vineri, septembrie 01, 2006

"N-as putea spune ca viata mea a fost una de sfant"


Presedintele Traian Basescu a dat peste cap programul Realitatea TV dupa ce a intervenit din nou telefonic, de data aceasta la emisiunea "Oamenii realitatii". Convorbirea a durat aproape 30 de minute, iar buletinul de stiri al orei 23.00 a inceput cu 20 de minute intarziere.

In interventia sa, Basescu l-a atacat pe deputatul Aurelian Pavelescu, prezent in studio, si a declarat ca "se incearca cu disperare crearea, dupa Revolutie, a unui dosar de securitate al lui Traian Basescu".

Aurelian Pavelescu nu a fost singurul atacat de Basescu joi seara. "Va cer dumneavoastra sa fiti decent, poate pentru prima data in viata am acest apel la dumneavoastra, altfel va las in banii dumneavoastra... de ziarist liber sa cugete cum doreste", i-a spus seful statului lui Adrian Ursu, redactor sef al ziarului "Gandul".

"Va fac o recomandare. Avand in vedere ceea ce sustineti ca se afla in registrele securitatii... eu am fost student al Institutului de Marina din 1972 - cautati printre absolventii promotiei Institutului de Marina, promotia mea, si vedeti daca gasiti un singur rand scris de Traian Basescu despre ei", le-a spus presedintele celor din studio.

"Incercati sa fabricati dosare, domnule Nistorescu, alaturi de politicieni care n-au fost in stare sa faca nimic. Se revendica taranisti, se revendica luptatori pentru dreptate, luptatori pentru curatenie morala, in fapt - o adunatura de lichele", a ridicat vocea Basescu.

Pavelescu a replicat si el, pe un ton iritat, oprindu-se cu greu la insistentele lui Cornel Nistorescu: "V-am sprijinit in campania electorala, domnule presedinte, si nu va permit sa vorbiti asa cu mine. Nu va permit sa ma faceti lichea in direct decat raspunzandu-va cu aceeasi moneda. M-am batut pentru dumneavoastra in campania electorala si ar fi trebuit sa-mi multumiti. M-a jignit in direct si vreau sa-i intorc aceasta jignire".

Basescu a declarat ca, de-a lungul ultimilor 16 ani, au fost depuse cinci seturi de cereri privind presupusul sau dosar de informator, dintre care una singura inregistrata dupa ce a devenit sef al statului: "La toate acestea serviciile de informatii au raspuns ca nu au evidente in dosar sau elemente care sa probeze existenta acestui dosar".

"Eu nu-mi propun sa fiu spalatorul moral al natiunii. Pentru ca n-as putea spune ca viata mea a fost una de sfant. Din acest motiv nu-mi arog autoritatea de a fi cel care faca morala natiunii romane", a adaugat Traian Basescu.

Despre rapoarte

"Prin natura functiilor pe care le-am indeplinit in timpul comunismului, daca as spune ca n-am vazut ofiter de securitate as fi cel putin caraghios. Mi-am facut serviciul, mi-am depus rapoartele la compania de navigatie la sosire.

Si tot timpul am sustinut ca am avut impresia, datorita tipului de nave pe care am lucrat, ca acestea au fost sub atentia organelor de securitate, a uneia din directiile economice, ceva de genul acesta"

Mai mult, am lucrat la Anvers, imi trimiteam obligatoriu in mod lunar rapoartele la compania de navigatie. Sunt convins ca au facut interesul organelor de securitate macar parte din ele. Dar nu veti gasi rapoarte adresate Securitatii de capitanul de cursa lunga Traian Basescu, de studentul Basescu, de ofiterul Basescu.

Implicarea in "dosariada"

Ma sfatuiesc cu consilierii. Concluzia noastra de pana acum este ca orice interventie as avea va fi transformata in scop politic. Am un contact destul de frecvent cu CNSAS-ul in incercarea de a nu lasa sa se produca ceea ce mi se pare ca este pe cale a se produce, si anume tentativa de a se discredita CNSAS-ul si intregul proces.

In principal este actuala clasa politica deranjata de acest demers, care este si ea infestata si interesata partial in compromiterea demersului.

Despre desecretizare

Am constatat printr-o relatie pe care nu vreau s-o minimalizez, fostul director Timofte a fost foarte deschis cu mine. Mi-a spus "domnule preseidnte, dincolo de ce prevede legea, prin cateva decizii succesive s-au secretizat cateva categorii de persoane. Un grup de oameni politici, un grup de inalti ierarhi, un grup de sportivi."
Cand am primit informatia, pentru mine a fost un cartof fierbite. Stiam ca sunt partas, daca nu ma manifest, la incalcarea legii.

Dupa ce mi s-a raportat predarea primei transe, prin hotarari succesive, una legata de politicieni, alta de inaltul cler, am propus CSAT sa fim de acord ca serviciile de informatii sa fie scoase de sub responsabilizarea secretului de stat pentru aceste secretizari. Ceea ce practic a generat deschiderea portilor pentru predarea dosarelor inscrise la siguranta nationala.

Sportivii nu sunt prevazuti in lege, sunt o categorie de oameni normali, si atunci a trebuit sa fac un apel la comisia mixta CNSAS-SRI sa scoata de la sceret de stat dosarele lor. Nu aveam baza legala sa merg in CSAT cu o cere in acest sens.

Despre ofiterii Securitatii

Sunt mult mai slabe (structurile fostului stat comunist, n.r.). Sunt mutate in general in doua zone: unii sunt la pensie, au plecat cu oarecare decenta, altii au plecat in afaceri, au devenit propsperi capitalisti. Structurile fostului stat comunist mai tin in principal de mentalitatea noastra.

In SRI mai sunt 16% ofiteri din fosta securitate, din care operativi doar 6%.

Cea mai clara evidenta a fostilor ofiteri este in arhiva predata la CNSAS Am intrebat eu la SRI daca avem o evidenta a ofiterilor din dosare. Mi s-a spus "La primele 10.000 de dosare avem. Pana la 1.400.000 nu mai avem pentru ca ne-ati obligat sa o predam de urgenta la CNSAS." Eu am convingerea ca CNSAS-ul va face acea evidenta elementara a numelor ofiterilor.

Sunt cel putin 15.000 de ofiteri in acele dosare. Numarul asta rezulta dintr-o evaluare grosiera: plecand de la ideea ca din 1950 si pana in 1989 la directiile care s-au ocupat de supravegherea populatiei ar fi intrat aproximativ 15.000 de ofiteri. Este o evaluare grosiera. SRI a facut o evaluare grosiera cati oameni au lucrat la directia I-a si la directia a VI-a.

Despre ofiterii acoperiti din redactii

Eu nu am nici o informatie de la serviciile de informatii despre acest lucru. Unul din obiectivele majore ale serviciilor secrete este ca in presa romaneasca sa nu se infiltreze ofiteri acoperiti ai altor servicii ca sa incerce sa deturneze opinia publica. Este unul din obiectivele strategice pe termen lung.

Serviciile secrete incearca sa proteje media romaneasca de infiltrarea unei structuri care sa altereze mesajul. Nu am asemenea informatii (despre tentative in acest sens, n.r.).

Niciodata nu o sa vreau sa stiu ofiterii acoperiti ai serviciilor secrete. Presedintii vin si pleaca, dar serviciile trebuie sa-si pastreze intacta reteaua de ofiteri sub acoperire.

HotNews.ro, B. Blagu, 31 aug 2006

Niciun comentariu:



Trimiteți un comentariu