"Nebunul" obsedat de reducerile de la Altex este preferatul amatorilor de reclame din Romania. Desi difuzat pe o perioada mai redusa, spotul de lansare a noului Connex Vodafone a fost la un pas de a reduce la tacere celebra "halatul, da' halatul, doamna...?"
Editia din acest an a festivalului online BestAds s-a dovedit o cursa dupa cele mai amuzante idei ale creativilor, doar una dintre cele cinci categorii puse la bataie pe site-ul IQads fiind cistigata de spotul "Impreuna-Connex-Vodafone", la realizarea caruia McCann Erickson a mizat mai degraba pe emotie decit pe umor si voie buna.
Cele aproape 9.500 de voturi depuse de-a lungul a trei saptamini, cit a durat scrutinul, au fost distribuite in mod echitabil. Acelasi McCann face exceptia, cu doua trofee.
Emotia da fiori in target
"Se stie ca umorul vinde, sexul vinde, vedetele vind, iata ca la BestAds s-a confirmat inca o data ca si emotia vinde", explica Valentin Vasiloiu, analist media IQads, diferenta de popularitate de doar doua procente dintre clipurile "Nebunul" si "Impreuna".
In acest sens, el considera ca "umorul si emotia sint, ambele, categorii majore in publicitate, un fel de corespondent al erelor din istorie, iar targetul raspunde bine la acesti stimuli".
Dorel e mai bun decit porcul MTV
Aflata deja la al treilea an de rulare pe televizoarele romanilor, campania agentiei Next/Cap la coniacul "Unirea" isi continua traseul de succes.
37% dintre respondentii sondajului de pe IQads i-au considerat pe Dorel&co mai atragatori decit pleiada de personaje pusa la bataie de McCann pentru lansarea pe piata a brandului Connex Vodafone, care a trebuit sa se multumeasca cu un sfert dintre voturi.
Cei din urma si-au luat insa revansa cu coloana sonora a filmului "Requiem for a dream", la categoria "cea mai buna coloana sonora pentru un spot TV", care, chiar daca mai putin importanta, confirma macar gusturile muzicale ale celor de la McCann. De succes s-au bucurat in mod egal, cu cite 15 procente, campaniile pentru "Bergenbier" si "MTV- Made in Romania".
Suparat, dar consolat
Noutatea in tagma agentiilor preferate de romani, chiar daca nu nominal, ci prin brandurile reprezentate, este compania Gavrila&Asociatii, cistigatoare a sectiunii spot radio pentru lucrarea "Zapp-Suparat".
Asadar, ideea pentru reclama "care nu are nevoie de idee" si isi pierde timpul oferind "divertisment de calitate" indoielnic i-a adus Alinei Gavrila prima recunoastere printre pasionatii de publicitate din Romania.
Cotidianul, 03 mar 2006
joi, martie 02, 2006
Connex Vodafone aproape l-a vindecat pe nebunul Altex
Cele mai scumpe orase din Romania
Alimentele, bauturile, transportul in comun, parcarile, casele si terenurile, taxele locale, biletul de cinema ori spalatul masinii - toate costa mai mult sau mai putin, in functie de localitate.
Puse cap la cap, diversele preturi ne pot arata destul de clar cat de scump sau cat de ieftin este un oras.
De cele mai multe ori, nivelul costurilor pentru produsele si serviciile de baza este in stransa legatura cu nivelul de trai. Astfel se explica de ce pe primele locuri in clasamentul realizat de revista Capital, dupa analizarea a 23 de preturi medii pentru cele 15 orase din Romania cu peste 150.000 de locuitori, se afla localitati cu o viata economica vibranta.
Clujul, Constanta, Aradul, Ploiestiul au fost toate favorizate de pozitia geografica si au atras in ultimii 15 ani investitii care s-au facut simtite in cresterea competitiei, de la piata muncii la cea imobiliara.
Pe de alta parte, ocupantele ultimelor locuri (in ordine, Iasi, Pitesti, Craiova, Braila si Galati) sunt situate toate in zona extracarpatica, iar o buna parte din ele sunt asezate si la distanta mare de granita de vest, in afara marilor axe de transport si nu compenseaza aceste dezavantaje nici printr-un nivel deosebit de dezvoltare a infrastructurii locale, nici printr-o forta de munca
exceptional pregatita. Asta face ca investitorii sa nu se inghesuie si, in ciuda unor prezente ca Daewoo, Mittal ori Renault, gradul de dezvoltare economica sa ramana redus.
Trebuie spus ca Bucurestiul nu a fost inclus in acest top din motive lesne de inteles, insa, aplicandu-i aceleasi reguli, am avut surpriza sa descoperim ca nu ar fi ocupat prima treapta, ci a doua, la mica distanta de locul trei (Constanta). In ceea ce priveste orasele sub 150.000 de locuitori, regula de baza ar fi ca preturile medii scad pe masura ce scade populatia.
Dar acest lucru nu este valabil in toate cazurile. In unele situatii, lipsa unei concurente puternice pe piata de retail sau cheltuielile suplimentare de transport pot face ca unele produse sa fie mai scumpe decat in Bucuresti sau in Cluj.
Pozitia geografica si gradul de dezvoltare economica joaca, de asemenea, un rol important in orase mici, precum Mangalia, Sinaia ori Sebes, costul vietii putand fi mult mai ridicat decat in localitati mult mai populate, ca Botosani, Targu Jiu ori Calarasi.
In general, exista o corelare intre veniturile medii dintr-un oras si preturile practicate acolo. Mai exact, cu cat o zona este mai prospera economic, cu atat sunt mai mari sansele ca viata acolo sa fie scumpa.
De zeci de ani, occidentalii se muta la tara, pentru ca pot cumpara, cu banii pe care i-ar da pe un apartament inghesuit in Londra, Roma sau Paris, o casa spatioasa cu gradina. si in Romania diferentele legate de costul vietii se observa din ce in ce mai mult.
si nu e vorba doar de deosebirile dintre oras si sat sau dintre orasele mari si cele cu 10-20.000 de locuitori, dar si de decalaje, uneori importante, intre localitati de aceeasi marime.
Pentru a realiza un clasament cat mai aproape de adevar al costului vietii in orasele de peste 150.000 de locuitori din Romania, am luat in calcul 23 de criterii: pretul unei beri (0,5l); pretul unei pizza; pretul unei ciorbe de burta - toate in localuri medii; pretul unei paini de 350-500 de grame; pretul oualor, carnii de porc in carcasa, a branzei telemea, a cartofilor; pretul unui kilometru
cu taxiul, al unei calatorii cu transportul in comun, al unui abonament lunar pe toate liniile, respectiv al unei ore de parcare; pretul mediu pentru spalatul exterior si interior al unui autoturism, pentru curatatul unui sacou, pentru vizionatul unui film la cinema, pentru o ora la internet café; pretul abonamentului la televiziunea prin cablu; chiria medie pentru o garsoniera, pretul mediu al
unui apartament cu doua camere, pretul mediu al unui metru patrat de teren - toate in zona semi-centrala; nivelul principalelor taxe si impozite locale pentru anul 2006.
Rezultatele nu au fost tocmai surprinzatoare: pe primul loc se situeaza Clujul, unde preturile au explodat dupa fenomenul Caritas si au ramas la un nivel inalt, "incurajate" de investitorii straini, dar si de numarul mare de studenti. Urmeaza Constanta, port si, trei-patru luni pe an, capitala turistica a tarii.
Aradul, Oradea si Timisoara sunt principalele porti de intrare in Romania dinspre Vest, atragand numeroase investitii straine, iar Ploiestiul este situat intr-o pozitie favorabila.
CELE MAI SCUMPE ORASE DIN ROMANIA
1. Cluj
2. Constanta
3. Arad
4. Ploiesti
5-6. Oradea
Timisoara
7. Targu Mures
8. Brasov
9. Bacau
10. Sibiu
11-12. Iasi
Pitesti
13. Craiova
14. Braila
15. Galati
Capital, Razvan Amariei, 02 mar 2006
Zoltan Moga si muzici cu personalitate
Stilul "Sarmalelor reci", fara limite impuse, s-a facut recent simtit prin melodia lansata sub titlul de "Adrian Basescu".
