miercuri, septembrie 23, 2009

Datini, traditii si obiceiuri de Boboteaza si in Ajunul de Boboteaza


Ajunul Bobotezei este ziua care precede sarbatoarea propriu-zisa si se spune ca este chiar mai importanta decat sarbatoarea insasi.

Boboteaza se serbeaza pe data 6 ianuarie si este considerata ziua care incheie sarbatorile de iarna. In termen popular Boboteaza inseamna botezul lui Isus in apa.

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan.

Aceasta se poate face in curtea bisericii sau in curtea gospodarului. De obicei trebuie ales un spatiu mai larg, unde sa fie cel putin o fantana sau in imediata apropiere a unei ape curgatoare. Pentru acest moment se aduce apa care se pune in vase mari de lemn sau mai nou acum in butoaie de plastic.

Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare credincios isi ia apa sfintita in vasele cu care a venit de acasa
. Pe drumul de intoarcere ei striga “Chiraleisa” pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a culturilor si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma gospodaria, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Ajunul Bobotezei, ziua premergatoare marelui praznic al Botezului Domnului Iisus Hristos, preotii merg pe la casele oamenilor pentru a le sfinti.

Credinciosii asteapta preotul cu casa curata, usa larg deschisa si masa pe care aseaza o fata de masa curata, 12 feluri de bucate, asemanatoare mesei de Craciun si Anul Nou, o farfurioara cu sare, una cu graunte si un colac, iar sub masa o mana de fan.

Cand ajung la casa fiecarui credincios preotii stropesc cu agheasma casa, in casa si pe gospodari. Dupa aceasta, slujitorul Domnului va trebui sa guste putin din bucatele pregatite, pentru a le sfinti.

Apoi ce din casa pot trece la mancarea bucatelor si se spune ca este bine sa se dea din acea mancare si animalelor din casa sau ograda, caci astfel vor fi protejate de boli tot anul.

Numarul traditiilor este foarte mare, ele deosebindu-se de la o zona la alta a tarii. Iata cateva dintre acestea:

- este bine sa pui boabe de porumb pe lavita sau locul unde s-a asezat preotul, pentru ca pasarile sa cloceasca ouale
- este bine sa pui busuioc in casa, ca sa vina petitorii pentru cei necasatoriti
- fanul de sub fata de masa si sarea de pe masa pregatita pentru Sfintire, se adauga in hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele
- dimineata se strange gunoiul din casa si se pastreaza pana la primavara, cand se presara peste straturile de legume
si flori, pentru a fi protejate si a creste rodnice si frumoase
- se spune ca daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat
- nu e bine sa mergi in grajdurile cu animale, caci acestea vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza, despre locurile unde sunt ascunse comorile si nu trebuiesc deranjate
- nu este bine sa te certi in casa
- nu este bine sa dai nimic de imprumut

- se spune ca cine posteste in Ajunul de Boboteaza are noroc
- cine spre ziua de Boboteaza sta de priveghi, noaptea vede cerurile deschizandu-se si orice ar cere i se da de Dumnezeu
- in ajunul Bobotezei e rau de moarte daca aperi pe popa de caini
- in ajun fetele nemaritate postesc ca sa le dea Dumnezeu barbati buni si frumosi
- in seara de Boboteaza femeile fac piftie, ca sa le fie tot anul fata frageda ca piftia
- femeile isi intind pe culme, pe gard, covoarele si tesaturile sa le boteze popa si astfel sa devina mai trainice si aducatorare de sanatate, dar sa fie si pazite de molii
- inainte de a intra popa in casa, fetele isi aseaza pe prag siragurile de margele sa paseasca peste ele fiindca fata care le va purta va fi mai iubita
- fetele cer fire de busuioc din buchetul popii si daca dorm cu el noaptea sub cap, se spune ca isi vor visa ursitul
- grauntele si sarea de pe masa botezata de preot se amestesteca cu aghiasma si se poate folosi pentru deochi si dureri de cap
- baietii neinsurati care tin post de Boboteaza, vor avea parte de ingerul de pazitor sa-l calauzeasca incotro ii va fi norocul
- nu e bine in Ajunul Bobotezii sa cosi, fiind semn rau
- nu e bine sa te speli in Ajunul de Boboteaza, pana cand apa nu va fi sfintita de preot
- aghiasma, adica apa sfintita, se spune ca are puteri miraculoase, iar daca aceasta se pune in bautura
sau peste bucate, aceastea vor fi ferite de a se altera
- apa sfintita se pastreaza intr-o sticla langa icoana si se bea din ea de Sarbatori sau cand ai dureri de stomac sau cap
- este pacat sa versi apa sfanta sau sa o bei dupa ce ai mancat
- nu este bine sa speli rufe
- cel care se va scoate din apa crucea aruncata de Preot, dupa slujba de Sfintire, se spune ca va avea noroc tot anul
- fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se spune ca se vor marita in acel an.

Niciun comentariu:





Trimiteți un comentariu