In Romania, sectorul energetic se afla intr-un stadiu incipient al reformei. Dupa ani buni de aminare a oricarei decizii privind restructurarea unei industrii afectata de lipsa retehnologizarii ca si de un management defectuos, abia din anul 2000 au inceput sa fie luate primele masuri.
In acest moment, o parte a industriei energetice a fost privatizata, alta asteapta marii investitori, exista pe hirtie o strategie pe termen lung dar - una peste alta - lipseste competitivitatea, consumatorii se pling de cresterea continua a tarifelor, iar alternativele la resursele energetice tot mai putine lipsesc.
In ultimii ani, Uniunea Europeana - care si ea se afla intr-un proces de redefinire a unei strategii energetice - a cerut constant Romaniei reforma in sectorul energetic, mai exact privatizarea gazelor, a energiei electrice si a petrolului.
Mai cerea ca produsele energetice sa nu se vanda sub costuri si sa se elimine subventia mascata, care, numai la nivelul anului 2004, a fost de 1,17 miliarde de dolari.
Din ceea ce a cerut UE, Romania a reusit sa faca primii pasi: privatizarea Petrom, 50% din distributia electrica si cele doua mari distributii de gaze naturale. Romania a mai deschis piata energetica la 50% si a fost acceptata in clubul european al sistemului energetic.
Mai ramin insa de rezolvat retehnologizarea centralelor hidroenergetice, electrificarea a circa 300 de localitati si lipsa investitiilor in mediu. Companiile energetice ar fi trebuit sa investeasca, anual, 4.500 miliarde lei pentru a se alinia la standardele UE.
Per total, investitiile pana in 2012 ar trebui sa fie de 12 miliarde euro, din care 4 miliarde in modernizarea centralelor, iar 6-8 miliarde in mediu. Centralele Termoelectrica, dintre care multe ar fi trebuit inchise, polueaza aerul in mod inacceptabil pentru Uniunea Europeana.
Romania ar mai trebui sa nu vanda energie si gaze naturale sub costuri. Costurile sunt, insa, atat de mari, datorita neretehnologizarii, incat in tara noastra energia ajunge sa fie vanduta consumatorilor industriali chiar si cu 120 dolari/MWh. Oficial, pretul energiei variaza intre 83 si 90 dolari MWh.
Chiar si la acest nivel, pretul energiei romanesti este mai mare decat cel al Greciei, care are 61 dolari/MWh, sau al Portugaliei, cu 67 dolari/ MWh.
Productia de energie
Din punctul de vedere al structurii productiei de energie electrica, aproximativ 32%-34% provine din surse hidroelectrice, circa 10% de la Nuclearelectrica SA, iar restul revine centralelor electrice clasice.
Cei mai importanti jucatori de pe piata sunt:
- Hidroelectrica (administreaza 326 de centrale hidroelectrice)
- Nuclearelectrica (administreaza centrala nucleara de la Cernavoda si Fabrica de apa grea de la Halinga)
- Termoelectrica - cu trei filiale principale: Electrocentrale Bucuresti, Deva si Galati
- Complexele energetice de la Turceni, Rovinari, Craiova
- Termocentrale pe cogenerare, fie companii independente, fie in proprietatea consiliilor locale.
Sectorul de generare a energiei electrice este cel mai putin restructurat si necesita cele mai mari investitii pe termen scurt. In plus, procesul de vanzare a activelor este lent si incoerent, din punctul de vedere al termenelor, modalitatilor si formelor de privatizare.
Citeva exemple in acest sens: licitatia pentru privatizarea Centralei electrice Midia a fost cistigata de Rompetrol Rafinare, dar procesul nu a fost finalizat;
pentru complexele energetice de la Turceni si Craiova a fost stabilita strategia de privatizare, a fost desemnat consultantul, dar nu se stie cind va incepe privatizarea propriu-zisa.
Un caz aparte il reprezinta centrala nucleara de la Cernavoda. Reactorul 1 a fost terminat in vremea lui Ceausescu, un al doilea va incepe sa produca din vara anului viitor, iar construirea reactoarelor 3 si 4 se va face in parteneriat cu investitori strategici din domeniu. Mai multe companii straine si-au aratat interesul.
Producatorii de titei si gaze
Acestia opereaza in prezent pe 460 blocuri de productie, din care Petrom– Grup OMV pe 300 de blocuri, Romgaz Medias pe 121 de blocuri, alte companii (private) pe 39 de blocuri.
In segmentul de distributie al produselor petroliere, Petrom - Grup OMV detine o cota de piata de 45% pentru benzine si de 36% pentru motorine.
In sectorul de prelucrare al titeiului, pe linga doua rafinarii apartinind Petrom-OMV, mai opereaza 8 rafinarii cu capital privat, dintre care cele mai importante sunt Rompetrol-Midia si Rafo Onesti.
Listarea pe bursa reprezinta o alta modalitate de atragere a investitorilor, cu intentia restructurarii companiilor din sectorul de generare. Numai ca pina in prezent doar CET Braila SA este listata pe piata Rasdaq, iar la Bursa de valori ar urma sa fie listate pachete minoritare de actiuni (5%) din actiunile principalelor companii de generare. Nimeni nu stie insa cind se va intimpla acest lucru.
Transelectrica - listata la bursa
Pentru ca tot pomeneam de bursa. Sectorul de transport al energiei electrice este concesionat de catre Transelectrica, companie privatizata partial prin intermediul bursei.
Astfel, privatizarea companiei Transelectrica s-a realizat printr-o metoda combinata: 10% din actiunile companiei au fost scoase la vinzare pe bursa (iar actiunile au fost supra-subscrise de 5-8 ori), 13,5% din capitalul social, rezultat dupa oferta publica, se transfera catre Fondul Proprietatea si 4,5% din actiuni se distribuie fostilor proprietari (cei care trebuie despagubiti conform Legii nr. 10 din 2001).
Problemele Transelectrica sunt acum legate de volumul mare de investitii pe care trebuie sa le realizeze- peste 600 milioane de euro - si de capacitatea sa de a le finanta din surse proprii si atrase.
Distributia de energie - privatizata aproape in intregime
Probabil cel mai avansat sector, pe calea restructurarii si privatizarii, este cel al distributiei de energie electrice. Din 2002 exista opt companii regionale de distributie, dintre care pina acum cinci au fost deja privatizate, printr-un procedeu combinat de vanzare de actiuni si majorare de capital.
Astfel, in 2004, Enel (Italia) a cumparat pachetul majoritar la Electrica Banat si Electrica Dobrogea (pentru 127 milioane euro), iar CEZ (Cehia) a preluat pachetul de actiuni la Electrica Oltenia, pentru un pret ajustat de 166 milioane de euro.
E.ON (Germania) a cumparat pachetul majoritar la Electrica Moldova, pentru 100,8 milioane de euro. Recent, s-a incheiat licitatia pentru preluarea unui pachet de 67,5% din actiunile Electrica Muntenia Sud, cistigatorul licitatiei fiind Enel.
Urmeaza sa fie privatizate si ultimele trei companii de distributie, respectiv Electrica Muntenia Nord, Transilvania Sud si Transilvania Nord.
O bursa a energiei
In anul 2005, a fost inaugurata bursa energiei, administrata de catre OPCOM SA, filiala Transelectrica SA.
Cu toate acestea, in prezent, functionabile sunt numai piata Spot (piata pentru a doua zi) si o piata a contractelor bilaterale, infiintata la inceputul anului 2006, ca urmare a unor scandaluri legate de modul in care Hidroelectrica a incheiat contractele de vanzare a energiei electrice.
Daca „piata pentru a doua zi“ a ajuns sa reprezinte aproximativ 10% din vanzarile cu ridicata, cea a contractelor bilaterale inca nu functioneaza cu adevarat, pentru ca majoritatea sesiunilor de negociere se incheie fara sa se ajunga la o intelegere.
