McDonald's - dat exemplu Vechii Europe

Paradoxul integrarii: Comisia Europeana lauda mobilitatea angajatilor transnationalelor americane, in timp ce vechile state membre pun la zid esticii, considerati prea iuti de picior pentru rigida piata a muncii din Vest.

America da inca o lectie de economie reala Uniunii Europene, iar cel ce o aduce la cunostinta opiniei publice este chiar comisarul responsabil cu politica de ocupare a fortei de munca, Vladimir Spidla.

Ignorad retinerea cetatenilor vechilor state membre fata de brand-ul american, Spidla a laudat recenta initiativa a companiei de peste Ocean de a lansa programul McPassport, initiativa ce incurajeaza mobilitatea profesionala a angajatilor in cadrul companiei, in diverse zone geografice.

Realizarea pietei unice europene presupune, printre altele, functionarea deplina a liberei circulatii a fortei de munca in interiorul Uniunii Europene, principiu care, iata, este mai lesne pus in aplicare de catre americani decat de catre europeni. Primii au, de altfel, o traditie indelungata, reflectata de statistici.

Angajatii europeni sunt fideli aceluiasi loc de munca, in medie un deceniu, in timp ce americanii petrec, in medie, sase ani in aceeasi companie. Ei dau clasa Europei si la mobilitate geografica, numarul celor care se deplaseaza pe continent in cautarea unui loc de munca sau schimbandu-l pe cel anterior fiind dublu fata de numarul europenilor aflati in aceeasi situatie pe Vechiul Continent.

La prima vedere, toate aceste comparatii si aprecieri privind mobilitatea fortei de munca se incadreaza in sfera abstractului. Perspectiva se schimba insa daca va mai spunem ca, la ora actuala, circa trei milioane de locuri de munca sunt vacante in vechile state membre.

Faptul ca oferta nu cunoaste o cerere pe masura, in conditiile in care tari ca Franta sau Germania se confrunta cu rate usturatoare ale somajului, este pusa de catre oficialii Comisiei Europene pe seama inertiei, a barierelor lingvistice si culturale.

Afirmad toate acestea, ei se refera, bineinteles, la obstacolele cu care se confrunta cetatenii celor 15 state vechi membre.

Justificarile Bruxelles-ului evita sa puna degetul pe rana. Lipsa de interes pentru cele trei milioane de locuri de munca vine mai ales din "lenea" pe care sistemele de asigurari sociale super protectioniste din statele europene prospere au cultivat-o in randurile populatiei.

Si de ce ar fi altfel, in conditiile in care in tari ca Suedia sau Germania este suficient sa faci dovada ca ai fost angajat in medie doi sau trei ani si intri automat sub aripa protectoare a legilor generoase ale somajului, chiriilor sociale si alocatiilor pentru educatie ?

EurActiv.ro, HotNews.ro, Ioana Speteanu, Senior Editor, 13 sep 2006