Cum te afectează noua lege a pensiilor?

• Atît femeile, cît şi bărbaţii vor ieşi la pensie la 65 de ani după un stagiu minim de cotizare de 15 ani
• În plus, punctul de pensie va rămîne nemodificat, la 732,8 lei şi anul viitor

„Cînd ies la pensie şi mai ales cu ce bani?“. Sînt întrebări extrem de serioase care au început să-i frămînte pînă şi pe cei care mai au de stat la serviciu 20 de ani, cu atît mai mult pe cei pe cale să se retragă din activitate. Acum avem răspunsul. După dispute aprinse, care au durat mai bine de zece ore, deputaţii au adoptat, miercuri seara tîrziu, noua lege a pensiilor. Cerută cu vehemenţă de Fondul Monetar Internaţional şi de Banca Mondială, legea, care trebuia să intre în vigoare încă de la începutul acesui an, se va aplica începînd din 2011. Noul act normativ, care reformează din temelii sistemul de pensii din România, majorează şi egalizează vîrsta standard de pensionare la 65 de ani, atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi, elimină toate pensiile speciale, mai puţin pe cele ale magistraţilor, şi stabileşte un nou mod de indexare a pensiilor. Deşi opoziţia a ţinut cu dinţii de amendamentul care prevedea ca punctul de pensie să fie 45% din salariul mediu, acesta a picat la votul din plen. În consecinţă, valoarea punctului de pensie se va stabili anual, prin legea bugetului, în funcţie de fondurile disponibile. În prezent, valoarea punctului este de aproximativ 39,8% din salariul mediu folosit la fundamentarea bugetului, ceea ce înseamnă o pensie medie de 769 de lei. După adoptarea în Camera Deputaţilor, care este camera decizională, legea va merge la preşedintele Traian Băsescu, pentru promulgare. Noua lege va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011.

Punctul de pensie, stabilit prin legea bugetului

Punctul de pensie nu a atins niciodată valoarea de 45% din salariul mediu, chiar dacă şi prin actuala lege a pensiilor (19/2000), încă în vigoare pînă la promulgarea noii legi de către preşedintele Traian Băsescu, acesta fusese stabilit să varieze între 45% şi 50% din salariul mediu. După cîteva luni însă, legea a fost modificată, din lipsă de bani la buget. O încercare similară a avut loc în timpul guvernării liberale, cînd punctul de pensie a fost majorat considerabil, ca urmare a creşterii economice, dar cea mai mare valoare a punctului a fost de aproximativ 44% din salariul mediu la nivel naţional. Reprezentanţii actualei puteri, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, au acuzat în repetate rînduri Guvernul Tăriceanu pentru colapsul fondului de pensii, în condiţiile în care acesta înregistrează în prezent un deficit major de peste 3 miliarde de euro, bani care trebuie viraţi de la bugetul de stat. În încercarea de a reduce cheltuielile cu pensiile, Guvernul Boc a încercat tăierea acestora cu 15%, de la 1 iulie, măsură respinsă de Curtea Constituţională. Membrii CCR au respins atunci şi eliminarea pensiilor speciale din propria breaslă, astfel că, în prezent, magistraţii sînt singurii care mai beneficiază de pensii speciale, restul fiind eliminate.

Femeile muncesc cot la cot cu bărbaţii, pînă la 65 de ani

Poate cea mai controversată prevedere a noii legi este egalizarea vîrstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi, la 65 de ani. Astfel, dacă bărbaţii vor începe să iasă la pensie la 65 de ani din 2015 (după prevederile actualei legi a pensiilor), vîrsta legală de pensionare pentru femei va deveni 65 de ani abia în 2030. Asta înseamnă că toate femeile care au acum sub 45 de ani vor munci pînă la 65 de ani! Pînă în 2030, cînd femeile vor ieşi la pensie la 65 de ani, legea prevede un grafic de creştere a vîrstei de pensionare, aceasta urmînd să se majoreze cu cîte o lună la interval de cîteva luni. Vîrsta legală de pensionare în prezent este de 58,9 ani pentru femei şi de 63,9 ani pentru bărbaţi. Aceasta urmează să crească pînă la 60 de ani, pentru femei, şi la 65 de ani, pentru bărbaţi, pînă în decembrie 2014. De la 1 ianuarie 2015, vîrsta de pensionare pentru femei îşi continuă creşterea graduală, aceasta urmînd să ajungă astfel la 65 de ani, în 2030. De exemplu, potrivit legii pensiilor, în acest an pot ieşi la pensie femeile care sînt născute în 1951 şi bărbaţii născuţi în 1946. În 2015 vor împlini vîrsta legală de pensionare femeile născute în 1955 şi bărbaţii născuţi în 1950.

Toată lumea cotizează la bugetul de pensii

Pe motiv că femeile muncesc şi în gospodărie şi îngrijesc şi copiii din familie, sindicatele au cerut iniţial ca vîrsta de pensionare pentru femei să rămînă 60 de ani. Ulterior au mai venit cu o propunere, ca vîrsta standard să scadă proporţional cu numărul de copii născuţi. Şi Comisia de Muncă din Camera Deputaţilor votase, cu două zile în urmă, ca femeile să iasă la pensie la 63 de ani. Plenul însă nu a ţinut cont de toate acestea şi a decis ca atît femeile, cît şi bărbaţii, să iasă la pensie la 65 de ani. O altă încercare a Guvernului de a salva bugetul de pensii este şi majorarea numărului de contribuabili, prin lărgirea bazei de impozitare. Astfel, începînd chiar din acest an, autorităţile au obligat mai multe categorii profesionale - persoane fizice autorizate, liber profesionişti sau cei care cîştigă venituri pe baza contractelor de drepturi de autor sau a convenţiilor civile, să se asigure la bugetul de pensii şi să plătească contribuţii sociale.

Guvernul a tăiat pensiile speciale în cazul cîtorva mii de români

În jur de 7.500 de români nu vor trece prea uşor peste şocul de luna aceasta, cînd s-au trezit cu pensiile ciuntite. Sînt cei care, ani la rînd, au luat pensii speciale, dar care, prin decizia guvernului, începînd cu luna august, au pierdut mult din ele. Vorbim despre foşti piloţi din aviaţia civilă, diplomaţi, parlamentari, procurori şi judecători. N-au rămas săraci lipiţi, dar nici nu mai e ce a fost. Comandantul Adrian Iovan, de exemplu, a încasat puţin peste 2.000 de lei, după ce, luna trecută, pe cuponul lui de pensie apăreau 15.000. Foştii piloţi din aviaţia civilă susţin că pe ei i-au lovit cel mai tare guvernanţii, prin această recalculare a pensiilor speciale. Cu o pensie redusă de la 15.500 de lei, lunar, la 2110 lei, domnul Iovan se plînge că-i va fi imposibil să-şi achite datoriile. Şi pentru 515 dintre foştii parlamentari, postaşul a avut tolba mai uşoară. Fostul preşedinte al Senatului României, Mircea Ionescu Quintus, trebuie să se descurce de acum înainte cu 1.387 de lei net. Şi asta în condiţiile în care pensia lui era pînă luna trecută, de peste 5.000 de lei. Nu toţi se resemnează şi vor să dea statul în judecată. Doar foştii militari primesc asigurări că noua lege a pensiilor ar putea să le aducă o surpriză. Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, susţine că pensiile militarilor sub 30 de milioane de lei vechi nu numai că nu se schimbă, dar ar putea creşte puţin.

Deficit de 3,12 miliarde de euro

Ministrul Muncii, Ioan Botiş, a declarat, miercuri seară, în Camera Deputaţilor, la dezbaterea proiectului legii privind sistemul unitar de pensii publice că, dacă pensiile nu vor fi scăzute în anul 2011, se va ajunge la un deficit de 3,12 miliarde de euro. El a arătat că acest deficit nu trebuie să fie acoperit din împrumuturi. Ministrul a subliniat că, în prezent, în timp ce numărul de pensionari creşte, numărul de salariaţi scade. Botiş a precizat că sursele importante pentru fondul de pensii sînt creşterea numărului de contribuitori şi un grad mai mare de colectare. El mai spus că, în prezent, rata de dependenţă pensionar-salariat este de 0,89 şi că doar o treime dintre cei 4.700.000 de pensionari au stagiu complet de cotizare. „Mulţi ani de acum înainte vom avea deficite la fondul de pensii“, a subliniat ministrul. Botiş a precizat că pensia trebuie să fie calculată prin înmulţirea între numărul de puncte de pensie pe care o persoană le acumulează de-a lungul vieţii şi valoarea punctului de pensie. „Această economie are o anumită suportabilitate. România este în situaţia de a oferi cît poate oferi, atît cît producem“, a ţinut să precizeze ministrul Muncii.

Emil Boc: Legea pensiilor, un prim pas al reformei statului român

Premierul Emil Boc este de părere că Legea unitară a pensiilor, adoptată în Camera Deputaţilor, reprezintă un prim pas al reformei statului român şi, totodată, în direcţia diminuării pe termen mediu şi lung a deficitelor la bugetul de pensii. „Reforma pensiilor, care cuprinde cele două legi - Legea 119/ 2010 şi legea votată ieri (miercuri - n.r.) - aduce dreptatea în sistemul de pensii. Cînd spun dreptate mă refer la faptul că au fost eliminate pensiile de lux, în al doilea rînd s-a impus principiul contributivităţii şi, în al treilea rînd, prin mecanismele ei, legea asigură o susţinere a bugetelor de pensii pe termen mediu şi lung chiar dacă încă în anul următor importante sume de bani vor mai trebui transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii“, a explicat ieri şeful Executivului. Premierul a precizat că în cazul în care Camera Deputaţilor nu adopta legea pensiilor în forma care a trecut miercuri şi s-ar fi mers pe varianta opoziţiei, în 2010 sau, mai ales, în 2011, trebuia să fie puse de la bugetul de stat 5 miliarde de euro pentru asigurarea sistemului de pensii, bani care trebuiau luaţi de la cofinanţarea fondurilor europene, de la bugetul Educaţiei, de la Sănătate. În forma votată în Cameră, după cum a susţinut Emil Boc, puţin peste trei miliarde de euro vor fi necesari în 2011 pentru susţinerea bugetului. Întrebat dacă nu consideră că vîrsta de 65 de ani este una înaintată pentru ieşirea la pensie, premierul a replicat că „bugetul de pensii se menţine din contribuţii“ şi că planul pensiei este în funcţie de cît muncim fiecare, în funcţie de sistemul contributivităţii.
„Dacă vrem cu toţii să ne pensionăm mai repede vă rog să spuneţi cine contribuie ca să poată plăti pensiile. E un lucru simplu. Nu trebuie să fii mare matematician să faci o astfel de analiză. Am luat o decizie raţională, corectă, ca să poată fi plătită şi pensia pensionarului de astăzi“, a susţinut premierul.

Graficul de creştere a vîrstei de pensionare

FEMEI

Septembrie 2010 58,9
Ianuarie 2011 59
Ianuarie 2012 59,3
Ianuarie 2013 59,6
Ianuarie 2014 59,9
Ianuarie 2015 60
Ianuarie 2016 60,4
Ianuarie 2017 60,8
Ianuarie 2018 61
Ianuarie 2019 61,4
Ianuarie 2020 61,8
Ianuarie 2021 62
Ianuarie 2022 62,4
Ianuarie 2023 62,8
Ianuarie 2024 63
Ianuarie 2025 63,4
Ianuarie 2026 63,8
Ianuarie 2027 64
Ianuarie 2028 64,4
Ianuarie 2029 64,8
Ianuarie 2030 65

BĂRBAŢI

Septembrie 2010 63,9
Ianuarie 2011 64
Ianuarie 2012 64,3
Ianuarie 2013 64,6
Ianuarie 2014 64,9
Ianuarie 2015 65

Vîrsta* - Vîrsta de ieşire la pensie (ani, luni)

PSD va contesta Legea pensiilor la Curtea Constituţională

• Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat ieri că formaţiunea social-democrată va contesta Legea sistemului unitar de pensii publice la Curtea Constituţională, în termenul legal prevăzut înainte de promulgarea actului normativ, cel mai probabil astăzi. PSD va ataca Legea pensiilor la Curtea Constituţională pentru desfiinţarea pensiilor ocupaţionale şi introducerea acestora în sistemul public de pensii, a precizat deputatul PSD Ioan Cindrea. El a explicat că este vorba despre pensiile militarilor, poliţiştilor şi ale judecătorilor. „Este vorba despre desfiinţarea pensiilor ocupaţionale. Mă refer la militari, mă refer la poliţişti, mă refer la cuprinderea în sistemul de pensii a judecătorilor. Îi obligă să contribuie conform art. 6 punctul II, să devină contributori şi beneficiari ai sistemului public de pensii“, a spus Cindrea. PSD a refuzat să voteze Legea pensiilor şi din cauza creşterii vîrstei de pensionare pentru femei, care este „inacceptabilă“. Cindrea a mai spus că un alt motiv pentru care PSD nu a votat legea este creşterea penalizărilor în cazul pensiilor anticipate de la 30% la 40%. Nici sindicatele nu sînt de acord cu proiectul Legii pensiilor adoptat de Camera Deputaţilor şi vor cere preşedintelui să nu o promulge în această formă. „Nu sîntem de acord cu această formă a proiectului de lege şi cerem preşedintelui să nu o promulge, altfel o vom ataca în justiţie şi vom cere sprijin şi la Organizaţia Internaţională a Muncii şi la Confederaţia Europeană a Sindicatelor“, a precizat Liviu Apostoiu, vicepreşedintele Cartel „Alfa“.
de: M.Ex.