Lipsa de lichiditate a bursei de energie si influenta redusa a acesteia asupra pietei sunt determinate, in mare parte, de absenta unei piete pentru derivate cu decontare fizica si pentru produse financiare pe energie.
Piata romaneasca de electricitate atat cea en-gros, cat si cea cu amanuntul, este influentata negativ de miza politica pe care inca o are pretul energiei electrice furnizate consumatorilor casnici si unora dintre cei industriali.
La gazele naturale, probleme arzatoare
Structura importului de gaze naturale
Majoritatea gazelor naturale sunt aduse din Federatia Rusa Principalele companii importatoare sunt:
SC Distrigaz Sud SA - 33%
SC E.ON Gaz Romania SA - 28%
SC Elcen SA Bucuresti - 14%
SNGN Romgaz SA - 12%
Wiee Romania - 7%
Transgaz SA - 3%
alte societati - 3%
Conform Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Romania mai are rezerve valorificabile de gaze naturale de 150 miliarde de metri cubi. Din acestea, Romgaz extrage anual 6,5-7 miliarde mc de gaze, iar Petrom 6 miliarde mc.
Consumul anual al Romaniei este de 17-18 miliarde mc, importurile reprezentand circa 40% din necesar. Estimarile indica faptul ca necesarul de gaze al tarii noastre va creste cu 31% pana in 2008, potrivit unui studiu al Comisiei Nationale de Prognoza. Pana in 2008, consumul in industrie se va majora la 14,7 milioane mc, in timp ce consumul populatiei va fi mai mare cu 15%.
In conditiile in care productia interna va continua sa se diminueze, inmagazinarile de gaze vor creste cu 70%, iar importurile vor cunoaste un salt de 11,3% pana in 2008.
Petrom si Romgaz detin 98% din extractie in proportii aproape egale. Petrom este privatizat, Romgazului amanandu-ise privatizarea pentru trei ani.
Iar cele mai multe importuri vor veni din Rusia, tara fata de care Romania - daca e sa-l credem pe presedintele Basescu - tot incearca sa devina independenta din punct de vedere energetic.
Gazele rusesti ajung in Romania indeosebi prin intermediul companiei Wintershall Erdgas Handelshaus Zug AG, inregistrata in Germania, dar care are capital majoritar rusesc, detinut de Gazprom. Concret, compania respectiva este o societate mixta intre Gazprom si Wintershall.
Dar despre modul in care Rusia - prin intermediul Gazprom - poate sa detina o influenta tot mai mare pe piata gazelor din Romania, va invitam sa cititi articolul "Cat de tare ne permitem sa ne suparam cu Rusia", de Cosmin Pacuraru.
Pe de alta parte, Romania a privatizat o parte din sectorul de distributie. In iunie 2005, actiunile majoritare ale Distrigaz Nord si Distrigaz Sud au fost transferate catre E.ON Ruhrgas si respectiv Gaz de France.
Privatizarea Petrom - o afacere buna?
In ultimele zile s-a tot discutat despre modul in care a fost privatizata cea mai mare companie de stat romaneasca. In iulie 2004, Petrom era cumparata de OMV Austria, pentru suma de 1,49 miliarde euro.
Suma pare mare, numai ca banii virati pina in prezent sunt mult mai putini (doar 669 milioane de euro), in timp ce compania austriaca beneficiaza de o serie de avantaje: stocuri mari de produse, alte proprietati - cladiri si terenuri.
Pe de alta parte, OMV exploateaza gaze si titei romanesti foarte ieftin, pe care le vinde, apoi, la pretul pietei, insa are dreptul sa fixeze ce pret doreste.
In plus, conform unor clauze ale contractului de privatizare recent scoase la iveala, OMV poate pastra nivelul de impozitare neschimbat timp de 10 ani, nivelul redeventelor ramine foarte mic timp de 10 ani.
Totodata, OMV poate vinde atunci cind doreste unele active importante precum rafinaria Arpechim, combinatul Doljchim, pina la 350 de statii de distributie sau zacamintul de la Suplacu de Barcau.
HotNews.ro, M.C., 21 nov 2006
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu