Corpurile celor trei militari care si-au pierdut viata in urma prabusirii unui elicopter in raul Golesti au fost gasite de echipele de salvare. Dupa ce miercuri dimineata, a fost scos la suprafata corpului comandorului Adrian Marinescu, scafandrii au gasit, joi, in cabina elicopterului prabusit, trupul maistrului militar Constantin Hurchi.
De asemenea, a fost adus la suprafata si corpul neinsufletit al copilotului Adrian Ciorba.
Potrivit Realitatea TV, o macara de mari dimensiuni a fost adusa pentru a scoate din apa elicopterul in care si-au pierdut viata cei trei membri ai echipajului. Aparatul se afla la o adancime de cinci metri.
In paralel cu operatiunile de recuperare, continua si ancheta cu privire la cauzele accidentului. Toate zborurile de instructie cu elicoptere IAR Puma au fost anulate.
Accidentul aviatic s-a produs marti, in jurul orei 13 si 10. Un elicopter PUMA, ce apartinea Ministerului Apararii a cazut in lacul de acumulare de la barajul Golesti, din judetul Arges, in timp ce efectua o misiune militara.
HotNews.ro, D. Mihai, 26 oct 2006
vineri, octombrie 27, 2006
Boc aduce bani in Cluj dupa model PSD cu imbunatatiri
Dupa 12 ani de stagnare, Clujul are parte acum de investitii masive, insa banii curg spre oras dupa model PSD. Ai influenta politica, ai bani. Asa s-a intimplat cu Bacaul sub guveranrea Nastase. In discutie este din nou sistemul centralizat, care permite o distributie inechitabila a resurselor dar si gaselnite de ocolit legea finantelor publice.
Intr-un an de zile, Emil Boc a adus de doua ori mai multe fonduri de la bugetul central decit a adus Gheorghe Funar in trei mandate. In Cluj au intrat, intr-un an, 55 de milioane de lei noi. In 12 ani, fostul primar peremist a adus in visterie mai putin de jumatate - 27 de milioane, iar economia orasului a stagnat.
“Clujul primeste acum ceea ce merita”, explica primarul PD, Emil Boc, prin vocea purtatorului sau de cuvint. Primarul invoca eterna inechitate bugetara: cind e vorba sa verse bani la bugetul central, Clujul se plaseaza intre primele cinci judete. Cind e vorba insa de primit bani, Clujul cade pe locul 39.
Prin urmare, atit primarul Boc cit si clujenii de rind cred ca s-a facut, in sfirsit dreptate, si ca orasul isi ia partea leului.
Sechelariu reloaded
Aici ar fi insa o singura problema, pusa in discutie de specialistii in administratie: utilizarea influentei politice pentru a dirija resurse de la bugetul centralizat catre proiecte locale. Primarul Boc este si seful PD, principalului partid aflat la putere.
“Potentialul de influenta este mult mai mare decit pe vremea PSD”, spune Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, evocind cazul Bacau. Sub guvernarea Nastase, Bacaul era, cu Sechelariu primar si cu fratele acestuia secretar de stat la Transporturi, rasfatatul fondurilor de la buget. Acum, nu mai e.
Primarul Bacaului, liberalul Romeo Stavarache sustine ca orasul sau a primit anul acesta de la buget 14 milioane de lei noi, din care 10 pentru podul de la Maracineni distrus de inundatii. Cu alte cuvinte, a incasat cam de patru ori mai putin decit Clujul.
Cam tot atit a primit si Timisoara, oras cu economie comparabila cu cea a orasului de pe Somes, dar care este condus de taranistul Gheorghe Ciuhandu, un primar fara capacitate de influenta politica.
Scoate bani din piatra seaca
Emil Boc reuseste sa atraga bani de la bugetul central pentru proiecte care tin strict de administratia locala, cum ar fi reabilitarea unor strazi din oras, constructia unor blocuri de locuinte sociale sau reabilitarea sistemelor de distributie a energie. De exemplu, Boc vrea sa pietruiasca o zona pietonala din centrul orasului. N-o face insa cu bani de la bugetul local.
A obtinut deja 3 milioane de la Guvern. Primaria explica insa ca va creste potentialul turistic al zonei, prin urmare proiectul este “de interes national”.
Or, aceste proiecte ar trebui finantate, in opinia sefului IPP, Adrian Moraru, de la bugetul local. Cea ma mare alocare de fonduri de la bugetul central vizeaza insa, in mod surprinzator, “finantarea unor cehltuieli curente ale Primariei”, nu mai putin de 12 milioane de lei noi. Primaria spune insa ca a obtinut bani pentru ca se pricepe la proiecte.
“Pentru obtinerea subventiilor e nevoie de note de fundamentare bune”, explica Raimonda Boitan, purtatorul de cuvint al primarului Boc.
Proiecte europene cit doua apartamente de bloc
Cind intrebi de proiecte europene insa, Emil Boc nu prea are cu ce sa se laude. De la preluarea mandatului pina in prezent, primaria a contractat fonduri europene nerambursabile in valoare de 120.000 de euro, adica valoarea a doua apartamente de bloc. Un oras mult mai mic, cum e Deva, a atras 7, 5 milioane de euro pe proiecte locale.
Prin urmare, Boc a ales calea cea mai simpla de a atrage fonduri in orasul sau: influenta politica in Guvern. Riscul este, in opinia expertilor, ca modelul Sehcelariu sa se perpetueze. “Guvernul aloca bani pentru investitii care ar trebui sa cada in sarcina administratiei locale.
In acest fel, banii prevazuti de Primarie in bugetul propriu pentru acele investitii sunt redirectionati in scopuri politice”, explica directorul IPP, Adrian Moraru.
Gaselnita “fondurilor de echilibru”
Un alt expert in administratie, Sorin Ionita, spune ca mecanismul finantarii pe criterii politice mostenit de la PSD a fost chiar imbunatatit. “Cum era Vrancea si Bacaul e acum Clujul, asta e clar, dar Alianta procedeaza mai subtil fata de PSD, care incalca legea pe fata”, sustine Ionita, director la Societatea Academica Romana (SAR).
El sustine ca primarii cu influenta politica au acces privilegiat, intre altel, la asa numitele “fonduri de echilibru” care se distribuie la sfirsitul anului. Este vorba de bani economisiti, care se colecteaza de nivel central, dar care nu se impart in teritoriu conform regulilor din legea finantelor publice, ci pe criterii politice.
Ionita spune ca, in 2005, Clujul a incasat cei mai multi bani din “fondurile de echilibru” destinate administratiei locale. Expertul SAR crede ca o solutie ar fi infiintarea unui asa numit Fond de Invesitii care sa organizeze concursuri de proiecte locale, asigurindu-se astfel un acces echitabil la resursele publice.
Ziua de Cluj, Dan Tapalaga, Innes Radu, 26 oct 2006
Intr-un an de zile, Emil Boc a adus de doua ori mai multe fonduri de la bugetul central decit a adus Gheorghe Funar in trei mandate. In Cluj au intrat, intr-un an, 55 de milioane de lei noi. In 12 ani, fostul primar peremist a adus in visterie mai putin de jumatate - 27 de milioane, iar economia orasului a stagnat.
“Clujul primeste acum ceea ce merita”, explica primarul PD, Emil Boc, prin vocea purtatorului sau de cuvint. Primarul invoca eterna inechitate bugetara: cind e vorba sa verse bani la bugetul central, Clujul se plaseaza intre primele cinci judete. Cind e vorba insa de primit bani, Clujul cade pe locul 39.
Prin urmare, atit primarul Boc cit si clujenii de rind cred ca s-a facut, in sfirsit dreptate, si ca orasul isi ia partea leului.
Sechelariu reloaded
Aici ar fi insa o singura problema, pusa in discutie de specialistii in administratie: utilizarea influentei politice pentru a dirija resurse de la bugetul centralizat catre proiecte locale. Primarul Boc este si seful PD, principalului partid aflat la putere.
“Potentialul de influenta este mult mai mare decit pe vremea PSD”, spune Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, evocind cazul Bacau. Sub guvernarea Nastase, Bacaul era, cu Sechelariu primar si cu fratele acestuia secretar de stat la Transporturi, rasfatatul fondurilor de la buget. Acum, nu mai e.
Primarul Bacaului, liberalul Romeo Stavarache sustine ca orasul sau a primit anul acesta de la buget 14 milioane de lei noi, din care 10 pentru podul de la Maracineni distrus de inundatii. Cu alte cuvinte, a incasat cam de patru ori mai putin decit Clujul.
Cam tot atit a primit si Timisoara, oras cu economie comparabila cu cea a orasului de pe Somes, dar care este condus de taranistul Gheorghe Ciuhandu, un primar fara capacitate de influenta politica.
Scoate bani din piatra seaca
Emil Boc reuseste sa atraga bani de la bugetul central pentru proiecte care tin strict de administratia locala, cum ar fi reabilitarea unor strazi din oras, constructia unor blocuri de locuinte sociale sau reabilitarea sistemelor de distributie a energie. De exemplu, Boc vrea sa pietruiasca o zona pietonala din centrul orasului. N-o face insa cu bani de la bugetul local.
A obtinut deja 3 milioane de la Guvern. Primaria explica insa ca va creste potentialul turistic al zonei, prin urmare proiectul este “de interes national”.
Or, aceste proiecte ar trebui finantate, in opinia sefului IPP, Adrian Moraru, de la bugetul local. Cea ma mare alocare de fonduri de la bugetul central vizeaza insa, in mod surprinzator, “finantarea unor cehltuieli curente ale Primariei”, nu mai putin de 12 milioane de lei noi. Primaria spune insa ca a obtinut bani pentru ca se pricepe la proiecte.
“Pentru obtinerea subventiilor e nevoie de note de fundamentare bune”, explica Raimonda Boitan, purtatorul de cuvint al primarului Boc.
Proiecte europene cit doua apartamente de bloc
Cind intrebi de proiecte europene insa, Emil Boc nu prea are cu ce sa se laude. De la preluarea mandatului pina in prezent, primaria a contractat fonduri europene nerambursabile in valoare de 120.000 de euro, adica valoarea a doua apartamente de bloc. Un oras mult mai mic, cum e Deva, a atras 7, 5 milioane de euro pe proiecte locale.
Prin urmare, Boc a ales calea cea mai simpla de a atrage fonduri in orasul sau: influenta politica in Guvern. Riscul este, in opinia expertilor, ca modelul Sehcelariu sa se perpetueze. “Guvernul aloca bani pentru investitii care ar trebui sa cada in sarcina administratiei locale.
In acest fel, banii prevazuti de Primarie in bugetul propriu pentru acele investitii sunt redirectionati in scopuri politice”, explica directorul IPP, Adrian Moraru.
Gaselnita “fondurilor de echilibru”
Un alt expert in administratie, Sorin Ionita, spune ca mecanismul finantarii pe criterii politice mostenit de la PSD a fost chiar imbunatatit. “Cum era Vrancea si Bacaul e acum Clujul, asta e clar, dar Alianta procedeaza mai subtil fata de PSD, care incalca legea pe fata”, sustine Ionita, director la Societatea Academica Romana (SAR).
El sustine ca primarii cu influenta politica au acces privilegiat, intre altel, la asa numitele “fonduri de echilibru” care se distribuie la sfirsitul anului. Este vorba de bani economisiti, care se colecteaza de nivel central, dar care nu se impart in teritoriu conform regulilor din legea finantelor publice, ci pe criterii politice.
Ionita spune ca, in 2005, Clujul a incasat cei mai multi bani din “fondurile de echilibru” destinate administratiei locale. Expertul SAR crede ca o solutie ar fi infiintarea unui asa numit Fond de Invesitii care sa organizeze concursuri de proiecte locale, asigurindu-se astfel un acces echitabil la resursele publice.
Ziua de Cluj, Dan Tapalaga, Innes Radu, 26 oct 2006
Romanii au cea mai mare incredere in presedintele Basescu
Traian Basescu, Theodor Stolojan, Gigi Becali si Mona Musca ocupa primele locuri in topul popularitatii, potrivit ultimului sondaj de opinie, realizat de Biroul de Cercetari Sociale. Studiul releva ca fostii membri PNL Theodor Stolojan si Mona Musca sunt mai populari decat premierul Calin Popescu Tariceanu.
Sondajul a fost realizat in perioada 10-16 octombrie, interval in care a fost exclus Stolojan si a lansat platforma impreuna cu Valeriu Stoica. Astfel, 38% din subiectii sondajului au raspuns ca au incredere multa si foarte multa in Theodor Stolojan iar 34% si-au manifestat incredere fata de Mona Musca.
Deputatul independent se mentine printre cei mai populari politicieni, chiar daca inainte de a fi deconspirata ca si colaborator al Securitatii era cotata cu 51%. Premierul Tariceanu ocupa doar locul al cincilea cu 27 de procente.
In fruntea topului popularitatii se afla tot Traian Basescu, cu 54 de procente. Seful statului a avut de-a lungul anului un capital de incredere constant care s-a situat intre 52% si 55%.
Pe de alta parte, Adrian Nastase se afla printre cei mai putin populari oameni politici cu doar 16%, cea mai slaba cota de incredere avand-o liderul PC, Dan Voiculescu - 12%.
Saptamana trecuta, un sondaj realizat de INSOMAR, arata o configuratie asemanatoare in ierarhia politicienilor cotati cu cea mai mare incredere.
HotNews.ro, D.G., 26 oct 2006
Sondajul a fost realizat in perioada 10-16 octombrie, interval in care a fost exclus Stolojan si a lansat platforma impreuna cu Valeriu Stoica. Astfel, 38% din subiectii sondajului au raspuns ca au incredere multa si foarte multa in Theodor Stolojan iar 34% si-au manifestat incredere fata de Mona Musca.
Deputatul independent se mentine printre cei mai populari politicieni, chiar daca inainte de a fi deconspirata ca si colaborator al Securitatii era cotata cu 51%. Premierul Tariceanu ocupa doar locul al cincilea cu 27 de procente.
In fruntea topului popularitatii se afla tot Traian Basescu, cu 54 de procente. Seful statului a avut de-a lungul anului un capital de incredere constant care s-a situat intre 52% si 55%.
Pe de alta parte, Adrian Nastase se afla printre cei mai putin populari oameni politici cu doar 16%, cea mai slaba cota de incredere avand-o liderul PC, Dan Voiculescu - 12%.
Saptamana trecuta, un sondaj realizat de INSOMAR, arata o configuratie asemanatoare in ierarhia politicienilor cotati cu cea mai mare incredere.
HotNews.ro, D.G., 26 oct 2006
323 milioane de euro pentru proiecte de infrastructura de mediu
Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) a demarat, joi, un program de investitii in infrastructura de mediu din Romania in valoare totala de 323 de milioane de euro, a anuntat in cadrul unei conferinte de presa Sulfina Barbu, ministrul Mediului.
Programul este compus din trei proiecte: programul pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinti Zlatna si Copsa Mica, modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in bazinul Cris, in judetul Vaslui si in municipiul Ploiesti si sistemul integrat de management al deseurilor in municipiul Iasi, in judetele Satu Mare si Sibiu.
Proiectele se adreseaza unui numar de zece unitati administrativ teritoriale: consiliilor locale Zlatna, Copsa Mica, Ploiesti, Oradea, Alba Iulia, Valea lui Mihai, Iasi, precum si consiliilor judetene Vaslui si Satu Mare.
Astfel, Zlatna va beneficia, prin intermediul programului, de extinderea si reabilitarea retelei de apa potabila, reabilitarea sistemului de salubrizare, dar si amenajarea raului Ampoi si a afluentilor sai. Totodata se vor realiza ecologizarea si inlaturarea efectelor poluarii in zona industriala dezafectata, dar si reabilitarea ecosistemului in zonele grav afectate de poluare.
Prin implementarea proiectelor, Copsa Mica va detine un sistem zonal de alimentare cu apa potabila si canalizare, beneficiind totodata si de reabilitarea fatadelor si acoperisurilor cladirilor afectate de poluare, precum si de crearea unui sistem zonal de gestionare a deseurilor urbane.
„Proiectele sunt finantate in procent de 75% din bugetul de stat, prin bugetul MMGA, restul de 25% reprezentand contributia autoritatilor locale. Exceptie fac proiectele care se adreseaza zonelor Zlatna si Copsa Mica, finantate in totalitate din bugetul de stat”, a spus Sulfina Barbu.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Programul este compus din trei proiecte: programul pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinti Zlatna si Copsa Mica, modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in bazinul Cris, in judetul Vaslui si in municipiul Ploiesti si sistemul integrat de management al deseurilor in municipiul Iasi, in judetele Satu Mare si Sibiu.
Proiectele se adreseaza unui numar de zece unitati administrativ teritoriale: consiliilor locale Zlatna, Copsa Mica, Ploiesti, Oradea, Alba Iulia, Valea lui Mihai, Iasi, precum si consiliilor judetene Vaslui si Satu Mare.
Astfel, Zlatna va beneficia, prin intermediul programului, de extinderea si reabilitarea retelei de apa potabila, reabilitarea sistemului de salubrizare, dar si amenajarea raului Ampoi si a afluentilor sai. Totodata se vor realiza ecologizarea si inlaturarea efectelor poluarii in zona industriala dezafectata, dar si reabilitarea ecosistemului in zonele grav afectate de poluare.
Prin implementarea proiectelor, Copsa Mica va detine un sistem zonal de alimentare cu apa potabila si canalizare, beneficiind totodata si de reabilitarea fatadelor si acoperisurilor cladirilor afectate de poluare, precum si de crearea unui sistem zonal de gestionare a deseurilor urbane.
„Proiectele sunt finantate in procent de 75% din bugetul de stat, prin bugetul MMGA, restul de 25% reprezentand contributia autoritatilor locale. Exceptie fac proiectele care se adreseaza zonelor Zlatna si Copsa Mica, finantate in totalitate din bugetul de stat”, a spus Sulfina Barbu.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Phenianul a produs aproape 50 de kilograme de plutoniu
Coreea de Nord a produs aproape 50 kg de plutoniu, indeajuns pentru sase sau sapte incarcaturi nucleare, se arata intr-un raport al Ministerului sud-coreean al Apararii, citat de agentia de presa Yonhap.
Conform raportului, pentru a fi folosite, incarcaturile nucleare ar putea fi transportate cu cele 82 de avioane Ilyushin 28, detinute in prezent de Coreea de Nord, la bazele aeriene Uiju si Changjin.
Ministrul apararii de la Seul, Yoon Kwang-Ung, a spus ca statul comunist dezvolta focoase nucleare pentru rachetele sale, dar va mai avea nevoie de cativa ani pana ce Coreea de Nord le va putea produce.
In data de 9 octombrie, Coreea de Nord a efectuat primul sau test nuclear, in urma caruia Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezolutie care instituie sanctiuni economice si comerciale impotriva regimului comunist de la Phenian.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Conform raportului, pentru a fi folosite, incarcaturile nucleare ar putea fi transportate cu cele 82 de avioane Ilyushin 28, detinute in prezent de Coreea de Nord, la bazele aeriene Uiju si Changjin.
Ministrul apararii de la Seul, Yoon Kwang-Ung, a spus ca statul comunist dezvolta focoase nucleare pentru rachetele sale, dar va mai avea nevoie de cativa ani pana ce Coreea de Nord le va putea produce.
In data de 9 octombrie, Coreea de Nord a efectuat primul sau test nuclear, in urma caruia Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezolutie care instituie sanctiuni economice si comerciale impotriva regimului comunist de la Phenian.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Teodor Baconschi a fost numit consilier prezidential
Presedintele Traian Basescu, a semnat, joi, decretul de numire a lui Teodor Baconschi in functia de consilier prezidential la Departamentul Politic - precizeaza un comunicat al Administratiei Prezidentiale. Baconschi l-a inlocuit pe Claudiu Saftoiu, acesta ocupand in prezent functia de director al Serviciului de Informatii Externe.
Diplomat de cariera, Teodor Baconschi a fost ambasador al Romaniei la Vatican si in Portugalia. Are 43 de ani, este casatorit si are doi copii.
Considerat unul dintre cei mai buni diplomati de cariera ai Romaniei, Baconschi a fost mazilit, in urma cu o luna, din functia de secretar de stat in MAE, fiind victima reducerii de posturi de la varful administratiei centrale.
Teodor Baconschi si-a desfasurat activitatea publicistica sub semnatura de autor Teodor Baconsky, in grafia consacrata de tatal sau, poetul A.E. Baconsky. Din acest motiv, numele sau apare adesea scris in doua variante. Teodor Baconsky este autorul a 7 volume de studii & eseuri.
HotNews.ro, D. Mihai, 26 oct 2006
Diplomat de cariera, Teodor Baconschi a fost ambasador al Romaniei la Vatican si in Portugalia. Are 43 de ani, este casatorit si are doi copii.
Considerat unul dintre cei mai buni diplomati de cariera ai Romaniei, Baconschi a fost mazilit, in urma cu o luna, din functia de secretar de stat in MAE, fiind victima reducerii de posturi de la varful administratiei centrale.
Teodor Baconschi si-a desfasurat activitatea publicistica sub semnatura de autor Teodor Baconsky, in grafia consacrata de tatal sau, poetul A.E. Baconsky. Din acest motiv, numele sau apare adesea scris in doua variante. Teodor Baconsky este autorul a 7 volume de studii & eseuri.
HotNews.ro, D. Mihai, 26 oct 2006
Cele mai mari doua sindicate din Europa fuzioneaza
Aproape 200 de milioane de oameni vor alcatui cel mai mare bloc sindical din cate au existat vreodata.
La sfarsitul acestei luni, Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) si Confederatia Mondiala a Muncii (CMT) vor fuziona si alcatui un imens sindicat.
Aceasta miscare va zgudui piata mondiala a muncii, dar va schimba si raportul de forte din miscarea sindicala din Romania.
Prezentare CMT
Fondata in 1920 sub numele de Confederatia Internationala a sindicatelor crestine. Are afiliate in jur de 150 de organizatii autonome si democratice si numara circa 26 de milioane de membri. O data la patru ani, CMT organizeaza un congres de amploare. Acum cinci ani, confederatia a ales sa organizeze aceasta intalnire in Romania.
Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) numara 236 de organizatii afiliate si peste 155 de milioane de membri din 154 de tari. In Romania, este reprezentata de CNSLR - Fratia.
Confederatia mondiala a muncii (CMT) are si ea 26 de milioane de membri in 144 de tari. Singurul sindicat romanesc membru afiliat la CMT este Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR).
Peste 50 de organizatii, neafiliate deocamdata la cele doua confederatii, vor fi membre ale viitorului nou bloc sindical.
„CISL si CMT apara aceleasi valori ale sindicalismului liber, democratic si independent”, declara in urma cu cateva luni Guy Rider, secretarul general al CISL. Cele doua organizatii, una cu platforma anti-comunista, cealalta crestina, isi vor uniformiza doctrinele. „Exista diferente de tactica, dar nu si de principii”, a mai spus Rider.
Prezentare CISL
S-a nascut la Londra, la sfarsitul anului 1949, ca urmare a unei reorganizari a miscarii sindicale. Este o organizatie foarte puternica, a carei politica este indreptata mai ales impotriva multinationalelor. In urma cu trei luni, la Paris, CISL a publicat un raport despre mijloacele pe care le folosesc marile companii pentru a scapa de obligatiunile fiscale.
Dupa fuziunea mondiala, urmeaza cea romaneasca
Analistul politic Cristian Parvulescu spune ca unirea dintre cele doua mari confederatii vine in urma unor probleme de natura ideologica si ca este de asteptat ca in viitorul apropiat si sindicatele romanesti sa puna problema regruparii.
„Fuziunea celor doua confederatii este o actiune pregatita de multa vreme, din cauza ca organizatiile sindicale au pierdut din impactul pe care il aveau. Este o incercare de restabilire politica pe motivul ca desindicalizarea a crescut foarte mult”, a declarat Parvulescu.
El a mai spus ca „viitoarea confederatie sindicala mondiala va avea parte de o crestere a mesajului”, dar ca nu se poate inca pune problema unei eventuale greve mondiale, pe motiv ca globalizarea nu este suficient de puternica. In opinia analistului, vom avea parte totusi de greve europene.
Modificarea raportului de forte pe plan mondial va avea efecte si in Romania. Parvulescu a alcatuit o posibila schema a miscarilor romanesti. „Un grup ar fi CNSLR, BNS, CSDR si probabil Meridian, iar pe de alta parte vom avea Cartel ALFA”.
Blocul National Sindical confirma „fuziunea romaneasca”
Presedintele BNS, Dumitru Costin, spune ca fuziunea dintre cele doua mari confederatii este o consecinta a globalizarii. “Trebuie sa actioneze impreuna in contextual globalizarii, sa faca fata multinationalelor care, de multe ori, sunt mai puternice decat guvernele. Era nevoie de o colaborare, intrucat concurenta dintre sindicate a dus la slabirea lor”, a declarat Costin.
El a mai afirmat ca si la noi in tara se vorbeste despre o fuzionare intre patru dintre cele cinci mari grupuri sindicale. “Cel care ramane afara este, desigur, Cartel ALFA”, spune Costin.
Hossu nu vrea parteneriate nationale
Bogdan Hossu, presedintele Cartel ALFA, saluta regandirea sistemului sindical si spune ca “fuziunea celor doua mari confederatii sindicale mondiale, Confederatia Mondiala a Muncii (CMT) si Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) este legata in principal de problema noii guvernari mondiale, in cadrul careia miscarea sindicala internationala trebuie sa aiba un cuvant de spus”.
Hossu sutine insa ca aceasta fuziune nu implica necesitatea coagularii sindicale la nivel national intr-o singura organizatie. “Din contra, tarile in care au existat miscari sindicale unice au suportat in general aparitia dictaturilor, manipularea pietei fortei de munca pentru interese restranse de grup, politizari care nu au fost benefice pentru lucratori.
De altfel, iminenta fuziune a CMT cu CISL nu a determinat, pana in prezent, fuziuni similare in nici una din tarile in care aceste doua confederatii mondiale au membri afiliati, decat numai in Romania, prin incercarea de a crea Confederatia Generala a Muncii”.
Confederatiile muncitoresti din Romania
Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia este cea mai mare organizatie nationala, independenta fata de partidele politice, de organele de stat si de patronat, constituita exclusiv prin vointa membrilor sai, care cuprinde 800 de mii de sindicalisti. Aceasta este alcatuita din 40 de federatii profesionale si are 42 de uniuni judetene.
CNSLR Fratia este afiliata la Confederatia europeana a sindicatelor (ETUC) si Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL).
Blocul National Sindical (BNS) , una dintre cele mai active confederatii sindicale romanesti cuprinde 39 de federatii din cele mai importante ramuri ale economiei si are 39 de filiale judetene.
Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR) este o confederatie sindicala puternica afiliata la Confederatia europeana a sindicatelor (ETUC) si la Comfederatia mondiala a muncii (CMT). La randul, ei are afiliate 20 dee federatii profesionale si 40 de uniuni teritoriale.
Confederatia Sindicala Nationala Meridian este alcatuita prin fuziunea dintre Federatia Sindicatelor Miniere ale Cuprului din Romania si Federatia Sindicatelor din Industria Cauciucului din Romania. Cuprinde 27 de federatii si are 42 de filiale teritoriale.
Confederatia Nationala a Sindicala Cartel Alfa se compune din 38 de federatii profesionale. Are 39 de uniuni sindicale teritoriale, interprofesioniste.
HotNews.ro, Liana Anghelescu, 26 oct 2006
La sfarsitul acestei luni, Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) si Confederatia Mondiala a Muncii (CMT) vor fuziona si alcatui un imens sindicat.
Aceasta miscare va zgudui piata mondiala a muncii, dar va schimba si raportul de forte din miscarea sindicala din Romania.
Prezentare CMT
Fondata in 1920 sub numele de Confederatia Internationala a sindicatelor crestine. Are afiliate in jur de 150 de organizatii autonome si democratice si numara circa 26 de milioane de membri. O data la patru ani, CMT organizeaza un congres de amploare. Acum cinci ani, confederatia a ales sa organizeze aceasta intalnire in Romania.
Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) numara 236 de organizatii afiliate si peste 155 de milioane de membri din 154 de tari. In Romania, este reprezentata de CNSLR - Fratia.
Confederatia mondiala a muncii (CMT) are si ea 26 de milioane de membri in 144 de tari. Singurul sindicat romanesc membru afiliat la CMT este Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR).
Peste 50 de organizatii, neafiliate deocamdata la cele doua confederatii, vor fi membre ale viitorului nou bloc sindical.
„CISL si CMT apara aceleasi valori ale sindicalismului liber, democratic si independent”, declara in urma cu cateva luni Guy Rider, secretarul general al CISL. Cele doua organizatii, una cu platforma anti-comunista, cealalta crestina, isi vor uniformiza doctrinele. „Exista diferente de tactica, dar nu si de principii”, a mai spus Rider.
Prezentare CISL
S-a nascut la Londra, la sfarsitul anului 1949, ca urmare a unei reorganizari a miscarii sindicale. Este o organizatie foarte puternica, a carei politica este indreptata mai ales impotriva multinationalelor. In urma cu trei luni, la Paris, CISL a publicat un raport despre mijloacele pe care le folosesc marile companii pentru a scapa de obligatiunile fiscale.
Dupa fuziunea mondiala, urmeaza cea romaneasca
Analistul politic Cristian Parvulescu spune ca unirea dintre cele doua mari confederatii vine in urma unor probleme de natura ideologica si ca este de asteptat ca in viitorul apropiat si sindicatele romanesti sa puna problema regruparii.
„Fuziunea celor doua confederatii este o actiune pregatita de multa vreme, din cauza ca organizatiile sindicale au pierdut din impactul pe care il aveau. Este o incercare de restabilire politica pe motivul ca desindicalizarea a crescut foarte mult”, a declarat Parvulescu.
El a mai spus ca „viitoarea confederatie sindicala mondiala va avea parte de o crestere a mesajului”, dar ca nu se poate inca pune problema unei eventuale greve mondiale, pe motiv ca globalizarea nu este suficient de puternica. In opinia analistului, vom avea parte totusi de greve europene.
Modificarea raportului de forte pe plan mondial va avea efecte si in Romania. Parvulescu a alcatuit o posibila schema a miscarilor romanesti. „Un grup ar fi CNSLR, BNS, CSDR si probabil Meridian, iar pe de alta parte vom avea Cartel ALFA”.
Blocul National Sindical confirma „fuziunea romaneasca”
Presedintele BNS, Dumitru Costin, spune ca fuziunea dintre cele doua mari confederatii este o consecinta a globalizarii. “Trebuie sa actioneze impreuna in contextual globalizarii, sa faca fata multinationalelor care, de multe ori, sunt mai puternice decat guvernele. Era nevoie de o colaborare, intrucat concurenta dintre sindicate a dus la slabirea lor”, a declarat Costin.
El a mai afirmat ca si la noi in tara se vorbeste despre o fuzionare intre patru dintre cele cinci mari grupuri sindicale. “Cel care ramane afara este, desigur, Cartel ALFA”, spune Costin.
Hossu nu vrea parteneriate nationale
Bogdan Hossu, presedintele Cartel ALFA, saluta regandirea sistemului sindical si spune ca “fuziunea celor doua mari confederatii sindicale mondiale, Confederatia Mondiala a Muncii (CMT) si Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL) este legata in principal de problema noii guvernari mondiale, in cadrul careia miscarea sindicala internationala trebuie sa aiba un cuvant de spus”.
Hossu sutine insa ca aceasta fuziune nu implica necesitatea coagularii sindicale la nivel national intr-o singura organizatie. “Din contra, tarile in care au existat miscari sindicale unice au suportat in general aparitia dictaturilor, manipularea pietei fortei de munca pentru interese restranse de grup, politizari care nu au fost benefice pentru lucratori.
De altfel, iminenta fuziune a CMT cu CISL nu a determinat, pana in prezent, fuziuni similare in nici una din tarile in care aceste doua confederatii mondiale au membri afiliati, decat numai in Romania, prin incercarea de a crea Confederatia Generala a Muncii”.
Confederatiile muncitoresti din Romania
Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia este cea mai mare organizatie nationala, independenta fata de partidele politice, de organele de stat si de patronat, constituita exclusiv prin vointa membrilor sai, care cuprinde 800 de mii de sindicalisti. Aceasta este alcatuita din 40 de federatii profesionale si are 42 de uniuni judetene.
CNSLR Fratia este afiliata la Confederatia europeana a sindicatelor (ETUC) si Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere (CISL).
Blocul National Sindical (BNS) , una dintre cele mai active confederatii sindicale romanesti cuprinde 39 de federatii din cele mai importante ramuri ale economiei si are 39 de filiale judetene.
Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR) este o confederatie sindicala puternica afiliata la Confederatia europeana a sindicatelor (ETUC) si la Comfederatia mondiala a muncii (CMT). La randul, ei are afiliate 20 dee federatii profesionale si 40 de uniuni teritoriale.
Confederatia Sindicala Nationala Meridian este alcatuita prin fuziunea dintre Federatia Sindicatelor Miniere ale Cuprului din Romania si Federatia Sindicatelor din Industria Cauciucului din Romania. Cuprinde 27 de federatii si are 42 de filiale teritoriale.
Confederatia Nationala a Sindicala Cartel Alfa se compune din 38 de federatii profesionale. Are 39 de uniuni sindicale teritoriale, interprofesioniste.
HotNews.ro, Liana Anghelescu, 26 oct 2006
Scandalul 3G: contestatiile Cosmote si SNR au fost respinse
Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) a respins, joi, ca fiind neintemeiate contestatiile depuse de catre Cosmote Mobile Telecommunications si Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR) dupa anuntarea rezultatelor licitatiei de atribuire a ultimelor doua licente de telefonie mobile, potrivit unui comunicat al intitutiei.
Cum potrivit procedurilor IGCTI nu se mai poate face nimic, ramane de vazut daca perdantii licitatiei vor apela la instantele de judecata pentru solutionarea acestui conflict. Daca reprezentantii SNR par resemnati, oficialii Cosmote spun ca vor evalua optiunile ramase.
Anuntul facut de IGCTI a starnit reactii diverse in tabara perdantilor.
“Va asteptati la altceva? Eu nu ma asteptam la nimic bun de la IGCTI. Nu se mai poate face nimic. Ce sa facem? Sa ne ducem in instanta ca sa omoram un dosar in sapte ani de zile? Sa vedem ce fac castigatorii. Ii asteptam sa vina sa inchirieze de la noi linii de mare capacitate, acces pe piloni. SNR a fost vaca de muls tot timpul. Nu avem ce sa facem.
Suntem o firma de stat care lupta cu trei firme private. Sunt jocuri care se fac si este imposibil sa castigi pentru ca noi folosim alte instrumente”, a declarat pentru HotNews.ro un oficial din cadrul Societatii Nationale de Radiocomunicatii (SNR).
“Am luat cunostinta si ramane sa ne evaluam optiunile. Potrivit procedurilor IGCTI nu se mai poate face o alta contestatie”, spune Tereza Valcan, Corporate Affairs Manager in cadrul Cosmote Romania.
Singura optiune ramasa pare a fi insa doar instanta. Daca Cosmote va contesta in instanta decizia IGCTI asta va aduce asa cum se intampla adesea un proces lung, dar si posibilitatea ca decizia inspectoratului sa se suspende pana la solutionarea situatiei.
RCS&RDS si SC Telemobil raman astfel primii doi clasati, cu 90,41 puncte, respectiv 72,71 puncte. Cele doua companii urmeaza sa intre in posesia licentei dupa achitarea primei transe de 10,5 milioane de dolari, in maxim 120 de zile de la data anuntarii castigatorilor.
Urmatoarele transe anuale egale, in valoare de 4,9 milioane de dolari, se vor plati pana la data de 30 ianuarie a fiecarui an, incepand cu anul urmator emiterii licentei.
Procedura de licitatie a fost aprobata prin hotarare de Guvern, prin care IGCTI era mandatat sa organizeze licitatia 3G.
Comisia de evaluare a fost formata din sapte specialisti din domeniul tehnic, financiar si juridic, desemnati de catre Cancelaria Primului-Ministru, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei si Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii.
Saptamana trecuta, atat Cosmote Romania cat si Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR) au contestat rezultatul licitatiei pentru atribuirea ultimelor doua licente de telecomunicatii de generatia a treia (3G), organizata de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI).
Ambele companii au contestat in principal diferenta foarte mare inregistrata la punctajul acordat la acoperirea geografica si a populatiei.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Cum potrivit procedurilor IGCTI nu se mai poate face nimic, ramane de vazut daca perdantii licitatiei vor apela la instantele de judecata pentru solutionarea acestui conflict. Daca reprezentantii SNR par resemnati, oficialii Cosmote spun ca vor evalua optiunile ramase.
Anuntul facut de IGCTI a starnit reactii diverse in tabara perdantilor.
“Va asteptati la altceva? Eu nu ma asteptam la nimic bun de la IGCTI. Nu se mai poate face nimic. Ce sa facem? Sa ne ducem in instanta ca sa omoram un dosar in sapte ani de zile? Sa vedem ce fac castigatorii. Ii asteptam sa vina sa inchirieze de la noi linii de mare capacitate, acces pe piloni. SNR a fost vaca de muls tot timpul. Nu avem ce sa facem.
Suntem o firma de stat care lupta cu trei firme private. Sunt jocuri care se fac si este imposibil sa castigi pentru ca noi folosim alte instrumente”, a declarat pentru HotNews.ro un oficial din cadrul Societatii Nationale de Radiocomunicatii (SNR).
“Am luat cunostinta si ramane sa ne evaluam optiunile. Potrivit procedurilor IGCTI nu se mai poate face o alta contestatie”, spune Tereza Valcan, Corporate Affairs Manager in cadrul Cosmote Romania.
Singura optiune ramasa pare a fi insa doar instanta. Daca Cosmote va contesta in instanta decizia IGCTI asta va aduce asa cum se intampla adesea un proces lung, dar si posibilitatea ca decizia inspectoratului sa se suspende pana la solutionarea situatiei.
RCS&RDS si SC Telemobil raman astfel primii doi clasati, cu 90,41 puncte, respectiv 72,71 puncte. Cele doua companii urmeaza sa intre in posesia licentei dupa achitarea primei transe de 10,5 milioane de dolari, in maxim 120 de zile de la data anuntarii castigatorilor.
Urmatoarele transe anuale egale, in valoare de 4,9 milioane de dolari, se vor plati pana la data de 30 ianuarie a fiecarui an, incepand cu anul urmator emiterii licentei.
Procedura de licitatie a fost aprobata prin hotarare de Guvern, prin care IGCTI era mandatat sa organizeze licitatia 3G.
Comisia de evaluare a fost formata din sapte specialisti din domeniul tehnic, financiar si juridic, desemnati de catre Cancelaria Primului-Ministru, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei si Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii.
Saptamana trecuta, atat Cosmote Romania cat si Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR) au contestat rezultatul licitatiei pentru atribuirea ultimelor doua licente de telecomunicatii de generatia a treia (3G), organizata de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI).
Ambele companii au contestat in principal diferenta foarte mare inregistrata la punctajul acordat la acoperirea geografica si a populatiei.
HotNews.ro, D.C., 26 oct 2006
Abonați-vă la:
Postări (Atom)