Romania in arhivele Razboiului Rece: Cum voia Ceausescu sa construiasca bomba nucleara

Cercetatori pusi sa culeaga porumb. Muncitori care reparau mici defectiuni la un reactor nuclear cu o bucata de lemn. Ceausescu care incetinise productia de energie la Cernavoda pentru a folosi uraniul imbogatit la fabricarea bombei nucleare.

Toate acestea apar in arhivele Razboiului Rece, la care un ziarist al Chicago Tribune a avut acces.

Iar faptele descrise de el arata o America infricosata de posibilitatea ca tari pe care le-a ajutat, precum Romania, sa devina puteri nucleare.

Informatia pe scurt:
*** In anii 50, SUA au initiat un program de furnizare a uraniului imbogatit pentru tarile care voiau sa-si construiasca centrale nucleare
*** In anii 70, programul a scapatd e sub control, iar Romania a fost una dintre tarile in care uraniul a inceput sa fie utilizat pentru fabricarea bombei atomice
*** Revolutia din 1989 a pus capat incercarilor Romaniei de a deveni o putere nucleara.

Armando Travelli. El este savantul american de origine italiana care, la inceputul anilor 60, a facut recensamantul tuturor reactoarelor nucleare care foloseau uraniu imbogatit in scopuri civile. Si tot el a descoperit cum folosea regimul comunist din Romania uraniul furnizat de SUA.

Cum a ajuns uraniul american in Romania

Atoms for Peace este numele unui program al guvernului SUA, prin care Washingtonul a inceput sa furnizeze in intreaga lume uraniu imbogatit. A fost initiativa administratiei Eisenhower, la inceputul anilor 50. Atunci, tarilor care voiau sa-si construiasca centrale nucleare SUA le furnizau uraniu slab imbogatit, aproape imposibil de utilizat pentru realizarea bombei atomice.

Dar in anii 60, cand tarile partenere s-au plans ca acest tip de uraniu nu era eficient, guvernul SUA a inceput sa le ofere ceea ce voiau. „O prostie imensa - sa le oferi materia prima pentru bombe nucleare”, sustine in Chicago Tribune Matthew Bunn, expert in fizica nucleara si fost consilier al presedintelui Bill Clinton.

Initial, SUA furnizau uraniul imbogatit doar dupa ce tarile partenere dadeau inapoi materia prima deja uzata. Dar, in 1964, administratia Johnson a inceput sa vanda uraniul fara aceasta conditie. Iar dupa ce India a detonat prima bomba nucleara, totul s-a schimbat.

SUA au pus la punct un program de recuperare a uraniului odata cu venirea la putere a presedintelui Jimmy Carter. Dar tarile partenere nu voiau sa-l dea inapoi, pentru ca era in proprietatea lor.

Romania, tara in care savantii faceau practica agricola

Una dintre aceste tari era Romania. Trimisul special al SUA, Armando Travelli, a ajuns aici in anii 80. A facut cateva vizite la Pitesti, unde si-a dat seama ce consecinte a avut politica americana de cimentare a relatiilor cu dictatorul Ceausescu prin intermediul uraniului imbogatit.

Si a vazut muncitori care reparau defectiuni cu ajutorul unor bucati de lemn. A vazut cum savantii si cercetatorii erau scosi toamna la practica agricola pentru a culege porumbul sau cartofii.

Dar nu acesta era cel mai rau lucru. Romanii incepusera sa foloseasca tot mai putin uraniul imbogatit pentru obtinerea de energie. In schimb, il foloseau la separarea plutoniului - primul pas spre fabricarea bombei nucleare.

Dar era prea tarziu. A venit Revolutia si Ceausescu nu a mai apucat sa-si vada visul cu ochii. Iar reporterul american care a scotocit prin arhivele Razboiului Rece scrie ca Romania a raportat la Agentia Internationala pentru Energie Atomica tot ceea ce facuse Ceausescu. Aici s-a oprit procesul de fabricare a bombei nucleare romanesti.

HotNews.ro, George Florea, 28 ian 2007