Cand James Watson si Francis Circk au descoperit pentru prima data structura AND-ului in 1953, au crezut ca au descoperit secretul vietii. Acest acid nucleic complex era capabil sa stocheze toate informatiile necesare pentru a produce si mentine un organism viu. Stiinta geneticii s-a nascut si s-a deplasat spre intelegerea totala a genelor in proiectul genetic din 1993, care a cartografiat genele din corpul uman.
Genele noastre determina cum arata si functioneaza corpul nostru. Chiar si trasaturi ale comportamentului pot fi puse in legatura cu genele. Informatia este crezuta sa se scurga pe o strada cu sens unic, din ADN spre celulele intregul corp. Acest concept despre informatia unidirectionala mai este numita si dogma centrala a biologiei. Dar chiar suntem sclavii genelor noaste?
Desoperirea monumentala a lui Watson si Circk a fost un pas mare spre intelegerea funtionarii vietii interioare, dar acela nu era toata povestea. Ideea informatiei unidirectionale se schimba azi din cauza stiintei numite epigenetica. Epigenetica are de a face cu schimbarile functionarii genelor fara a schimba AND-ul. Cu alte cuvinte, s-ar putea sa existe un sistem complex de informatii care afecteaza scurgerea informatiei din ADN spre celula fara a afecta AND-ul. Acest sistem este afectat de schimbari in comportament si imprejurari. Acesta inseamna ca poti schimba informatia care vine din ADN, fara sa schimbi structura acestuia.
Ideea are ramificatii larg raspandite. Se crede astazi ca unele boli cornice, precum diabetul sau boli ale inimii, nu depind doar de gene ci si de unii factori ai comportamentului. Informatia nu se deplaseaza doar din ADN spre celula, ci si spre acesta din surse externe. Exista un circuit de feedback al informatiei care vine din si se indreapta spre ADN. Sistemul consta in mai mult decat miscarea unidirectionala si statica a informatiei, deoarece acesta este ca si un circuit inchis si dinamic, cuprinzand feedback-ul organismului.
O implicatie practica a acestui concept este feedback-ul din unele comportamente. De exemplu, urmarea unei vieti sanatoase nu numai ca este benefica bunei stari, ci aceste beneficii pot fi transmise si copiilor. Vorbim despre beneficiile unei vieti sanatoase de multi ani dar nu stim exact care sunt genele care se activeaza sau se dezactiveaza din cauza ei.
Acesta deschide o noua varianta la care ne putem gandi. Cu alte cuvinte, cineva poate avea o gena responsabila pentru cancer sau boli ale inimii, dar acesta nu va fi neaparat activata. Eu gasesc aceasta informatie utila in gasirea a noi modalitati de a trai o viata sanatoasa si a avea sanse mai mari de vindecare. Deci, la urma urmei, nu suntem chiar sclavii genelor noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu