Guvernul Nastase cheltuia pe bunavointa presei peste 10 milioane de euro pe an

Cheltuielile cu publicitatea ale guvernului Romaniei au scazut de la 14,7 milioane de euro in 2004, la numai 3 milioane in 2005, in urma demersurilor societatii civile pentru transparentizarea si atribuirea echitabila a contractelor de reclama guvernamentala.

Evaluarea este cuprinsa in raportul "Publicitatea politica - un an de transparenta", lansat luni, 26 iunie, la ora 12.00, de Centrul pentru Jurnalism Independent, principalul promotor al depolitizarii publicitatii guvernamentale.

In decursul anului 2004, societatea civila si cotidianul "Evenimentul zilei" au afirmat in mod repetat ca guvernul Nastase a determinat un ton mai prietenos fata de propria politica la anumite ziare, oferindu-le subventii mascate, dar consistente, din contracte de publicitate guvernamentala.

Ziare cu tiraj mic, dar ne-critice la adresa PSD, ca "Gardianul" sau "Independent", au obtinut astfel sume importante pentru bugetul propriu, pentru a promova vagoanele de marfa ale CFR sau faptul ca Nuclearelectrica investeste in gradinite-model
.
In perioada 2001-2004, guvernul Nastase a cheltuit sume intre 13,1 si 14,7 miloane pe an, cu contracte apreciate ca lipsite de eficienta de analistii din publicitate.

Diferenta de peste 10 milioane intre cheltuielile din 2004 (14,7 milioane, ultimul an PSD) si cele din 2005 (3 milioane, primul an Tariceanu) reprezinta nu mai putin de 5 la suta din piata de publicitate neta din 2005, estimata de specialisti la aproape 200 de milioane. Se poate afirma asadar ca guvernul Nastase cheltuia peste 10 milioane pe an pentru a obtine bunavointa presei scrise.

Cea mai mare parte din aceasta diferenta se gaseste la Ministerul Economiei, fostul fief al lui Dan Ioan Popescu, unde bugetul pentru publicitate a scazut de la 10.177.884 la 900.486 euro.

La inceputul lui 2005, guvernul Tariceanu a adoptat Ordonanta de Urgenta 40/2005, la propunera unui grup de lucru cuprinzand organizatii neguvernamentale precum CJI sau Agentia de Monitorizare a Presei, reprezentanti ai industriei si ai Clubului Roman de Presa.

Noul act normativ renunta la criteriul celui mai mic pret (care favoriza presa cu tiraj mic) si stipuleaza atribuirea transparenta, dupa considerente precum costul/centimetru patrat per tiraj, a contractelor. Ordonanta formuleaza obligativitatea inscrierii cererilor de oferta pe un site specializat, Publicitatepublica.ro.

Raportul CJI mai consemneaza faptul ca dupa schimbarea sistemului de atribuire, "mai multi oficiali publici s-au plins de existenta unor presiuni - directe sau indirecte - venite dinspre proprietarii si editorii de presa nemultumiti, pe de o parte de scaderea fondurilor totale alocate publicitatii, cit si de introducerea noilor proceduri de alocare".
Proprietarii si editorii "nemultumiti" nu sunt nominalizati, dar datele iesite la iveala la sfarsitul lui 2004 si inceputul lui 2005 arata ca schimbarea sistemului de atribuire a publicitatii de stat a afectat mai ales publicatii de tiraj mic si buget asemanator, pentru care subventiile deghizate reprezentau un balon de oxigen copios.

Este de mentionat cazul "Independent", publicatia condusa de Horia Alexandrescu, care si-a incetat aparitia timp de cateva luni, pentru a reveni fantomatic la chioscuri, ulterior, sub forma de saptamanal.

In prima parte a lui 2005, mai multe titluri cu tiraj de cateva mii de exemplare au trecut prin diverse schimbari de proprietate, fiindca lipsa banilor guvernamentali a insemnat o lovitura serioasa. Aceleasi publicatii au avut un ton pronuntat critic la adresa Aliantei, inclusiv dupa trecerea acesteia la guvernare.

Mecanismul descris functiona in cazul presei scrise, mai exact, al cotidienelor din Romania, fiindca saptamanalele cu continut politic aproape ca nu existau pe piata.

In cazul televiziunilor, sumele alocate din publicitatea de stat aveau o pondere procentuala foarte redusa, astfel incat influenta PSD se exercita, conform analistilor, prin intermediul inlesnirilor la plata datoriilor catre stat (amanarea sechestrului asiguratoriu sau reesalonarea sumelor). Televiziunile importante din Romania au ajuns, astfel, la datorii de cateva milioane de euro fiecare.

Sumele au fost varsate la buget imediat dupa schimbarea de guvernare, cu exceptia Prima TV, care beneficiaza in continuare de o reesalonare.

HotNews.ro, 26 iun 2006