Majoritatea institutiilor bancare nu vor avea program cu publicul in perioada Craciunului si a Anului Nou. Exceptie fac unitatile bancare care activeaza in cadrul marilor centre comerciale, care vor avea program special.
Alpha Bank:
25 decembrie: inchis
26 decembrie: vor fi deschise doar unitatile Alpha Point, in functie de programul centrelor comerciale
27 decembrie: vor fi deschise doar unitatile Alpha Point, in functie de programul centrelor comerciale
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: vor fi deschise doar unitatile Alpha Point, in functie de programul centrelor comerciale
3 ianuarie: vor fi deschise doar unitatile Alpha Point, in functie de programul centrelor comerciale
Banca Comerciala Carpatica:
24 decembrie: 9.00–14.00
25 decembrie: inchis
31 decembrie: 9.00–14.00
1 ianuarie: inchis
Banca Comerciala Romana:
24 decembrie: program redus
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
27 decembrie: inchis
31 decembire: program redus
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
3 ianuarie: inchis
Acest program il vor avea si unitatile din incinta centrelor comerciale.
Banca Transilvania:
24 decembrie: 9:00 –17:00
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
31 decembrie: 9:00 –17:00
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
Bancpost:
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
27 decembrie: inchis
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
3 ianuarie: inchis
BRD:
24 decembrie: pana la 14:00
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
31 decembrie: pana la 14:00
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
Exceptie vor face unitatile situate in marile magazine, cele din mall-uri si din aeroportul Henri Coanda, care vor functiona potrivit unor orare speciale.
Agentiile Bran si Poiana Brasov vor functiona in zilele de 26 si 27 decembrie si 2 si 3 ianuarie intre orele 10:00 si 14:00.
CEC:
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
31 decembrie: 8:30-14:00
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
Citibank Romania:
24 decembrie: 09.00-16.00
25 decembrie: inchis
31 decembrie: 09.00-14.00
1 ianuarie: inchis
GarantiBank:
24 decembrie: 9:00-17:00 (program normal)
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
31 decembrie: 9:00-17:00 (program normal)
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
Millennium Bank:
24 decembrie: 09.00–14.00
25 decembrie: inchis
31 decembrie: 09.00–14.00
1 ianuarie: inchis
Banca mai arata ca serviciile Call Center si Internet Banking vor functiona non-stop.
OTP Bank:
25decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
Piraeus Bank:
24 decembrie: 09:00-16:00
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
28, 29, 30 decembrie: 09:00 – 17.30
31 decembrie: 09:00-16:00
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
Posta Romana:
24 decembrie: pana la ora 17:00 sau 18:00, functie de numarul de clienti la ghiseu
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
31 decembire: pana la ora 17:00 sau 18:00, functie de numarul de clienti la ghiseu
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
Raiffeisen Bank:
24 decembrie: pana la ora 16:00
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
31 decembrie: pana la ora 16:00
1 ianuarie: inchis
2 ianuarie: inchis
Agentiile din incinta hypermarket-urilor si mall-urilor vor avea program special. Raiffesen Bank mai anunta ca serviciul de Call Center va asigura asistenta permanenta pentru carduri, MyBanking, Raiffeisen Online si clientii Exclusive. Nu se vor putea efectua tranzactii prin Raiffeisen Direct, cu exceptia acelor clienti care si-au activat facilitatea Raiffeisen Direct Interactiv si au setate plati prestabilite. Programul pentru efectuarea tranzactiilor prin Raiffeisen Direct Interactiv este 8:00 – 17:00.
RBS Romania:
24 decembrie: 9:00-14:00
25 decembrie: inchis
26 decembrie: inchis
27 decembrie: inchis
31 decembrie: 9:00-14:00
1-3 ianuarie: inchis
RBS mai anunta ca serviciul Phone Banking va fi accesibil nonstop pentru preluarea instructiunilor de plata, insa operarea acestora va lua in calcul zilele de sarbatoare legala, precum si cele de week-end.
UniCredit Tiriac Bank:
24 decembrie: 09:00 - 14:00
25 decembrie: inchis
31 decembrie: 09:00 - 14:00
1 ianuarie: inchis
In celelalte zile unitatile bancilor vor avea program normal.
Se afișează postările cu eticheta Banci / Finante. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Banci / Finante. Afișați toate postările
marți, decembrie 22, 2009
duminică, septembrie 20, 2009
Lista coduri SWIFT si banc code pentru banci din Romania
Cautand eu astazi un cod Swift am zis ca va poate ajuta si pe voi aceste coduri swift.
Banca - Cod SWIFT - Bank Code
ABN AMRO BANK ROMANIA ABNAROBU ABNA
HVB BANCA PENTRU LOCUINTE HVBLROBU HVBL
ANGLO ROMANIAN BANK LTD ARBLROBU ARBL
UNICREDIT TIRIAC BANK SA BACXROBU BACX
BANCA ITALO ROMENA SPA BITRROBU BITR
OTP BANK ROMANIA SA BNRBROBU BNRB
BANC POST SA BPOSROBU BPOS
BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE BRDEROBU BRDE
LIBRA BANK SA BRELROBU BREL
BANCA ROMANEASCA SA – Member of National Bank of Greece Group BRMAROBU BRMA
BANCA DI ROMA SPA ITALIA – SUCURSALA BUCURESTI BROMROBU BROM
EMPORIKI BANK-ROMANIA SA BSEAROBU BSEA
BANCA TRANSILVANIA SA BTRLRO22 BTRL
ALPHA BANK ROMANIA SA BUCUROBU BUCU
BANCA COMERCIALA CARPATICA SA CARPRO22 CARP
CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI CEC SA CECEROBU CECE
CITIBANK ROMANIA SA CITIROBU CITI
CREDIT COOP CASA CENTRALA CRCOROBU CRCO
MKB ROMEXTERRA BANK SA CRDZROBU CRDZ
BANK LEUMI ROMANIA SA DAFBRO22 DAFB
BANCA CR FIRENZE ROMANIA SA DAROROBU DARO
EGNATIA BANK (ROMANIA) SA EGNAROBX EGNA
EXIMBANK ROMANIA EXIMROBU EXIM
FONDUL GARANTARE DEPO. BANCARE . FGDB
CREDIT EUROPE BANK (ROMANIA) SA FNNBROBU FNNB
GARANTIBANK INTERNATIONAL NV – SUCURSALA ROMANIA UGBIROBU UGBI
ING BANK NV INGBROBU INGB
ATE BANK ROMANIA SA MINDROBU MIND
BLOM BANK EGYPT SAE EGYPT – SUCURSALA ROMANIA MIRBROBU MIRB
PROCREDIT BANK MIROROBU MIRO
PIRAEUS BANK ROMANIA SA PIRBROBU PIRB
PORSCHE BANK ROMANIA SA PORLROBU PORL
BANCA COMERCIALA ROMANA SA RNCBROBU RNCB
ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA ROINROBU ROIN
RAIFFEISEN BANCA PT LOCUINTE SA RZBLROBU RZBL
RAIFFEISEN BANK SA RZBRROBU RZBR
TREZORERIA STATULUI TREZROBU TREZ
TRANSFOND SA TRFDROBU TRFD
VOLKSBANK ROMANIA SA VBBUROBU VBBU
SANPAOLO IMI BANK ROMANIA SA WBANRO22 WBAN
BANCA NATIONALA A ROMANIEI NBORROBU NBOR
Banca - Cod SWIFT - Bank Code
ABN AMRO BANK ROMANIA ABNAROBU ABNA
HVB BANCA PENTRU LOCUINTE HVBLROBU HVBL
ANGLO ROMANIAN BANK LTD ARBLROBU ARBL
UNICREDIT TIRIAC BANK SA BACXROBU BACX
BANCA ITALO ROMENA SPA BITRROBU BITR
OTP BANK ROMANIA SA BNRBROBU BNRB
BANC POST SA BPOSROBU BPOS
BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE BRDEROBU BRDE
LIBRA BANK SA BRELROBU BREL
BANCA ROMANEASCA SA – Member of National Bank of Greece Group BRMAROBU BRMA
BANCA DI ROMA SPA ITALIA – SUCURSALA BUCURESTI BROMROBU BROM
EMPORIKI BANK-ROMANIA SA BSEAROBU BSEA
BANCA TRANSILVANIA SA BTRLRO22 BTRL
ALPHA BANK ROMANIA SA BUCUROBU BUCU
BANCA COMERCIALA CARPATICA SA CARPRO22 CARP
CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI CEC SA CECEROBU CECE
CITIBANK ROMANIA SA CITIROBU CITI
CREDIT COOP CASA CENTRALA CRCOROBU CRCO
MKB ROMEXTERRA BANK SA CRDZROBU CRDZ
BANK LEUMI ROMANIA SA DAFBRO22 DAFB
BANCA CR FIRENZE ROMANIA SA DAROROBU DARO
EGNATIA BANK (ROMANIA) SA EGNAROBX EGNA
EXIMBANK ROMANIA EXIMROBU EXIM
FONDUL GARANTARE DEPO. BANCARE . FGDB
CREDIT EUROPE BANK (ROMANIA) SA FNNBROBU FNNB
GARANTIBANK INTERNATIONAL NV – SUCURSALA ROMANIA UGBIROBU UGBI
ING BANK NV INGBROBU INGB
ATE BANK ROMANIA SA MINDROBU MIND
BLOM BANK EGYPT SAE EGYPT – SUCURSALA ROMANIA MIRBROBU MIRB
PROCREDIT BANK MIROROBU MIRO
PIRAEUS BANK ROMANIA SA PIRBROBU PIRB
PORSCHE BANK ROMANIA SA PORLROBU PORL
BANCA COMERCIALA ROMANA SA RNCBROBU RNCB
ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA ROINROBU ROIN
RAIFFEISEN BANCA PT LOCUINTE SA RZBLROBU RZBL
RAIFFEISEN BANK SA RZBRROBU RZBR
TREZORERIA STATULUI TREZROBU TREZ
TRANSFOND SA TRFDROBU TRFD
VOLKSBANK ROMANIA SA VBBUROBU VBBU
SANPAOLO IMI BANK ROMANIA SA WBANRO22 WBAN
BANCA NATIONALA A ROMANIEI NBORROBU NBOR
vineri, septembrie 28, 2007
Cele mai mari salarii din Romania - in intermedierea financiara
La inceputul acestei luni, un raport aferent trimestrului doi din acest an, realizat de biroul de statistica al Uniunii Europene, indica Romania drept una dintre tarile cu cele mai mari cresteri ale costurilor fortei de munca din regiune.
Vineri, Institutul National de Statistica a dezvaluit si costul mediu lunar al fortei de munca inregistrat la nivelul anului trecut, care a fost de 1.530 lei pe salariat, in crestere cu aproximativ 17% fata de anul anterior. Activitatea de intermedieri financiare se afla in topul cresterilor atat in privinta salariilor, cat si a costurilor fortei de munca.
Salariul mediu net in acest domeniu a depasit anul trecut nivelul de 2260 lei, iar costurile fortei de munca au fost de 2,6 ori mai mari decat media pe economie.
Anul trecut, nivelul salariului mediu net pe economie a fost de 866 lei, in crestere cu 16,1% (cu 120 lei) fata de valoarea inregistrata in anul anterior. Comparativ cu media pe economie, cele mai mari cresteri salariale medii nete (de 2,6 ori mai mari decat salariul mediu net) s-au inregistrat in activitatea de intermedieri financiare.
In administratia publica salariul mediu net a avansat cu 81,9%, in industria extractiva cu 75,1%, in domeniul energiei electrice si termice, gaze si apa cu 55,7%, in invatamant cu 23,2% si cu 22,7% in activitatile de transport, depozitare si comunicatii.
Sub media pe economie s-au platit activitatile din domeniile hoteluri si restaurante (-38,3%), comert (-24,8%), industrie prelucratoare (-15,6%), sanatate si asistenta sociala (-5%), tranzactii imobiliare (-4%).
Comertul, industria prelucratoare si intermedierile financiare - domeniile cu cele mai mari diferente salariale intre barbati si femei
La nivelul anului trecut, barbatii au avut castigurii medii lunare nete superioare femeilor in majoritatea activitatilor economice. Femeile au castigat in medie cu 160 lei mai putin de cat barbatii, salariul mediu net lunar ajungand la nivelul de 803 lei, comparativ cu nivelul de 922 lei aferent salariului mediu net lunar al unui barbat.
Cele mai mari diferente salariale intre barbati si femei (de peste 25%) s-au inregistrat in sectoarele comert (33,6%), industria prelucratoare (32,2%) si in intermedieri financiare (26,4%).
Numarul mediu al salariatilor a depasit anul trecut 4,6 milioane persoane, in crestere cu 108.300 persoane fata de situatia din 2005. Domeniile care au castigat cei mai multi angajati au fost comertul si tranzactiile imobiliare.
34 de judete cu salarii sub media pe economie
Situatia pe judete, asa cum reiese din analiza Institutului National de Statistica, este ingrijoratoare. In nu mai putin de 34 de judete, salariul mediu net lunar din 2006 a fost sub media pe economie.
Cel mai mic nivel s-a constatat in Covasna (cu 24,2% mai putin decat media pe economie), la polul opus fiind Bucuresti unde castigul salarial mediu net s-a situat in jurul valorii de 1142 lei (cu 31,9% peste media pe economie).
Costurile fortei de munca din Romania sunt si ele in crestere. Anul trecut, costul mediu lunar al fortei de munca a fost de 1530 lei pe salariat, in crestere cu 16,8% fata de anul precedent. Cheltuielile directe au cea mai mare pondere in structura cheltuielilor totale suportate de angajator cu forta de munca (75,4%).
Dintre acestea, sumele brute platite de angajator din fondul de salarii (inclusiv premiile si drepturile in natura) au avut cea mai mare pondere (71,8%). In privinta cheltuielilor indirecte suportate de angajator, contributiile pentru asigurarile si protectia sociala au detinut cea mai mare proportie (20,3%).
Desi cele mai mari cresteri ale costurilor s-au inregistrat in administratia publica, invatamant si sanatate, raportat la media pe economie, cele mai mari costuri medii lunare s-au constatat in sectorul intermedierilor financiare, unde avansul a fost de peste 2,6 ori mai mare.
HotNews.ro, Adrian Vasilache, 28 sep 2007
Vineri, Institutul National de Statistica a dezvaluit si costul mediu lunar al fortei de munca inregistrat la nivelul anului trecut, care a fost de 1.530 lei pe salariat, in crestere cu aproximativ 17% fata de anul anterior. Activitatea de intermedieri financiare se afla in topul cresterilor atat in privinta salariilor, cat si a costurilor fortei de munca.
Salariul mediu net in acest domeniu a depasit anul trecut nivelul de 2260 lei, iar costurile fortei de munca au fost de 2,6 ori mai mari decat media pe economie.
Anul trecut, nivelul salariului mediu net pe economie a fost de 866 lei, in crestere cu 16,1% (cu 120 lei) fata de valoarea inregistrata in anul anterior. Comparativ cu media pe economie, cele mai mari cresteri salariale medii nete (de 2,6 ori mai mari decat salariul mediu net) s-au inregistrat in activitatea de intermedieri financiare.
In administratia publica salariul mediu net a avansat cu 81,9%, in industria extractiva cu 75,1%, in domeniul energiei electrice si termice, gaze si apa cu 55,7%, in invatamant cu 23,2% si cu 22,7% in activitatile de transport, depozitare si comunicatii.
Sub media pe economie s-au platit activitatile din domeniile hoteluri si restaurante (-38,3%), comert (-24,8%), industrie prelucratoare (-15,6%), sanatate si asistenta sociala (-5%), tranzactii imobiliare (-4%).
Comertul, industria prelucratoare si intermedierile financiare - domeniile cu cele mai mari diferente salariale intre barbati si femei
La nivelul anului trecut, barbatii au avut castigurii medii lunare nete superioare femeilor in majoritatea activitatilor economice. Femeile au castigat in medie cu 160 lei mai putin de cat barbatii, salariul mediu net lunar ajungand la nivelul de 803 lei, comparativ cu nivelul de 922 lei aferent salariului mediu net lunar al unui barbat.
Cele mai mari diferente salariale intre barbati si femei (de peste 25%) s-au inregistrat in sectoarele comert (33,6%), industria prelucratoare (32,2%) si in intermedieri financiare (26,4%).
Numarul mediu al salariatilor a depasit anul trecut 4,6 milioane persoane, in crestere cu 108.300 persoane fata de situatia din 2005. Domeniile care au castigat cei mai multi angajati au fost comertul si tranzactiile imobiliare.
34 de judete cu salarii sub media pe economie
Situatia pe judete, asa cum reiese din analiza Institutului National de Statistica, este ingrijoratoare. In nu mai putin de 34 de judete, salariul mediu net lunar din 2006 a fost sub media pe economie.
Cel mai mic nivel s-a constatat in Covasna (cu 24,2% mai putin decat media pe economie), la polul opus fiind Bucuresti unde castigul salarial mediu net s-a situat in jurul valorii de 1142 lei (cu 31,9% peste media pe economie).
Costurile fortei de munca din Romania sunt si ele in crestere. Anul trecut, costul mediu lunar al fortei de munca a fost de 1530 lei pe salariat, in crestere cu 16,8% fata de anul precedent. Cheltuielile directe au cea mai mare pondere in structura cheltuielilor totale suportate de angajator cu forta de munca (75,4%).
Dintre acestea, sumele brute platite de angajator din fondul de salarii (inclusiv premiile si drepturile in natura) au avut cea mai mare pondere (71,8%). In privinta cheltuielilor indirecte suportate de angajator, contributiile pentru asigurarile si protectia sociala au detinut cea mai mare proportie (20,3%).
Desi cele mai mari cresteri ale costurilor s-au inregistrat in administratia publica, invatamant si sanatate, raportat la media pe economie, cele mai mari costuri medii lunare s-au constatat in sectorul intermedierilor financiare, unde avansul a fost de peste 2,6 ori mai mare.
HotNews.ro, Adrian Vasilache, 28 sep 2007
miercuri, iulie 18, 2007
BRD - cea mai buna banca din Romania, potrivit Euromoney
BRD - Groupe Societe Generale a primit pentru cel de-al treilea an consecutiv din partea Euromoney Magazine premiul pentru „Cea mai buna banca din Romania”, informeaza un comunicat al bancii.
Potrivit Euromoney, “banca a castigat distinctia datorita performantelor impresionante obtinute in 2006. BRD a fost singura banca din Romania care a reusit sa-si dezvolte cota de piata in materie de credite si depozite de la 16% la 18%, pastrand un ROE de 36% si reusind sa ramana cea mai rentabila banca din tara in 2006.”
Conform Euromoney, “BRD s-a remarcat prin strategia incisiva de dezvoltare a segmentului de retail. In 2006, banca a deschis 274 noi agentii, a atras 350.000 de noi clienti, a angajat 2.200 de persoane si a facut investitii in valoare de 67 milioane EUR.”
Totalul creditelor acordate de BRD depasea 18,7 miliarde RON la sfarsitul anului 2006, in crestere cu 79% fata de 2005.
Euromoney este o publicatie financiara axata pe domeniul bancar si pe cel al pietelor financiare.
via BlogInvest.ro
Potrivit Euromoney, “banca a castigat distinctia datorita performantelor impresionante obtinute in 2006. BRD a fost singura banca din Romania care a reusit sa-si dezvolte cota de piata in materie de credite si depozite de la 16% la 18%, pastrand un ROE de 36% si reusind sa ramana cea mai rentabila banca din tara in 2006.”
Conform Euromoney, “BRD s-a remarcat prin strategia incisiva de dezvoltare a segmentului de retail. In 2006, banca a deschis 274 noi agentii, a atras 350.000 de noi clienti, a angajat 2.200 de persoane si a facut investitii in valoare de 67 milioane EUR.”
Totalul creditelor acordate de BRD depasea 18,7 miliarde RON la sfarsitul anului 2006, in crestere cu 79% fata de 2005.
Euromoney este o publicatie financiara axata pe domeniul bancar si pe cel al pietelor financiare.
via BlogInvest.ro
Sindicatele au amanat pensiile private pana la 17 septembrie
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a amanat pana la 17 septembrie termenul la care angajatii vor putea sa adere la fondurile de pensii private.
Initial, inceperea actiunii fusese anuntata pentru 1 august, dar presiunile celor mai importante confederatii sindicale au determinat amanarea cu o luna si jumatate. Miza? O piata estimata de Ministerul Muncii la minimum 2,32 miliarde lei in 2011.
Potrivit unui comunicat de presa al CSSPP, Consiliul institutiei „a considerat ca o perioada mai mare de timp aferenta autorizarii entitatilor de pe piata pensiilor private obligatorii va conduce la un numar mai mare de scheme si fonduri de pensii private si va oferi participantilor
posibilitatea de a alege dintr-o gama variata de fonduri, cu caracteristici diferite (politici investitionale, grad de risc, comisioane si taxe, etc.), precum si un numar mai mare de administratori autorizati de catre CSSPP”.
Sindicatele vor o felie din piata pensiilor private
Decizia CSSPP survine intalnirii din 9 iulie dintre premierul Calin Popescu Tariceanu si reprezentantii confederatiilor sindicale, intalnire la care sindicalistii au cerut amanarea termenului la care urma sa inceapa inscrierea in sistemul pensiilor private.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, Tariceanu a solicitat ministrului Muncii, Paul Pacuraru, si secretarului de stat din Ministerului Economiei si Finantelor, Sebastian Vladescu, analizarea doleantelor exprimate de sindicalisti.
Reprezentantii sindicatelor au cerut amanarea datei, motivand ca romanii nu au fost suficient informati despre avantajele si riscurile aderarii la sistemele private de pensii.
Potrivit unor surse din interiorul miscarii sindicale, motivul real al amanarii este altul: sindicatele au sesizat faptul ca sistemul privat de pensii reprezinta o adevarata mina de aur si vor sa participe la impartire. Cum? Prin realizarea unei aliante cu un fond privat de pensii care sa intre pe aceasta piata.
Or, pentru a intra in piata, acest fond are nevoie sa se acrediteze si sa urmeze toate formele legale necesare.
Potrivit acelorasi surse, cel putin unul dintre marile blocuri sindicale a cochetat cu ideea constituirii unui fond propriu de pensii, dar a renuntat.
In schimb, intre Cartel Alfa si fondul francez de pensii a fost incheiat, in 26 iunie 2007, un acord de colaborare (http://www.sindicat.uvt.ro/Parteneriat_CARTEL_ALFA.pdf). Potrivit acestuia, Cartel Alfa va pune bazele unui fond privat de pensii impreuna cu AG2R, unul dintre cele mai vechi fonduri din Franta.
Ce inseamna pensiile private obligatorii?
Potrivit Legii 411/2004, toti angajatii cu varsta de pana in 35 de ani sunt obligati sa aleaga un fond de pensii privat in rastimpul a patru luni incepand cu 17 septembrie 2007, unde angajatorul le va transfera 2% din salariul brut, in primul an.
Procentul va creste cu 0,5 la suta pe an timp de opt ani. Actualmente, acesti bani alimenteaza fondul public de pensii (contributia la fondul de pensii este de 9,5% din salariul brut al fiecarui angajat).
Potrivit Ministerului Muncii, in 2008, pilonul II de pensii private obligatorii va avea 2,345 milioane participanti, iar in 2011 numarul participantilor la pilonul II va urca la 3,4 milioane participanti. Contributiile vor urca de la 510 milioane lei in 2008 la 2,32 miliarde lei in 2011.
Legea prevede ca si salariatii cu varsta intre 35 si 45 de ani vor putea cere angajatorilor sa le plateasca doi la suta din salariul lor brut intr-un fond de pensii privat, fara ca acest lucru sa fie insa obligatoriu, asa cum se intampla cu angajatii pana in 35 de ani. Cei peste 45 de ani nu o pot face.
HotNews.ro, I.B., 16 iul 2007
Initial, inceperea actiunii fusese anuntata pentru 1 august, dar presiunile celor mai importante confederatii sindicale au determinat amanarea cu o luna si jumatate. Miza? O piata estimata de Ministerul Muncii la minimum 2,32 miliarde lei in 2011.
Potrivit unui comunicat de presa al CSSPP, Consiliul institutiei „a considerat ca o perioada mai mare de timp aferenta autorizarii entitatilor de pe piata pensiilor private obligatorii va conduce la un numar mai mare de scheme si fonduri de pensii private si va oferi participantilor
posibilitatea de a alege dintr-o gama variata de fonduri, cu caracteristici diferite (politici investitionale, grad de risc, comisioane si taxe, etc.), precum si un numar mai mare de administratori autorizati de catre CSSPP”.
Sindicatele vor o felie din piata pensiilor private
Decizia CSSPP survine intalnirii din 9 iulie dintre premierul Calin Popescu Tariceanu si reprezentantii confederatiilor sindicale, intalnire la care sindicalistii au cerut amanarea termenului la care urma sa inceapa inscrierea in sistemul pensiilor private.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, Tariceanu a solicitat ministrului Muncii, Paul Pacuraru, si secretarului de stat din Ministerului Economiei si Finantelor, Sebastian Vladescu, analizarea doleantelor exprimate de sindicalisti.
Reprezentantii sindicatelor au cerut amanarea datei, motivand ca romanii nu au fost suficient informati despre avantajele si riscurile aderarii la sistemele private de pensii.
Potrivit unor surse din interiorul miscarii sindicale, motivul real al amanarii este altul: sindicatele au sesizat faptul ca sistemul privat de pensii reprezinta o adevarata mina de aur si vor sa participe la impartire. Cum? Prin realizarea unei aliante cu un fond privat de pensii care sa intre pe aceasta piata.
Or, pentru a intra in piata, acest fond are nevoie sa se acrediteze si sa urmeze toate formele legale necesare.
Potrivit acelorasi surse, cel putin unul dintre marile blocuri sindicale a cochetat cu ideea constituirii unui fond propriu de pensii, dar a renuntat.
In schimb, intre Cartel Alfa si fondul francez de pensii a fost incheiat, in 26 iunie 2007, un acord de colaborare (http://www.sindicat.uvt.ro/Parteneriat_CARTEL_ALFA.pdf). Potrivit acestuia, Cartel Alfa va pune bazele unui fond privat de pensii impreuna cu AG2R, unul dintre cele mai vechi fonduri din Franta.
Ce inseamna pensiile private obligatorii?
Potrivit Legii 411/2004, toti angajatii cu varsta de pana in 35 de ani sunt obligati sa aleaga un fond de pensii privat in rastimpul a patru luni incepand cu 17 septembrie 2007, unde angajatorul le va transfera 2% din salariul brut, in primul an.
Procentul va creste cu 0,5 la suta pe an timp de opt ani. Actualmente, acesti bani alimenteaza fondul public de pensii (contributia la fondul de pensii este de 9,5% din salariul brut al fiecarui angajat).
Potrivit Ministerului Muncii, in 2008, pilonul II de pensii private obligatorii va avea 2,345 milioane participanti, iar in 2011 numarul participantilor la pilonul II va urca la 3,4 milioane participanti. Contributiile vor urca de la 510 milioane lei in 2008 la 2,32 miliarde lei in 2011.
Legea prevede ca si salariatii cu varsta intre 35 si 45 de ani vor putea cere angajatorilor sa le plateasca doi la suta din salariul lor brut intr-un fond de pensii privat, fara ca acest lucru sa fie insa obligatoriu, asa cum se intampla cu angajatii pana in 35 de ani. Cei peste 45 de ani nu o pot face.
HotNews.ro, I.B., 16 iul 2007
Cardurile BRD nu vor putea fi utilizate marti noapte
Cardurile bancare emise de BRD-Groupe Societe Generale nu vor putea fi utilizate marti noapte, intre orele 23:00 si 2:30, deoarece sistemul informatic al bancii va fi intrerupt pentru realizarea unor lucrari de mentenanta la infrastuctura de alimentare cu energie a centrului informatic al institutiei.
In interval de timp respectiv, reteaua de ATM-uri si POS-uri a bancii nu va fi functionala, iar cardurile bancare emise de BRD-Groupe Societe Generale nu vor putea fi utilizate pentru plati la comercianti si retrageri de numerar, in Romania sau in strainatate, se arata intr-un comunicat al bancii.
BRD - Groupe Societe Generale este a doua banca din Romania, cu active de peste 8,7 miliarde de euro. Institutia de credit are mai mult de 2,2 milioane clienti si opereaza o retea de 1.100 ATM-uri si 10.000 de POS-uri.
HotNews.ro, Dragos Comache, 17 iul 2007
In interval de timp respectiv, reteaua de ATM-uri si POS-uri a bancii nu va fi functionala, iar cardurile bancare emise de BRD-Groupe Societe Generale nu vor putea fi utilizate pentru plati la comercianti si retrageri de numerar, in Romania sau in strainatate, se arata intr-un comunicat al bancii.
BRD - Groupe Societe Generale este a doua banca din Romania, cu active de peste 8,7 miliarde de euro. Institutia de credit are mai mult de 2,2 milioane clienti si opereaza o retea de 1.100 ATM-uri si 10.000 de POS-uri.
HotNews.ro, Dragos Comache, 17 iul 2007
joi, decembrie 14, 2006
Clientii Raiffeisen au fost tinta unui atac on-line de tip phishing
Clientii Raiffeisen Bank au fost marti seara tinta unei tentative de “phishing”, acestia primind un mesaj electronic prin care li se solicitau diverse informatii confidentiale, se arata intr-un comunicat al institutiei bancare. Mesajul era formulat ca si cind ar veni din partea Raiffeisen Bank, avand un design similar cu cel al site-ului oficial Raiffeisen Online.
“Raiffeisen Bank a luat masuri pentru blocarea acestor tentative de frauda. Este important de mentionat ca securitatea sistemului Raiffeisen Online nu a fost afectata nici un moment”, se spune in comunicatul bancii.
In e-mailul primit de clientii Raiffeisen, se arata ca "Banca Raiffeisen a derulat o procedura de reverificare a conturilor online datorita numarului crescand de frauda in anumite tari eurpene. Protejarea securitatii contului Dumneavoastra si a retelei Raiffeisen este principala noastra grija. Ca si o masura preventiva trebuie sa va reverificati datele online pentru o mai mare siguranta. Va rugam sa va logati dand click pe linkul de mai jos".
Linkul trimite catre aceasta adresa http://forums.mscsoftware.com/simd/admin/www.raiffeisenonline.ro/eBankingWeb/login.html, care este, evident, alta decat cea a Raiffeisen Bank.
“Phishing” este o fraudare a informatiilor bancare. De obicei apare ca un presupus mesaj de la banca in care se spune ca trebuie comunicate informatii confidentiale (parola de acces, numar card, etc.), fiind astfel capturate in mod fraudulos.
Bancile nu solicita clientilor, in nici o situatie, informatii confidentiale (parola, numar de card sau cod PIN) prin e-mail, acestea fiind utilizate doar pentru accesul la ATM-uri, POS-uri sau servicii online.
Din informatiile oferite de reprezentantii bancii, pana in prezent nu exista nici o persoana care sa fi suferit de pe urma acestui atac. Clientii care au transmis insa informatii confidentiale sunt rugati sa contacteze banca.
UPDATE: Site-ul pirat catre care sunt directionati clientii Raiffeisen era inca functional miercuri la ora 16.
HotNews.ro, D.C., 13 dec 2006
“Raiffeisen Bank a luat masuri pentru blocarea acestor tentative de frauda. Este important de mentionat ca securitatea sistemului Raiffeisen Online nu a fost afectata nici un moment”, se spune in comunicatul bancii.
In e-mailul primit de clientii Raiffeisen, se arata ca "Banca Raiffeisen a derulat o procedura de reverificare a conturilor online datorita numarului crescand de frauda in anumite tari eurpene. Protejarea securitatii contului Dumneavoastra si a retelei Raiffeisen este principala noastra grija. Ca si o masura preventiva trebuie sa va reverificati datele online pentru o mai mare siguranta. Va rugam sa va logati dand click pe linkul de mai jos".
Linkul trimite catre aceasta adresa http://forums.mscsoftware.com/simd/admin/www.raiffeisenonline.ro/eBankingWeb/login.html, care este, evident, alta decat cea a Raiffeisen Bank.
“Phishing” este o fraudare a informatiilor bancare. De obicei apare ca un presupus mesaj de la banca in care se spune ca trebuie comunicate informatii confidentiale (parola de acces, numar card, etc.), fiind astfel capturate in mod fraudulos.
Bancile nu solicita clientilor, in nici o situatie, informatii confidentiale (parola, numar de card sau cod PIN) prin e-mail, acestea fiind utilizate doar pentru accesul la ATM-uri, POS-uri sau servicii online.
Din informatiile oferite de reprezentantii bancii, pana in prezent nu exista nici o persoana care sa fi suferit de pe urma acestui atac. Clientii care au transmis insa informatii confidentiale sunt rugati sa contacteze banca.
UPDATE: Site-ul pirat catre care sunt directionati clientii Raiffeisen era inca functional miercuri la ora 16.
HotNews.ro, D.C., 13 dec 2006
miercuri, noiembrie 22, 2006
Erste Bank a lansat la Viena prima banca pentru categoriile defavorizate
Fundatia Bancii Erste, noul proprietar al BCR, a lansat miercuri la Viena prima banca a celor care nu au un cont bancar. Banca Zweite Sparkasse se adreseaza persoanelor dezavantajate din punct de vedere social. Institutia, numita "Banca pentru oamenii care nu au o banca" este prima de acest gen din Europa.
Unicul produs oferit deocamdata de Zweite Sparkasse este un cont cu dobanda, pe durata limitata. Acesta reprezinta contul bancar de baza, cu card bancar, care nu are facilitati de descoperire de cont si este pus la dispozitia clientului pe o perioada de trei ani.
Banca functioneaza in cooperare cu institutii de ajutor social, dar si cu serviciile de consiliere in caz de datorii, consiliere facuta voluntar de catre angajati ai Erste Bank.
Surse ale bancii Erste Romania spun ca daca proiectul se va dovedi viabil si fructuos, atunci se va extinde si in celelalte tari in care Erste actioneaza.
Cu toate acestea, pana vom avea si in Romania o astfel de banca, va mai trece o perioada de timp. Daca in Austria exista aproximativ 12000 de persoane care nu au acces la un cont bancar, in Romania numarul acestora se ridica la cateva milioane.
HotNews.ro, A. Stefan, 22 nov 2006
Unicul produs oferit deocamdata de Zweite Sparkasse este un cont cu dobanda, pe durata limitata. Acesta reprezinta contul bancar de baza, cu card bancar, care nu are facilitati de descoperire de cont si este pus la dispozitia clientului pe o perioada de trei ani.
Banca functioneaza in cooperare cu institutii de ajutor social, dar si cu serviciile de consiliere in caz de datorii, consiliere facuta voluntar de catre angajati ai Erste Bank.
Surse ale bancii Erste Romania spun ca daca proiectul se va dovedi viabil si fructuos, atunci se va extinde si in celelalte tari in care Erste actioneaza.
Cu toate acestea, pana vom avea si in Romania o astfel de banca, va mai trece o perioada de timp. Daca in Austria exista aproximativ 12000 de persoane care nu au acces la un cont bancar, in Romania numarul acestora se ridica la cateva milioane.
HotNews.ro, A. Stefan, 22 nov 2006
Directorul unei banci din Rusia a fost asasinat
Konstantin Mesceriakov - directorul unei banci din Rusia - a fost impuscat mortal, marti, in fata unui bloc din nordul Moscovei, transmite Reuters.
Procurorii au precizat ca iau in calcul toate motivele posibile care stau la baza acestui asasinat, inclusiv cele legate de activitatile profesionale ale victimei. Aceasta crima va indrepta, probabil, atentia catre industria bancara rusa, adesea promiscua si tulbure.
Mesceriakov era coproprietar al bancii Spetsetstroibank. Agentia de presa Interfax, care realizeaza rating-uri ale bancilor rusesti, afirma ca aceasta institutie financiara este cea de 405-a ca marime din tara.
Konstantin Mesceriakov este cel de-al treilea bancher asasinasinat in Rusia, in ultimele trei luni. Seful adjunct al Bancii Centrale Andrei Kozlov a fost ucis in timp ce pleca de la un meci de fotbal, in septembrie, iar un membru al conducerii bancii VTB-24 a fost impuscat in octombrie.
HotNews.ro, D. Mihai, 22 nov 2006
Procurorii au precizat ca iau in calcul toate motivele posibile care stau la baza acestui asasinat, inclusiv cele legate de activitatile profesionale ale victimei. Aceasta crima va indrepta, probabil, atentia catre industria bancara rusa, adesea promiscua si tulbure.
Mesceriakov era coproprietar al bancii Spetsetstroibank. Agentia de presa Interfax, care realizeaza rating-uri ale bancilor rusesti, afirma ca aceasta institutie financiara este cea de 405-a ca marime din tara.
Konstantin Mesceriakov este cel de-al treilea bancher asasinasinat in Rusia, in ultimele trei luni. Seful adjunct al Bancii Centrale Andrei Kozlov a fost ucis in timp ce pleca de la un meci de fotbal, in septembrie, iar un membru al conducerii bancii VTB-24 a fost impuscat in octombrie.
HotNews.ro, D. Mihai, 22 nov 2006
joi, noiembrie 16, 2006
BNR arunca pe piata bancnota de 200 de lei
De luna viitoare, Banca Nationala a Romaniei urmeaza sa puna in circulatie bancnota de 200 de lei. Aceasta va avea, pe avers, portretul lui Lucian Blaga, iar pe revers statutia Ginditorului de la Hamangia.
"Am ales momentul 1 decembrie pentru a lansa noua bancnota deoarece vechea emisiune se apropie de sfarsit si pentru ca vom sarbatori simultan ziua nationala a Romaniei si lansarea in circulatie a primei monede dupa Revolutie, de 10 lei vechi", a spus, marti, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Acesta a aratat ca noua bancnota nu a fost pusa in circulatie odata cu denominarea monedei nationale, la 1 iulie, pentru ca pe piata erau foarte multe bancnote noi. Toate celelate bancnote aveau un echivalent, iar daca introduceam una fara echivalent, putea fi creata confuzie", a afirmat Mugur Isarescu.
De la 1 ianuarie 2007, vechile cupiuri si monede vor fi retrase de pe piata, urmand sa fie utilizata doar noua moneda, respectiv leul nou.
HotNews.ro, V.T., 14 nov 2006
"Am ales momentul 1 decembrie pentru a lansa noua bancnota deoarece vechea emisiune se apropie de sfarsit si pentru ca vom sarbatori simultan ziua nationala a Romaniei si lansarea in circulatie a primei monede dupa Revolutie, de 10 lei vechi", a spus, marti, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Acesta a aratat ca noua bancnota nu a fost pusa in circulatie odata cu denominarea monedei nationale, la 1 iulie, pentru ca pe piata erau foarte multe bancnote noi. Toate celelate bancnote aveau un echivalent, iar daca introduceam una fara echivalent, putea fi creata confuzie", a afirmat Mugur Isarescu.
De la 1 ianuarie 2007, vechile cupiuri si monede vor fi retrase de pe piata, urmand sa fie utilizata doar noua moneda, respectiv leul nou.
HotNews.ro, V.T., 14 nov 2006
vineri, octombrie 27, 2006
Creditul cu buletinul moare, dar nu se preda
Din 22 octombrie, normele BNR se aplica si pentru creditele oferite in magazin de societatile de consumer finance. Desi amenintat cu disparitia, celebrul "credit doar cu buletinul" a reusit sa supravietuiasca. Institutiile financiare nebancare au gasit «modalitati» de a-si tine in viata produsul financiar cel mai mediatizat.
Creditul cu buletinul nu a disparut. Desi din reclamele radio si tv prin care eram indemnati sa luam un credit cu buletinul pe ultima suta de metri, ne imaginam sfarsitul unei ere, lucrurile nu s-au schimbat chiar atat de mult. Cei care nu vor sa se ingroape in documentele cerute de obicei la acordarea unui credit de consum pot sa respire in continuare linistiti.
Doar ca acum nu mai pot pleca cu bunul achizitionat dupa doar 2 ore de la completarea cererii si declaratiei de venit pe proprie raspundere, ci vor fi nevoiti sa astepte mai mult, posibil chiar cateva zile.
Noua procedura de acordare
In magazinele Flanco se va acorda cel putin pana la sfarsitul anului creditul cu buletinul. Piedica cea mare din calea acordarii, adeverinta de venit de la locul de munca, a fost eliminata. Rezolvarea a fost gasita chiar in textul noilor norme.
Deoarece nu se stipuleaza nicaieri ca adeverinta trebuie adusa de cel care cere creditul, Flanco, alaturi de partenerii sai financiari, sar in ajutorul solicitantului. Clientii nu sunt nevoiti sa aduca nici un act in plus fata de ce li se cerea inainte. Acestea vor fi obtinute, prin costuri suplimentare suportate de furnizori, direct de la angajator.
Conso.ro, 26 oct 2006
Creditul cu buletinul nu a disparut. Desi din reclamele radio si tv prin care eram indemnati sa luam un credit cu buletinul pe ultima suta de metri, ne imaginam sfarsitul unei ere, lucrurile nu s-au schimbat chiar atat de mult. Cei care nu vor sa se ingroape in documentele cerute de obicei la acordarea unui credit de consum pot sa respire in continuare linistiti.
Doar ca acum nu mai pot pleca cu bunul achizitionat dupa doar 2 ore de la completarea cererii si declaratiei de venit pe proprie raspundere, ci vor fi nevoiti sa astepte mai mult, posibil chiar cateva zile.
Noua procedura de acordare
In magazinele Flanco se va acorda cel putin pana la sfarsitul anului creditul cu buletinul. Piedica cea mare din calea acordarii, adeverinta de venit de la locul de munca, a fost eliminata. Rezolvarea a fost gasita chiar in textul noilor norme.
Deoarece nu se stipuleaza nicaieri ca adeverinta trebuie adusa de cel care cere creditul, Flanco, alaturi de partenerii sai financiari, sar in ajutorul solicitantului. Clientii nu sunt nevoiti sa aduca nici un act in plus fata de ce li se cerea inainte. Acestea vor fi obtinute, prin costuri suplimentare suportate de furnizori, direct de la angajator.
Conso.ro, 26 oct 2006
joi, octombrie 12, 2006
Romania a incasat banii pentru actiunile BCR
Procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane s-a incheiat joi, statul roman incasand 2,2 miliarde euro pentru actiunile BCR, se arata intr-un comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Prin virarea sumei de 2,2 miliarde euro in contul deschis de statul roman la Citibank Londra, Erste Bank devine astfel noul actionar majoritar al Bancii Comerciale Romane.
Banii din privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR) vor fi varsati intr-un fond national de dezvoltare si vor fi utilizati la finantarea proiectelor mari de infrastructura, a declarat joi primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu.
„Banii nu vor merge la consum, ci vom face eforturi sa ii gospodarim cat mai bine, sa putem oricand sa dam socoteala contribuabilului roman despre ce s-a intamplat cu acesti bani si cum au fost cheltuiti”, a continuat primul-ministru.
Ministrul de finante, Sebastian Vladescu, a precizat, la randul sau, ca sumele rezultate din privatizari vor avea destinatii clare care vor fi facute publice, iar modul de folosire a banilor se va face prin hotarari de Guvern.
Manfred Wimmer, seful grupului de strategie din cadrul Erste Bank, a spus ca tranzactia incheiata astazi este cea mai mare facuta vreodata de institutia sa.
“Este, de altfel, cea mai mare achizitie pe care o companie austriaca a facut-o vreodata pe teritoriul altui stat si este cea mai mare investitie straina directa facuta vreodata in Romania”, a subliniat seful grupului de strategie de la Erste.
Banca austriaca a fost desemnata la sfarsitul anului trecut castigatoare a licitatiei pentru privatizarea BCR, oferind 3,75 miliarde euro pentru pachetul de 61,88% din actiunile bancii. Astfel, statul roman a incasat 2,2 miliarde de euro pentru pachetul de 36,8% detinut la BCR. BERD si IFC vor primi fiecare aproximativ 750 milioane de euro pentru pachetele de 12,5% din capitatul social al bancii.
BCR este cea mai importanta banca din Romania, gestionand active de peste zece miliarde de euro. Banca are in prezent 450 sucursale si agentii in intreaga tara, avind o retea nationala de peste 1.200 ATM si aproape 8.500 de POS. Numarul clientilor este in prezent de peste 4,4 milioane, din care 90% sunt clienti persoane fizice.
In primul semestru al acestui an, banca a obtinut un profit de 451,17 milioane de lei noi (circa 125 milioane de euro), cu 11,5% mai mare decat suma aferenta primului semestru din 2005.
HotNews.ro, D.C., 12 oct 2006
Prin virarea sumei de 2,2 miliarde euro in contul deschis de statul roman la Citibank Londra, Erste Bank devine astfel noul actionar majoritar al Bancii Comerciale Romane.
Banii din privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR) vor fi varsati intr-un fond national de dezvoltare si vor fi utilizati la finantarea proiectelor mari de infrastructura, a declarat joi primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu.
„Banii nu vor merge la consum, ci vom face eforturi sa ii gospodarim cat mai bine, sa putem oricand sa dam socoteala contribuabilului roman despre ce s-a intamplat cu acesti bani si cum au fost cheltuiti”, a continuat primul-ministru.
Ministrul de finante, Sebastian Vladescu, a precizat, la randul sau, ca sumele rezultate din privatizari vor avea destinatii clare care vor fi facute publice, iar modul de folosire a banilor se va face prin hotarari de Guvern.
Manfred Wimmer, seful grupului de strategie din cadrul Erste Bank, a spus ca tranzactia incheiata astazi este cea mai mare facuta vreodata de institutia sa.
“Este, de altfel, cea mai mare achizitie pe care o companie austriaca a facut-o vreodata pe teritoriul altui stat si este cea mai mare investitie straina directa facuta vreodata in Romania”, a subliniat seful grupului de strategie de la Erste.
Banca austriaca a fost desemnata la sfarsitul anului trecut castigatoare a licitatiei pentru privatizarea BCR, oferind 3,75 miliarde euro pentru pachetul de 61,88% din actiunile bancii. Astfel, statul roman a incasat 2,2 miliarde de euro pentru pachetul de 36,8% detinut la BCR. BERD si IFC vor primi fiecare aproximativ 750 milioane de euro pentru pachetele de 12,5% din capitatul social al bancii.
BCR este cea mai importanta banca din Romania, gestionand active de peste zece miliarde de euro. Banca are in prezent 450 sucursale si agentii in intreaga tara, avind o retea nationala de peste 1.200 ATM si aproape 8.500 de POS. Numarul clientilor este in prezent de peste 4,4 milioane, din care 90% sunt clienti persoane fizice.
In primul semestru al acestui an, banca a obtinut un profit de 451,17 milioane de lei noi (circa 125 milioane de euro), cu 11,5% mai mare decat suma aferenta primului semestru din 2005.
HotNews.ro, D.C., 12 oct 2006
miercuri, octombrie 11, 2006
Banca Transilvania acorda credite si persoanelor care lucreaza in strainatate
Banca Transilvania acorda, incepand cu aceasta luna, credite in lei si valuta si pentru persoanele care lucreaza in strainatate. Este vorba atat despre credite imobiliare, cat si despre credite pentru nevoi personale, banca avand, astfel, in vedere numarul mare de cetateni romani care au un loc de munca in strainatate.
Creditul imobiliar este destinat cumpararii de terenuri, case ori apartamente, precum si finantarii amenajarii locuintelor. Perioada de acordare este de maximum 25 ani pentru creditele in lei si de 20 ani in cazul creditelor in valuta.
Suma minima care poate fi contractata este de 1.500 euro sau echivalentul in lei, respectiv in dolari, iar finantarea maxima este de 100.000 euro sau echivalent in dolari pentru creditele in valuta ori de 250.000 euro pentru creditele in lei.
Tot pentru persoanele care lucreaza in strainatate si care doresc sa achizitioneze un imobil in Romania, Banca Transilvania pune la dispozitie creditul imobiliar cu dobanda fixa, acordat in lei, pe o perioada de pana la 25 de ani.
Un alt produs care se acorda persoanelor care lucreaza in strainatate este Solutia BT, pentru care perioada de creditare este de maximum 25 de ani.
Tot in aceasta luna, Banca Transilvania a crescut perioada maxima de creditare in lei pentru creditul pentru nevoi personale Practic BT, aceasta fiind in prezent de 10 ani, fata de 7 ani, cat era pana acum.
In plus, nivelul maxim al sumei finantate de banca este in prezent de 15.000 euro in echivalent lei, fata de 10.000 euro.
De asemenea, in lista veniturilor luate in considerare pentru calculul bonitatii clientului au fost incluse chiriile si dividendele.
Banca Transilvania are 316 de unitati si aproximativ 4.200 de angajati. Cu o cota de piata de peste 4,3%, Banca Transilvania se afla in topul primelor 10 banci din Romania, in functie de active.
HotNews.ro, D.C., 10 oct 2006
Creditul imobiliar este destinat cumpararii de terenuri, case ori apartamente, precum si finantarii amenajarii locuintelor. Perioada de acordare este de maximum 25 ani pentru creditele in lei si de 20 ani in cazul creditelor in valuta.
Suma minima care poate fi contractata este de 1.500 euro sau echivalentul in lei, respectiv in dolari, iar finantarea maxima este de 100.000 euro sau echivalent in dolari pentru creditele in valuta ori de 250.000 euro pentru creditele in lei.
Tot pentru persoanele care lucreaza in strainatate si care doresc sa achizitioneze un imobil in Romania, Banca Transilvania pune la dispozitie creditul imobiliar cu dobanda fixa, acordat in lei, pe o perioada de pana la 25 de ani.
Un alt produs care se acorda persoanelor care lucreaza in strainatate este Solutia BT, pentru care perioada de creditare este de maximum 25 de ani.
Tot in aceasta luna, Banca Transilvania a crescut perioada maxima de creditare in lei pentru creditul pentru nevoi personale Practic BT, aceasta fiind in prezent de 10 ani, fata de 7 ani, cat era pana acum.
In plus, nivelul maxim al sumei finantate de banca este in prezent de 15.000 euro in echivalent lei, fata de 10.000 euro.
De asemenea, in lista veniturilor luate in considerare pentru calculul bonitatii clientului au fost incluse chiriile si dividendele.
Banca Transilvania are 316 de unitati si aproximativ 4.200 de angajati. Cu o cota de piata de peste 4,3%, Banca Transilvania se afla in topul primelor 10 banci din Romania, in functie de active.
HotNews.ro, D.C., 10 oct 2006
Moody's a imbunatatit ratingul BCR, BRD - Groupe Societe Generale si Raiffeisen Bank
Agentia de rating Moody's Investors Service a anuntat marti ca a imbunatatit ratingul acordat bancilor BCR, BRD - Groupe Societe Generale si Raiffeisen Bank pentru depozitele in valuta la Baa3 pentru creditele pe termen lung si Prime-3 pentru creditele pe termen scurt, cu perspective stabila, conform un comunicat al agentiei.
Majorarea ratingurilor celor trei banci vine dupa imbunatatirea ratingului de tara acordat Romaniei la data de 6 octombrie pentru imprumuturile pe termen scurt si lung, in valute si in moneda locala la "Baa3/P-3", cu perspectiva stabile.
Imbunatatirea ratingul celor trei banci nu a fost afectat de ratingul majorat al Romaniei.
Potrivit analistilor Moody's, ratingul depozitelor valutare beneficiaza de un puternic sprijin din partea bancilor mama cat si din partea sistemului si este probabil sa beneficieze de acest ajutor in continuare.
Ratingul depozitelor valutare ale celor trei banci este constrans in acest moment de plafonul de rating al tarii. Daca plafonul de rating al Romaniei va creste, vor creste probabil si ratingurile depozitelor valutare ale celor trei banci.
HotNews.ro, D.C., 10 oct 2006
Majorarea ratingurilor celor trei banci vine dupa imbunatatirea ratingului de tara acordat Romaniei la data de 6 octombrie pentru imprumuturile pe termen scurt si lung, in valute si in moneda locala la "Baa3/P-3", cu perspectiva stabile.
Imbunatatirea ratingul celor trei banci nu a fost afectat de ratingul majorat al Romaniei.
Potrivit analistilor Moody's, ratingul depozitelor valutare beneficiaza de un puternic sprijin din partea bancilor mama cat si din partea sistemului si este probabil sa beneficieze de acest ajutor in continuare.
Ratingul depozitelor valutare ale celor trei banci este constrans in acest moment de plafonul de rating al tarii. Daca plafonul de rating al Romaniei va creste, vor creste probabil si ratingurile depozitelor valutare ale celor trei banci.
HotNews.ro, D.C., 10 oct 2006
miercuri, octombrie 04, 2006
BRD va detine 42% din piata de factoring din Romania
BRD - Groupe Societe Generale a inregistrat la sfarsitul lunii septembrie 2006 un volum total al operatiunilor de factoring de 207 milioane euro, in crestere cu 45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unui comunicat de presa al bancii.
Oficialii bancii spun ca pana la sfarsitul acestui an, BRD isi va consolida pozitia de lider pe acest segment de piata, urmand sa detina 42% din piata de factoring din Romania. Factoring-ul consta in vanzarea de catre banca sau o societate specializata a creantelor generate din facturile comerciale. BRD ofera pe langa finantarea creantelor, si serviciul de management al creantelor.
Conform oficialilor BRD, operatiunile de factoring de import, lansate anul trecut, au cunoscut cea mai spectaculoasa dezvoltare, fiind de 10 ori mai mari fata de septembrie 2005. Cresteri importante fata de perioada similara a anului 2005 se remarca si la operatiunile de factoring intern (+ 60%), acestea atingand 146 milioane euro la sfarsitul lunii septembrie 2006.
Reprezentantii BRD sustin ca pana la sfarsitul acestui an banca va detine 42% din piata de factoring din Romania, care este estimata la aproximativ 710 milioane euro, procentaj echivalent cu un volum de operatiuni de factoring de 300 milioane euro.
La sfarsitul anului 2005, BRD - Groupe Societe Generale detinea o cota de piata de 38%, la o distanta importanta de locul doi, care detinea o cota de 25%.
BRD gestioneaza prin factoring un portofoliu de peste 360 clienti si 700 debitori - clienti sau non-clienti BRD. Fata de aceeasi perioada a anului anterior, numarul de clienti care au apelat la factoring a crescut cu 40%, reprezentand peste 100 de companii noi adaugate la portofoliul anterior.
Pachetul de servicii de factoring oferit de BRD-Groupe Societe Generale include pe langa finantarea creantelor, si serviciul de management al creantelor, constand in administrarea acestora, colectarea si, dupa caz, acoperirea riscului de neplata al debitorilor.
Procedurile de colectare oferite de BRD- Groupe Societe Generale pe piata romaneasca permit scurtarea perioadei de incasare a creantelor si micsorarea costurilor de finantare aferente, suportate de client.
Oferta BRD - Groupe Societe Generale permite clientului sa opteze, in functie de necesitati, pentru anumite servicii sau pentru intregul pachet de factoring. BRD - Groupe Societe Generale este prima banca din Romania care a lansat produsul factoring in anul 1994 si prima institutie bancara cu statut de membru deplin al Factors Chain International.
BRD-Groupe Societe Generale este in prezent singura banca din Romania care ofera servicii complete de factoring intern, de export si de import, cu sau fara regres.
BRD - Groupe Societe Generale este a doua banca din Romania, cu active ce depasesc 6,4 miliarde EUR. Banca are peste 1,8 milioane clienti si opereaza o retea de peste 500 de unitati. BRD are cea de-a doua capitalizare bursiera la BVB (aproximativ 3,58 miliarde EUR) la 2 octombrie 2006.
HotNews.ro, A.V., 03 oct 2006
Valoarea tranzactiilor online prin carduri bancare ar putea atinge 10 milioane euro in 2006
Volumul tranzactiilor prin card bancar in magazinele online romanesti ar putea atinge in acest an valoarea de 10 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de valoarea inregistrata anul trecut, potrivit estimarilor companiei GECAD ePayment.
Datele au fost prezentate luni in cadrul unei conferinte de presa in care BRD Societe Generale si GECAD ePayment International au anuntat lansarea unui serviciu comun de plati electronice, numit BRD ePayment.
La sfarsitul anului trecut, volumul tranzactiilor online prin carduri bancare din Romania a atins valoarea de opt milioane euro, iar in primul semestru al acestui an aceasta valoare a depasit 2,1 milioane euro, potrivit datelor companiei RomCard.
Tinand cont de informatiile disponibile pe piata si pe baza propriilor rezultate, specialistii GECAD estimeaza ca la nivelul acestui an volumul tranzactiilor online prin carduri bancare va atinge valoarea de 10 milioane euro, cu 25% mai mult decat anul trecut.
Anul trecut au fost emise in Romania 6,4 milioane de carduri bancare, iar in primele sase luni ale acestui an numarul acestora a ajuns sa depaseasca 8,3 milioane.
Numarul utilizatorilor romani de internet s-a cifrat in 2005 la cinci milioane de utilizatori, in primul semestru al acestui an numarul acestora a ajuns la sase milioane, iar pana la sfarsitul anului se estimeaza ca va ajunge la sapte milioane de utilizatori. Pentru perioada 2007-2008 specialistii GECAD sustin ca numarul utilizatorilor romani de internet va ajunge la opt milioane.
De asemenea, oficialii GECAD sustin ca in acest an numarul magazinelor virtuale se va dubla. Fata de situatia de anul trecut este de asteptat ca numarul magazinelor virtuale din Romania sa ajunga in 2006 la 800 de magazine.
Obiectivul parteneriatului incheiat luni intre BRD si GECAD este furnizarea comuna de solutii profesioniste de comert electronic tuturor companiilor romanesti care doresc sa isi inceapa activitatea comerciala online sau care desfasoara deja tranzactii pe Internet.
Acordul va permite si gestionarea in comun, de catre GECAD ePayment si BRD Societe Generale, a unor contracte de amploare in domeniul comertului electronic.
“Practic, ca urmare a acest parteneriat, orice magazin virtual care alege solutia BRD ePayment beneficiaza de suportul si expertiza celor doua companii in domeniul tranzactiilor online. Ne asteptam ca numarul afacerilor online dar si cel al cumparatorilor pe Internet sa creasca ca urmare a efortului nostru comun”, a declarat Carmen Sebe, CEO la GECAD ePayment.
Comerciantii care vor folosi BRD ePayment vor plati un comision de 4,5% din valoarea tranzactiilor procesate, o taxa de 200 de euro pentru instalarea platformei tehnice, si un abonamet lunar stabilit in functie de marimea comerciantului. Serviciul BRD ePayment este disponibil de luni in toate filialele BRD Societe Generale din tara sau prin specialistii GECAD ePayment.
BRD - Groupe Societe Generale este a doua banca din Romania, cu active ce depasesc 6,4 miliarde euro. Banca are peste 1,8 milioane clienti si opereaza o retea de peste 500 de unitati. BRD are cea de-a doua capitalizare bursiera la BVB (aproximativ 3,5 miliarde euro).
GECAD ePayment este integrator de solutii pentru comert electronic, lider pe piata romaneasca de sisteme de plati online. ePayment® este o solutie pentru magazine virtuale avand ca scop principal realizarea unui sistem simplu si sigur de plati pe Internet atat pentru comercianti cat si pentru cumparatori.
HotNews.ro, A.V., 02 oct 2006
joi, septembrie 21, 2006
Banca Federala a lasat dobanda neschimbata
La sedinta din aceasta seara, FED a lasat dobanda neschimbata la 5,25%, citand moderarea cresterii economice si slabirea pietei imobiliare.
Delaratia oficiala mai mentioneaza valorile ridicate ale indicatorilor inflatiei, un nivel ridicat al utilizarii resurselor si un pret ridicat la energie ca potentiale riscuri de inflatie.
In primele minute dupa declaratie, indicii pietei de capital au suferit scaderi minore, iar dolarul s-a apreciat usor fata de Euro la 1,2692.
HotNews.ro, Liviu Moldovan, WBS Holding, 20 sep 2006
luni, septembrie 18, 2006
Romania, in topul cresterii bancare
Bilantul total al bancilor din Europa Centrala si de Est a crescut cu aproximativ o treime, iar analistii se asteapta la o dublare a activelor pina in 2009, se arata intr-un studiu realizat de analisti ai RZB si RaiffeisenCentrobank.
Cresterea puternica a pietelor bancare din Europa Centrala si de Est s-a accelerat pe parcursul anului trecut. Dupa ce a crescut cu 15% in 2004 (la suma de 645 de miliarde de euro), bilantul total al industriei bancare a crescut cu 31,3% la suma de 846 de miliarde in 2005.
Aceasta evolutie reprezinta cea mai puternica crestere de la publicarea informatiilor financiare - se arata intr-un comunicat al bancii austriece.
Romania - plus de 54%
Pe linga Europa Centrala si de Est, studiul acopera si Comunitatea Statelor Independente, care a contribuit substantial la aceasta crestere. Ucraina (crestere de 91%), Belarus (crestere de 63%), Romania (crestere de 54%) si Rusia, cea mai mare piata bancara din regiune (crestere de 51%), au aratat cele mai mari rate de crestere in euro. Ungaria a avut cea mai mica crestere, de 15%.
Activitatea bancara se va dubla pina in 2009
Pentru prima data, Raportul pentru sectorul bancar din Europa Centrala si de Est include prognoza pe termen lung cu privire la dezvoltarea pietei bancare.
Un rezultat-cheie al acestui model este anticiparea dublarii pina in 2009, de la 846 de miliarde de euro in prezent la mai mult de 1.700 de miliarde de euro. Pina in 2014, analistii se asteapta la un volum total al pietei de aproximativ 3.700 de miliarde de euro, corespunzator unei rate de crestere anuale medii de aproximativ 18%.
Modelul de previziune se bazeaza pe relatia dintre PIB-ul pe locuitor si gradul de intermediere financiara, masurat ca procent al activelor bancare in total PIB.
Integral in Cotidianul
Cotidianul, 18 sep 2006
sâmbătă, septembrie 16, 2006
Rechinii care au devorat Bancorex
Printre cei care au devalizat fosta banca se numara George Paunescu, Viorel Popa, Costel Bobic si iordanianul Fathi Taher. Peste o luna se implineste termenul de 7 ani prevazut pentru prescriptia "tepei Bancorex".
Datoriile rezultate din creditele neperformante, pe care sute de firme le-au contractat de la fosta banca, vor ramane simple cifre pe niste liste aflate in posesia Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si prezentate aseara, in premiera, la Jurnalul TVR.
Hartiile vor consemna doar pentru posteritate existenta unor sume pe care statul roman nu le va putea recupera vreodata si pe care le vom suporta noi toti.
Pe lista datornicilor de la Bancorex aflata la AVAS au mai ramas aproape 700 de firme, de la care ar mai trebui recuperate peste 1,2 miliarde de dolari. Peste 170 dintre aceste societati au fiecare datorii de la 950.000 de dolari la zeci de milioane. Numai 10% din fir-mele vizate mai functioneaza, in timp ce 20% au fost radiate, iar 70% sunt in faliment.
Multi dintre patronii societatilor datoare pot rasufla usurati, pentru ca firmele care au contractat creditele sunt in faliment, iar judecatorii au respins pana acum pe banda rulanta solicitarile prin care AVAS pretindea ca actionarii si administratorii sa plateasca datoriile din averile proprii.
Contrabandistii din "Afacerea Jimbolia"
In spatele firmelor care au luat credite preferentiale de la Bancorex, dar nu au mai returnat niciun sfant, se afla numerosi afaceristi controversati. Daca unii dintre acestia provin chiar din structurile Securitatii, altii au facut afaceri chiar sub umbrela actualelor servicii secrete.
De notorietate este "Afacerea Jimbolia" care a presupus incalcarea embargoului din anii ‘90, impus de ONU asupra Iugoslaviei. Trei dintre firmele implicate in contrabanda cu carburanti au beneficiat de credite astronomice de la Bancorex: Tracia International SA - 12.544.140 USD, Silvesta SRL - 21.109.369 USD si General Trading & Investments Co SA (GTI) - 22.148.708 USD.
"Afacerea Jimbolia" a fost derulata sub protectia SRI, fiind implicati ofiteri de informatii din Prahova si din Banat. Silvesta SRL a fost infiintata de Ilie Stanciu, fost ofiter de Securitate.
La randul sau, GTI este controlata de Teodor Vostinaru, un afacerist cercetat penal pentru evaziuni grave. Vostinaru a fost asociat in GTI cu Marian Ureche, fostul sef al SIPA, dovedit ca a facut politie politica. In Tracia International trageau sforile Petru Neidoni si Constantin Grigoriu, personaje de care se leaga si alte afaceri dubioase cu petrol.
Gruparea Bittner si Costel Bobic
Printre cei 700 de debitori preluati de la Bancorex este si societatea Alfa Invest Grup SA (33. 092 USD). Desi suma nu este foarte mare, firma face parte din suveica gruparii de afaceri condusa de Alexandru Bittner si Adrian Petrache.
De altfel, in acte, patronul Alfa este un interpus traditional al lui Bittner. Se numeste Stefan Lucov si este fratele lui Gabriel Mihnea Lucov, finul de cununie al lui Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea.
Un alt datornic de anvergura este societatea Accord Invest SA - 13.704.659 USD. In aceasta firma au fost asociati controversatul Costel Bobic si Gheorghe Serbanescu.
Cel din urma a fost ofiter DIE, activ in zona Orientului Mijlociu si aflat in legaturi operationale cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei a lui Yasser Arafat. EVZ a dezvaluit recent ca securistul Serbanescu a fost cel care l-a ajutat pe Dinu Patricu sa faca afaceri oneroase in Irak, cu regimul Saddam Hussein.
Citeste articolul complet in Evenimentul Zilei
Evenimentul Zilei, 16 sep 2006
marți, septembrie 05, 2006
Cum faci rost de bani de la banca daca esti student
Ca student ai nevoie de calculator, carti si tot felul de alte obiecte si servicii caracteristice statutului de viitor intelectual. Pentru toate astea iti trebuie bani. Pentru salariati stim ca exista varianta creditului. Dar un student fara venituri ar putea face si el credit?
Dupa o vacanta in care am cheltuit toti banii parintilor, m-am trezit lefter si cu o groaza de datorii. Mi-am pacalit prietenii cu ideea de refinantare, insa nu a mers. Nimeni nu mai vrea sa ma imprumute. Asa ca am colindat pe la multe banci: Banca Transilvania, Raiffeisen, Alpha Bank, Finansbank, Bancpost. Nici una dintre ele nu a fost dispusa sa ma ajute.
Doar CEC-ul si BCR-ul aveau o oferta pentru finantarea studiilor, dar era conditionata de existenta unui loc de munca si de o vechime de minim 3 luni. Iar cu banii primiti nu puteai decat sa-ti achiti taxele de scolarizare si nimic mai mult. Si totusi...
Intr-un final am ajuns si la BRD, fara mari sperante de a gasi ceva, avand in vedere raspunsurile primite de la celelalte banci. BRD are o oferta de credit in lei pentru studentii care nu sunt angajati, numita Credit 10. Banii obtinuti in urma creditului pot fi folositi oricum doresti.
Poti obtine echivalentul in lei a sumei cuprinse intre 500 de Euro si 1000 de Euro. Creditul se poate intinde pe o perioada cuprinsa intre 2 si 5 ani.
Conditiile sunt urmatoarele :
- sa ai o varsta
cuprinsa intre 19 si 30 de ani
- sa fii in ultimul sau penultimul an de studiu sau sa urmezi studii post-universitare in cadrul unei universitati partenere BRD (lista universitatilor se poate gasi la unitatile BRD)
- sa nu ai mai mult de trei restante
Daca nu lucrezi, e nevoie de minim un parinte in calitate de coimprumutat. Daca lucrezi, trebuie sa ai minim 3 luni in campul muncii si in functie de venit vei primii suma corespunzatoare.
Actele necesare:
- acte de identitate ale imprumutatilor si co-imprumutatilor;
- declaratie privind angajamentele de plata/litigii cu tertii;
- documente de venit pentru imprumutai si co-imprumutati;
- adeverinta din care sa reiasa ca imprumutatu se afla in ultimii doi ani de studiu la o universitate selectat de BRD.
Cum se calculeaza suma ce iti poate fi data? Rata lunara nu trebuie sa depaseasca 30% din venit.
Dobanda este de 9,9% variabila. Se mai incheie o asigurare de viata obligatorie ce reprezinta 0,085% din sold si un comision de gestiune lunar de 0,3% din sold. Toate aceste costuri sunt incluse in rata lunara.
Banii sunt virati pe un card cu denumirea Card 10 creat special pentru studenti. Acest card il primiti gratuit, este valabil 1 an si se innoieste automat.
Avantajele acestui card sunt ca pentru retragerea banilor de pe card la ATM-uri si POS-uri nu se percepe nici un comision. La plata facturilor Orange, Vodafone si Romtelecom facuta la ATM-urile BRD comisionul este 0. Deasemenea pentru interogarea soldului siemiterea extrasului de cont comisionul este tot 0.
Daca ridici banii de la ghiseul bancii exista un comision de 0,5%.
Perioada de gratie la plata creditului
Conform BRD, la un credit de 3.500 RON pe o perioada de 2 ani rata lunara va fi de 175 RON.
Daca doresti sa nu achiti rata din prima luna poti beneficia de o perioada de gratie in care platesti doar dobanda. Perioada de gratie este de maxim 2 ani si se calculeaza in functie de anii de studiu ramasi astfel:
- la o perioada ramasa pana la finalizarea studiilor mai mica de un an perioada de gratie este de maxim 1 an;
- la o perioada de studiu ramasa de peste un an perioada de gratie este de maxim 2 ani .
Desigur, in cazul in care optezi pentru perioada de gratie, la inceperea achitarii ratelor acestea vor fi mai mari datorita reducerii timpului in care sunteti obligat sa achitati creditul.
Bani si pentru studii
Daca dupa terminarea studiilor universitare doresti sa te inscri si la studii post-universitare BRD iti ofera si un credit din care sa-ti platesti studiile. Creditul StudentPlus, cu care poti obtine intre 500 si 12.000 euro, echivalentul in lei, potrivit unei consiliere a bancii, sau intre 250 si 12.000 de euro conform site-ului BRD.
Perioada de creditare este intre 2 si 5 ani. Conditiile sunt sa ai diploma de licenta iar varsta cuprinsa intre 21 si 40 de ani. Universitatea trebuie sa fie inclusa pe lista universitatilor partenere BRD.
GhiseulBancar.ro, 05 sep 2006
Abonați-vă la:
Postări (Atom)