%

PD-L: 31,1%

PNL: 19,9%

Pronostic: rezultatele alegerilor parlamentare 2008

Cu o marjă de eroare de +/-3% vă pronostichez rezultatele alegerilor parlamentare 2008. Ştiu că anul acesta avem alegeri uninomiale, dar ar fi prea mult să vă arăt rezultatele fiecărui candidat în parte, aşa că vă arăt rezultatele alegerilor pe partide. Astfel:

PD-L - 31%

PSD-PCR - 28%

PNL - 22%

UDMR - 5%

Restul - nu contează.

Ştiu, prognoza asta contrazice sondajul INSOMAR şi părerea analiştilor, deci e foarte posibil să mă înşel. Mulţi ar zice că mult prea mult am pus la PNL şi că PSD-ul ar fi pe primul loc. Da’ cine ştie? Eu am încredere că românii nu-s proşti.

Rezultate alegeri parlamentare 2008

Rezultate alegeri 2008:
Camera Deputatilor:
PSD+PC:36,2 %
PD-L: 30,3 %
PNL: 20,4 %
Senat:
PSD+PC:35,9%
PD-L: 31,1%
PNL: 19,9%