Dupa 12 ani de stagnare, Clujul are parte acum de investitii masive, insa banii curg spre oras dupa model PSD. Ai influenta politica, ai bani. Asa s-a intimplat cu Bacaul sub guveranrea Nastase. In discutie este din nou sistemul centralizat, care permite o distributie inechitabila a resurselor dar si gaselnite de ocolit legea finantelor publice.
Intr-un an de zile, Emil Boc a adus de doua ori mai multe fonduri de la bugetul central decit a adus Gheorghe Funar in trei mandate. In Cluj au intrat, intr-un an, 55 de milioane de lei noi. In 12 ani, fostul primar peremist a adus in visterie mai putin de jumatate - 27 de milioane, iar economia orasului a stagnat.
“Clujul primeste acum ceea ce merita”, explica primarul PD, Emil Boc, prin vocea purtatorului sau de cuvint. Primarul invoca eterna inechitate bugetara: cind e vorba sa verse bani la bugetul central, Clujul se plaseaza intre primele cinci judete. Cind e vorba insa de primit bani, Clujul cade pe locul 39.
Prin urmare, atit primarul Boc cit si clujenii de rind cred ca s-a facut, in sfirsit dreptate, si ca orasul isi ia partea leului.
Sechelariu reloaded
Aici ar fi insa o singura problema, pusa in discutie de specialistii in administratie: utilizarea influentei politice pentru a dirija resurse de la bugetul centralizat catre proiecte locale. Primarul Boc este si seful PD, principalului partid aflat la putere.
“Potentialul de influenta este mult mai mare decit pe vremea PSD”, spune Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, evocind cazul Bacau. Sub guvernarea Nastase, Bacaul era, cu Sechelariu primar si cu fratele acestuia secretar de stat la Transporturi, rasfatatul fondurilor de la buget. Acum, nu mai e.
Primarul Bacaului, liberalul Romeo Stavarache sustine ca orasul sau a primit anul acesta de la buget 14 milioane de lei noi, din care 10 pentru podul de la Maracineni distrus de inundatii. Cu alte cuvinte, a incasat cam de patru ori mai putin decit Clujul.
Cam tot atit a primit si Timisoara, oras cu economie comparabila cu cea a orasului de pe Somes, dar care este condus de taranistul Gheorghe Ciuhandu, un primar fara capacitate de influenta politica.
Scoate bani din piatra seaca
Emil Boc reuseste sa atraga bani de la bugetul central pentru proiecte care tin strict de administratia locala, cum ar fi reabilitarea unor strazi din oras, constructia unor blocuri de locuinte sociale sau reabilitarea sistemelor de distributie a energie. De exemplu, Boc vrea sa pietruiasca o zona pietonala din centrul orasului. N-o face insa cu bani de la bugetul local.
A obtinut deja 3 milioane de la Guvern. Primaria explica insa ca va creste potentialul turistic al zonei, prin urmare proiectul este “de interes national”.
Or, aceste proiecte ar trebui finantate, in opinia sefului IPP, Adrian Moraru, de la bugetul local. Cea ma mare alocare de fonduri de la bugetul central vizeaza insa, in mod surprinzator, “finantarea unor cehltuieli curente ale Primariei”, nu mai putin de 12 milioane de lei noi. Primaria spune insa ca a obtinut bani pentru ca se pricepe la proiecte.
“Pentru obtinerea subventiilor e nevoie de note de fundamentare bune”, explica Raimonda Boitan, purtatorul de cuvint al primarului Boc.
Proiecte europene cit doua apartamente de bloc
Cind intrebi de proiecte europene insa, Emil Boc nu prea are cu ce sa se laude. De la preluarea mandatului pina in prezent, primaria a contractat fonduri europene nerambursabile in valoare de 120.000 de euro, adica valoarea a doua apartamente de bloc. Un oras mult mai mic, cum e Deva, a atras 7, 5 milioane de euro pe proiecte locale.
Prin urmare, Boc a ales calea cea mai simpla de a atrage fonduri in orasul sau: influenta politica in Guvern. Riscul este, in opinia expertilor, ca modelul Sehcelariu sa se perpetueze. “Guvernul aloca bani pentru investitii care ar trebui sa cada in sarcina administratiei locale.
In acest fel, banii prevazuti de Primarie in bugetul propriu pentru acele investitii sunt redirectionati in scopuri politice”, explica directorul IPP, Adrian Moraru.
Gaselnita “fondurilor de echilibru”
Un alt expert in administratie, Sorin Ionita, spune ca mecanismul finantarii pe criterii politice mostenit de la PSD a fost chiar imbunatatit. “Cum era Vrancea si Bacaul e acum Clujul, asta e clar, dar Alianta procedeaza mai subtil fata de PSD, care incalca legea pe fata”, sustine Ionita, director la Societatea Academica Romana (SAR).
El sustine ca primarii cu influenta politica au acces privilegiat, intre altel, la asa numitele “fonduri de echilibru” care se distribuie la sfirsitul anului. Este vorba de bani economisiti, care se colecteaza de nivel central, dar care nu se impart in teritoriu conform regulilor din legea finantelor publice, ci pe criterii politice.
Ionita spune ca, in 2005, Clujul a incasat cei mai multi bani din “fondurile de echilibru” destinate administratiei locale. Expertul SAR crede ca o solutie ar fi infiintarea unui asa numit Fond de Invesitii care sa organizeze concursuri de proiecte locale, asigurindu-se astfel un acces echitabil la resursele publice.
Ziua de Cluj, Dan Tapalaga, Innes Radu, 26 oct 2006
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu