joi, ianuarie 24, 2008

Supravietuitor de cancer - O poveste despre vointa


Am invatat puterea vointei in timp ce aveam cancer, printr-un proces foarte neobisnuit: l-am numit ‘Secventarea de Dus’. Deoarece cancerul imi era in gat si in amigdale, era foarte important ca limfa sa poata circula acolo. Am descoperit ca o metoda de a crea miscare in ganglioni era sa las apa fierbinte sa curga pe ambele parti ale gatului timp de 30 de secunde, iar apoi apa rece, tot pentru 30 de secunde! Pentru un motiv oarecare am ales sa fac acest lucru inainte sa ma culc!

Imi lasam capul pe spate, expunandu-mi gatul jetului de apa si repetam secventa de 12 ori. Numaram in minte cate 30 de secunde. Am facut acest lucru timp de 3 ani si jumatate, in fiecare seara. In timpul verii si a primaverii nu era un lucru dificil de facut, dar spre sfarsitul toamnei si iarna era un lucru brutal! Apa a devenit considerabil mai rece. Si aici am descoperit puterea vointei.

Tin minte cum stateam de atatea ori sub apa rece tarziu seara si eram doar la o secunda de a lesina. Era atat de rece! Imi spuneam lucruri precum ‘Am sa o las pentru o alta seara’ sau ‘O sa o fac in intervale de 15 de secunde, sa ma odihnesc putin’. Stim cu totii cum sunt scuzele! Dar m-am gandit si am gasit o putere despre care nu stiam ca se afla acolo si am inteles puterea vointei.

Dupa ce am terminat, intotdeauna simteam ca am indeplinit ceva - simtind victoria ‘Am reusit!’ Desigur, prietena mea nu era prea fericita cand am ajuns in pat! Dintr-un motiv oarecare intotdeauna terminam ‘Secventarea’ in apa rece! Poate mi-a placut sa o fac partenera involuntara la suferinta mea! ‘Nu, iubito, medicul mi-a spus ca este important sa termin cu apa rece’ (Chiar sunt sigur ca a spus acest lucru!).

Daca treci printr-o calatorie cu oricare boala, vei avea momente cand nu vrei sa faci nimic. Dar trebuie sa fi puternic/puternica si sa o faci! Te va invata despre porpria putere, care este mult mai mare decat iti poti imagina. Iar cunoscandu-ti puterile vei ajuta procesul de vindecare. Cateodata, modul in care ne vindecam este o vindecare in sine. Nu numai mi-am ajutat limfa sa se miste, ci mi-am intarit si spiritul.

Cum scriu aceste lucruri si ma gandesc la acele momente de sub dus, tin minte ca am invatat si despre predare. Cateodata ma predeam frigului. Nu ma mai gandeam la nimic. Nu ma gandeam la faptul ca apa rece era incomfortabila si am devenit prieten cu ea. Simteam raceala de pe piele ca si un lux. Puterea gandului este intotdeauna acolo sa ne ajute.

Deci fratii si surorile mele luptatoare, va incurajez sa incercati sa gasiti cadourile din timpul calatoriei. Va va schimba cu adevarat calatoria.

Niciun comentariu:



Trimiteți un comentariu