Unul din motivele pentru care in ultimele luni am postat mai putin este ca o mare parte din timpul liber mi-l petrec antrenandu-ma pentru maraton (nu, nu maraton de poezie, ci maraton-maraton: 42.2 km de alergat contra cronometru)
In primavara, cand am inceput sa alerg, singurul meu scop era sa-mi “ridic” putin metabolismul (orele petrecute la sala tragand de fiare sunt bune pentru muschi, insa nu ajuta prea mult la cardio). Dupa prima luna ajunsesem sa alerg cam 8-10km, si pe nesimtite am ajuns ca in august sa alerg peste 15km intr-o singura repriza. Acela a fost momentul in care mi-am fixat ca scop sa fac un semi-maraton (21km) in noiembrie, cand are loc celebrul Seattle Marathon.
Dupa cateva saptamani de antrenamente am ajuns sa fac 21 de km intr-o repriza, incat scopul de a concura la semi-maraton a căzut în desuetudine. Depasirea limitei de 21 de km mi-a deschis pofta de competitie; prin urmare, dupa o discutie cu medicul de familie, am decis sa incep antrenamentele pentru maratonul intreg)
Antrenamentele constau in 2 zile pe saptamana de alergat usor (~ 5km/sesiune), 2 zile de “cross-training” (forta, echilibru, sprinturi) si un “long run” sambata, care creste de la saptamana la saptama: 20km acum 2 saptamani, 25 de km sambata trecuta, iar astazi am depasit bariera psihologica de 30km.
Daca alergarile de pana pe la 20 km au mai fost cum au fost, de la 25 km in sus incep usor sa se simta limitele organismului - cele mai multe probleme fiind legate de “repetitive stress”. Considerand lungimea medie a pasului de 1/2 metri, 25km inseamna 50 de mii de pasi - un factor multiplicativ la care cea mai mica neplacere fizica devine un obstacol de netrecut: o cuta in soseta provoaca ditamai batatura, iar un tricou mai aspru va face sfarcurile sa sangereze (da, am descoperit ca si barbatii au sfarcuri).
Pe langa distanta in sine, Seattle Marathon este dificil din doua motive: dealurile (avem aici din belsug) si vremea tipica de Seattle: ploaie urmata de ploaie, intrerupta din cand in cand de ploaie (ah, si sa nu uitam frigul - doar ne apropiem de iarna): din cei 30 km alergati astazi, aproape 10 i-am alergat pe ploaie la o temperatura de circa 7 grade Celsius.
Pentru amatorii de dulciuri (precum subsemnatul) antrenamentele pentru maraton au si o parte buna: singurele alimente consumate in timpul antrenamentelor sunt dulciurile: bauturi, geluri, sau batoane de ciocolata.
Cam atat deocamdata - voi mai reveni cu amanunte, pe masura ce inaintez in antrenamente (Seattle Marathon are loc pe 25 noiembrie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu