joi, martie 01, 2012

Traditia Martisorului


Martisorul este reprezentat sub diferite forme traditionale: nelipsitul hornar sau trifoi cu patru foi, aducatoare de noroc si sanatate celor ce le poarta, dar si sub forma altor simboluri ale primaverii, precum: ghiocei sculptati in lemn, cosulete impletite din fibre vegetale, pline cu flori multicolore sau alte obiecte traditionale sau de inspiratie traditionala (miniaturi de tot felul, papusi din lana imbracate in port popular) avand firul bicolor atasat, care pot constitui oricand un Martisor pentru cei dragi.

„Martisor” este denumirea populara a lunii martie, luna echinoctiului de primavara si a Anului Nou Agrar, dedicata zeului Marte. Numele oficial al lunii martie a influentat, in ultimele decenii, generalizarea denumirii sarbatorii care cade la 1 martie, Martisor, in defavoarea altor denumiri mai vechi ca Dochia sau Dragobetele.

Tot cu acest nume mai este desemnat cadoul format dintr-o funie bicolora (alb si rosu), de care este agatat un obiect decorativ, oferit de 1 martie. in ce priveste modul de confectionare al acestuia, acesta tine de traditia Dochiei. Cele 2 fire rasucite, alb si rosu, din care este confectionat snurul, simbolizeaza iarna si vara si reprezinta „funia anului”, care impletea zilele celor 2 anotimpuri.

Martisorul este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului primavara, la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul martisorului – funie de 365 sau 366 zile – ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.

La sfârsitul secolului al XIX-lea, in Moldova, Muntenia si Dobrogea, martisorul era daruit copiilor de catre parinti, in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. De acesta se agata o moneda metalica, de obicei din argint, si se purta legat la mâna iar ulterior la gât sau prins in piept.

Scopul purtarii acestui martisor este ca cei care-l poarta sa fie norocosi in timpul anului, sanatosi si curati ca argintul. Acest martisor este purtat 12 zile, alteori pâna la vederea primului pom inflorit, de care se agata, sau pâna la sosirea berzelor. In multe parti ale tarii, indeosebi in Muntenia, martisorul este purtat si de catre fetele tinere si neveste.

Catre sfârsitul lunii martie, ele iau funia martisorului si o pun pe trandafiri iar moneda o dau prin vin, pâine alba si cas pentru a avea fata alba ca pâinea si casul si rumena ca trandafirul si vinul intrucât se spune ca „cine poarta martisoare/ nu mai e pârlit de soare”.

De la români si aromâni obiceiul martisorului a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.

Niciun comentariu:



Trimiteți un comentariu