Meniul cu muzici alese nu se limiteaza la "Sarmalele reci", ci mai contine: "Pink Floyd", "Paul Mc Cartney", "Queen", "Men at Work", "Sting", "R.E.M", "Tears for Fears", "The Cure" samd. Emisiunea se va deschide precum aparitia "Sarmalelor" pe 15 decembrie 1993, la "Teatrum Mundi", Zoltan Andras urcand la microfon cu atitudinea omului relaxat.
In urma cu mai bine de 12 ani, un grup de muzicieni de jazz si jazz-rock si de oameni din media au refuzat sa mai incalzeasca sarmalele.
Pe atunci "oamenii erau mult mai activi sufleteste - aveau opinii - erau mult mai impulsivi, ieseau in strada imediat cand nu le convenea ceva, aveau clar stabilit albul si negrul si se situau foarte clar fata de aceste doua culori". Zoltan continua "era foarte simpla lumea de-atunci, mult mai simpla decat astazi".
Chiar daca la inceput nu s-au asteptat sa obtina bani din muzica, totusi la putin timp de la debut au inceput sa castige. Ba mai mult, au cantat si la nunti.
La CITY FM, veti afla cu siguranta, o multime de lucruri noi despre "Zoli", in ce proiecte si campanii a fost si este implicat, pe unde au mai cantat si cum percepe publicul din 2006.
CITY FM, 03 mar 2006
Noi posturi TV marca Pro vor emite din toamna
Directorul general al Pro TV, Adrian Sarbu, a primit avizul Consiliului National al Audiovizualului (CNA) pentru infiintarea a doua noi posturi de televiziune, unul de business si altul de sport.
CNA a acordat companiei Pro TV SA licente pentru Business Club si Info Sport.
Cele doua posturi vor emite criptat, cel mai probabil incepand din luna septembrie, iar transmisia va fi realizata prin satelit si prin intermediul retelelor de cablu.
Sursa : Evenimentul Zilei
Salariu de vedeta - Andreea Marin castiga 18.000 de euro pe luna
Andreea Marin , vedeta TVR, are un salariu lunar de 18.000 de euro, relateaza Academia Catavencu. Publicatia sustine ca proaspata doamna Banica jr este trecuta pe statele de plata ale televiziunii publice cu 15.000 de euro pentru "Surprize, Surprize", emisiune produsa de Valeriu Lazarov.
Restul banilor vin de la compania de productie Prime Time World Broadcast, al carei director de programe este Zana Surprizelor.
Sursa: Academia Catavencu
Revolutia Cosmote: 2.000 de minute in retea cu 3 euro pe luna
Cosmote si-a anuntat "revolutia" - o extraoptiune pentru utilizatorii prepaid, de 2.000 de minute in retea cu numai 3 euro pe luna. Minutele se pot vorbi cu orice numere Cosmote, nu trebuie definite favorite. Apelurile in orice alte retele costa tot 16 eurocenti pe minut. Minutele nu se raporteaza, iar utilizatorii beneficiaza bonus la fiecare reincarcare. Pentru prima oara pe piata romaneasca, oferta este valabila si pentru clientii existenti si pentru cei care vor opta pentru serviciile companiei de acum inainte.
Piratii de apartament ai muzicii
Sunt "manufacturieri" care multiplica in locuintele proprii muzica furata de pe Internet, apoi o vand cunostintelor sau micilor vanzatori stradali. Vor fi primii pirati romani care vor face puscarie - Romania trebuie sa demonstreze repede Occidentului, foarte suparat pe noi in ultimul timp, ca protejeaza drepturile de autor.
Cu ceva luni in urma, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), a primit un mesaj, din partea politiei, pe care scria "Strict secret". "La inceput ne-am speriat, nu stiam ce s-a intamplat. Apoi am vazut ca este vorba despre cateva dosare de incalcare a drepturilor de autor, instrumentate de politie, si la care eram invitati oficial sa luam parte.
Era vorba despre ceea ce noi numim pirati de apartament", ne-a spus Rodica Parvu, directorul ORDA.
11 dosare in care sunt implicati tineri, care au multiplicat ilegal CD-uri muzicale. Piratii au statute sociale diverse - unul este chiar fiu de politist. Castigurile lor, calculate de reprezentantii ORDA, sunt in medie de 200 de euro pe zi. Practic, ei fura muzica de pe Internet, o inregistreaza pe CD-uri si o vand.
"Din cate cunoastem, un asemenea pirat de apartament primeste comanda pe email, realizeaza obiectul pirat si il trimite la destinatie printr-un curier. Banii se primesc in momentul livrarii pachetului", a explicat directorul ORDA.
Tinerii cu pricina risca inchisoarea intre 3 si 5 ani si amenzi astronomice. Se pare ca nu vor scapa de inchisoare cu nici un chip, si vor fi dati drept exemplu romanesc in fata Occidentului.
Ghinionul lor este ca, recent, Romania a fost ciufulita de Uniunea Europeana din cauza dosarului coruptiei generalizate, unde un capitol distinct, mentionat cu nervozitate de premierul Calin Popescu Tariceanu la o conferinta de presa sustinuta la inceput de ianuarie 2006, este nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuale. Adica punerea in vanzare a produselor media pirat.
Ceea ce se scapa din vedere este faptul ca nu acesti tineri enerveaza UE.
Printr-un calcul simplu se poate vedea ca toti cei 11 pirati de muzica prinsi nu au produs mai mult de 800.000 de dolari in anul 2005, din care doar o parte ar trebui sa se transforme in bani pentru drepturi de autor. Conform datelor Asociatiei Internationale pentru Proprietatea Intelectuala (IIPA) pe anul 2004, in Romania s-au pierdut 18 milioane de dolari din piratarea de muzica.
Iar marea majoritate a materialelor ilegale nu provin de la piratii de apartament autohtoni, ci sunt aduse din Asia, in special din Rusia, unde s-a dezvoltata deja o industrie a piratarii in adevaratul sens al cuvantului. IIPA stie cu exactitate ca punctele de intrare in Romania ale acestor produse sunt Siret, Dornesti, Calafat, Giurgiu, Albita si Iasi.
Cu alte cuvinte, UE stie si cati dinti avem in gura, degeaba mimam civilizatia, ca ne prind imediat...
O parte a produselor pirat care intra in Romania se vinde pe piata noastra, o alta parte tranziteaza catre Occident. Despre comertul cu produse pirat de la noi, directorul ORDA, Rodica Parvu spune ca: "Sunt probleme serioase cu cei care ar trebui sa ne sustina in combaterea piratarii.
Au fost cazuri in care inspectorii ORDA au fost amendati de catre politie, in urma plangerilor facute de cunoscuti comercianti de CD-uri ilegale, pe motiv ca au facut constatari de incalcare a legii dreptului de autor in afara programului de lucru. Ca si cum legea s-ar aplica doar intr-un anumit interval de timp".
Diverta Magazin, 01 mar 2006
miercuri, martie 01, 2006
Mucenicii - istoric si traditii
Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În această zi, se trece la curăţenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă şi afară. În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moşilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se deschid mormintele şi porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinţilor Mucenici, 40 de colaci numiţi sfinţi,mucenici sau brădoşi. În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi nucă. În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă antromorfică, dar mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, cu scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. În Muntenia, pe lângă brădoşii obişnuiţi, se face o Uitata pentru morţi, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului şi care este dedicat celor morţi care pe timpul anului au fost uitaţi.
Dacă până la 8 martie, a fost săptămâna femeii, pe 9 martie se zice că este ziua bărbatului existând obiceiul de a bea 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de Sfinţi Mucenici.
Sursa: wikipedia