Limba si literatura romana

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU TESTAREA NATIONALA LA DISCIPLINA
LIMBA Sl LITERATURA ROMANA 2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI
Limba si literatura romana are, in cadrul testarii nationale, statut de disciplina obligatorie.

II. OBIECTIVE
Prin sustinerea testului national la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada capacitatilor, a abilitatilor si deprinderilor specifice, dobandite pe parcursul celei de a doua parti a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a si a VI-a), precum si pe parcursul ciclului de observare si orientare (clasele a VII-a si a VIII-a), reflectate in urmatoarele sarcini de lucru:

A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)
• sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trasaturile specifice ale respectivelor texte, precum si modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale si secundare;
• sa opereze cu sensul propriu si figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;
• sa recunoasca figurile de stil/ procedeele de expresivitate artistica si celelalte notiuni de teorie literara invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;
• sa recunoasca elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa si sa opereze cu acestea, avand ca suport un text studiat sau la prima vedere;
• sa recunoasca si sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice si sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;
• sa indentifice valorile expresive ale topicii si ale punctuatiei;
• sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.

B. Capacitatea de exprimare scrisa (C II)
• sa rezume un text literar dat;
• sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
• sa redacteze un text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze intr-o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui text la un gen sau la o specie literara: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii);
• sa redacteze diferitele texte care vizeaza scrierea functionala, scrierea reflexiva, scrierea imaginativa;
• sa aplice, in redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie si de exprimare corecta;
• sa exprime, in scris, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent, diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare si a unui stil, adecvate contextului si in conformitate cu normele de redactare.

Nota! Textele literare la prima vedere/ nestudiate la clasa vor fi selectate, cu precadere, din operele scriitorilor romani, recomandate prin programele scolare in vigoare, la capitolul Continuturi, Texte sugerate.

III. CONŢINUTURI
A. Lectura.Teoria literara. Textul

Autorul. Eul liric si naratorul.
Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul, personajul; naratiunea la persoana a III-a si la persoana I; subiectul operei literare; omentele subiectului; timpul si spatiul in naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic si portretul moral.
Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.
Strofa si versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Masura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul si iambul).
Textele literare - populare si culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectiva, sincretica).
Genuri literare. Genurile epic, liric si dramatic.
Specii literare: basmul popular, schita, nuvela, romanul, balada populara, fabula, doina populara, pastelul, imnul, comedia.

B. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare
1. Comunicarea scrisa. Procesul scrierii. Contexte de realizare
Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).
Asezarea corecta in pagina.
Punctuatia. Semnele de punctuatie si ortografice. Valoarea functionala si expresiva a semnelor de punctuatie.
Scrierea functionala. Telegrama, invitatia, cererea.
Scrierea reflexiva. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea in scris a unui unui punct de vedere personal.
Scrierea imaginativa (compuneri libere). Descrieri si naratiuni.
Textul literar. intelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerinte date.
Transformarea textului dialogat in text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidentierea caracteristicilor fundamentale si a semnificatiilor unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat.

2. Elemente de constructie a comunicarii
1. Lexicul
Vocabularul limbii romane. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.
Cuvantul. Forma si continutul. Cuvantul de baza. Sensul cuvintelor in context. Sensul propriu (de baza si secundar) si sensul figurat.
Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.
Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. imprumuturile. Neologismele. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. Regionalismele. Arhaismele.
Cuvintele polisemantice.
Unitatile frazeologice (locutiuni, expresii).
Pleonasmul.
2. Notiuni de fonetica
Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe. Folosirea corecta a accentului in limba romana.
3. Morfosintaxa
� Partile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, numar, caz, grad de comparatie). Functiile sintactice.
� Partile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Functiile sintactice (adverb, interjectie).
4. Notiuni de sintaxa
� Relatia text, fraza, propozitie, cuvant.
� Cuvintele si constructiile incidente. Punctuatia lor.
� Relatiile sintactice in propozitie si in fraza (interdependenta, coordonare si subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in propozitie si in fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia si pauza.
� Fraza. Propozitia principala si secundara/ subordonata. Elementele de relatie in fraza. Propozitia regenta si propozitia subordonata. Elementul regent.
� Propozitia si partile de propozitie. Tipurile de propozitie.
5. Sintaxa propozitiei si a frazei
� Predicatul si propozitia subordonata predicativa.
� Subiectul si propozitia subordonata subiectiva.
� Atributul si propozitia subordonata atributiva.
� Complementul. Complementele circumstantiale si necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza si de scop. Complementul direct si indirect.
� Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale conditionale, concesive, consecutive.
� Expansiunea si contragerea.
� Acordul.

Nota! Elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu Programa pentru testarea nationala, avizata prin Ordinul M.Ed.C. nr. 5001/ 31.08.2006. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referinta si a obiectivelor cadru.
Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 si nr. 31.641/ 3 mai 2006, incepand cu anul scolar 2006-2007",respectarea normelor prevazute in editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de testare nationala [...], in cadrul carora profesorii in cauza/ elevii vor da dovada cunoasterii acestora, fiind evaluati ca atare".

IV. EXEMPLE DE CERINTE/ ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba si literatura romana, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)
A. intelegerea textului (text la prima vedere/ nestudiat la clasa)
Se vor evalua abilitati, deprinderi, elemente de competenta etc, vizand capacitati de receptare a mesajului scris, prevazute de prezenta programa.
In functie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinte care se refera strict la intelegerea textului citat, dar si cerinte care sa implice valorificarea notiunilor de teorie literara studiate in scoala.
Spre exemplu, pot fi propuse cerinte de tipul:
1. Precizeaza modul/ modurile de expunere prezent(e) in text.
2. Stabileste tipul de text si n trasaturi ale acestuia.
3. Motiveaza, intr-un text de cel mult n randuri, apartenenta fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic)/ la o specie literara.
4. Transforma dialogul de mai sus in vorbire indirecta.
5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A si B.
6. Redacteaza un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.
7. Stabileste n argumente, care sa demonstreze ca fragmentul reprodus apartine unei descrieri (sau unei naratiuni) sau unei opere epice/ lirice/ dramatice.
8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care contine o enumeratie/ o alta figura de stil.
9. Explica, in maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator si personaj in textul dat.
10. Precizeaza masura, ritmul si rima strofei de mai sus.
11. Selecteaza marci lexico-gramaticale/ un fragment/ de cel mult n versuri, care sa indice prezenta eului liric in textul dat.
12. Numeste specia literara in care pot fi incluse versurile de mai sus.
13. Explica semnificatia urmatorului vers.../ urmatoarelor versuri...(sau a unor cuvinte/ sintagme/ locutiuni/expresii...).
14. Motiveaza intrebuintarea semnelor de ortografie/ de punctuatie din textul dat.
15. Selecteaza cuvantul/ sintagma care exprima/ sugereaza urmatoarea idee [...].
16. Explica, in n randuri, semnificatia titlului operei literare, tinand seama si de textul reprodus mai sus.
17. Prezinta tema discutiei dintre personajele A si B, din textul de mai sus.
18. Realizeaza, numai pe baza informatiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic si moral) al personajului A.
19 . Numeste momentul subiectului prezent in fragmentul de mai sus.
20. Scrie ideile principale si ideile secundare din textul de mai sus.
21. Exprima-ti punctul de vedere asupra urmatoarei idei din textul dat [...].
22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/ sens propriu, in textul de mai sus.

B. Limba romana (recunoasterea si operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei si a frazei, avand ca suport un text oferit candidatului).
Cerintele formulate vizeaza selectarea, aplicarea, constructia, analiza, compararea si interpretarea unor fapte de limba, precum si redactarea unor enunturi.
Operarea cu elemente de vocabular si de sintaxa apare, direct sau indirect, in toate partile componente ale testelor nationale, conform principiului abordarii limbii din perspectiva comunicativ-functionala.

C. Redactarea unor texte care vizeaza scrierea functionala, scrierea reflexiva, scrierea imaginativa
Punctajul acestei parti a probei este acordat pentru:
a) respectarea conventiilor specifice tipului de text stabilit prin cerinta ;
b) structurarea continutului, in conformitate cu tipul de text si cu cerintele formulate;
c) corectitudinea limbii utilizate.

D. Redactarea unei compuneri cu cerinte prestabilite
a) rezumarea scrisa a unui text narativ la prima vedere/ nestudiat la clasa;
b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, balada, schita, nuvela, roman, comedie - sau la prima vedere/ nestudiat la clasa (cerintele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/ a unor trasaturi sau a unor mijloace/ procedee de portretizare);
c) redactarea unui text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale si semnificatiile unei opere literare/ ale unui fragment text literar dat (argumentarea apartenentei unui text la un gen si/ sau la o specie literara - basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza sumara a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii; exprimarea, intr-un mod corect, logic, a unor idei si opinii despre textul selectat);
d) aplicarea regulilor de despartire a cuvintelor in silabe si a regulilor/ a normelor de ortografie si de punctuatie.

Nota! In situatia in care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de catre candidat dintre operele literare/ dintre fragmentele studiate la clasa.

Cerintele vor fi astfel formulate, incat sa nu permita reproducerea unor caracterizari de personaje si a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmareste evaluarea capacitatii candidatului de a opera cu notiunile de teorie literara, dobandite pe parcursul ciclului gimnazial.
In realizarea unor compuneri cu cerinte prestabilite, au fost propuse urmatoarele repere pentru organizarea continutului:

A. Rezumarea unui text literar
a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale;
b) precizarea personajelor implicate in actiune;
c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele;
d) respectarea altor conventii specifice rezumatului (respectarea fidelitatii fata de textul dat; relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor si a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fara dialog inserat; relatarea obiectiva, fara interventii emotional-subiective si fara citate).

B. Caracterizarea unui personaj
a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) si a mijloacelor/ a procedeelor de portretizare;
b) precizarea, in textul selectat, a n trasaturi ale personajului si a semnificatiei acestora;
c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/ situatii din text;
d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator in portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relatiilor dintre personajul indicat prin cerinta si alt personaj/ alte personaje din opera/ din text.

C. Argumentarea apartenentei unui text la un gen literar/ la o specie literara (I)
a) precizarea a n caracteristici ale genului/ ale speciei literare;
b) exemplificarea caracteristicilor pe baza textul indicat/ ales;
c) evidentierea rolului mijloacelor artistice;
d) exprimarea unei opinii despre semnificatiile/ despre mesajul textului.

D. Argumentarea apartenentei unui text la un gen literar/ la o specie literara (II)
a) prezentarea a n caracteristici ale genului/ ale speciei literare;
b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/ a fragmentelor studiate;
c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/ a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului si/ sau la secvente/ la situatii semnificative);
d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n intamplari/ situatii semnificative.

E. Comentarea textului
a) incadrarea textului in gen si/ sau in specie literara;
b) relevarea modului de expunere dominant si a trasaturilor acestuia, identificabile in textul dat;
c) prezentarea, pe scurt, a subiectului/ a ideilor/ a mijloacelor artistice;
d) sustinerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului, prin n argumente specifice.

Prin baremul subiectelor propuse vor fi acordate puncte pentru continut (pentru rezolvarea fiecarui reper/ a fiecarei cerinte, detaliata prin criterii de performanta) si puncte pentru redactare - numai daca s-a realizat compunerea pe minimum de spatiu indicat.