Libanul si Voronin au tulburat apele francofoniei

Sommet-ul Francofoniei a inceput miercuri, la Bucuresti, pe o vreme cainoasa. Decisa in 2004, organizarea Sommet-ului de catre Romania a adus un val de critici din partea bucurestenilor speriati de potentialul haos din trafic.

Nici atmosfera din interiorul Organizatiei nu e lipsita de tensiune, doua probleme delicate fiind pe ordinea de zi neoficiala a intilnirii.

Prima este legata de neinvitarea presedintelui Libanului, care a dus la un mini-scandal diplomatic, iar a doua este o surpriza de peste Prut: presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a refuzat invitatia, dand astfel un semnal politic clar despre orientarea sa pro-rusa.

Cea mai mare aglomeratie de VIP-uri din istoria Romaniei

Vreme ploioasa in prima zi a Sommetului Francofoniei. Si mare aglomeratie pe aeroportul Otopeni, unde au inceput sa soseasca avioanele cu cele circa 400 de personalitati, sefi de stat si de guvern, premieri si ministri de externe din tari francofone, care participa la acest eveniment.

Desi pentru cei mai multi dintre bucuresteni, reuniunea inseamna doar o imensa desfasurare de forta, cu neplacerile aferente, nu trebuie totusi neglijata dimensiunea politica a Sommetului.

In ciuda deranjului imens din zilele anterioare, pentru soferii bucuresteni Capitala a parut astazi un oras mult mai accesibil. Numai pe traseul spre Aeroportul Otopeni s-a circulat cu dificultate, asta pentru ca aici au aterizat incontinuu avioane care au adus participantii la Sommetul Francofoniei.

Nu mai putin de 36 de sefi de state si guverne, mii de oficiali si jurnalisti din toata lumea participa la aceasta reuniune a Francofoniei, care se desfasoara timp de trei zile la Palatul Parlamentului.

Printre invitatii de marca ai reuniunii se numara presedintele Frantei, Jacques Chirac, presedintele Confederatiei Elvetiene, Moritz Leuenberger, premierul Canadei, Stephen Harper si printul Albert de Monaco, presedintele Bulgariei ca si premierii Olandei si respectiv Belgiei. Acestora li se adauga mai multi sefi de stat sau de guvern din tari africane sau asiatice.

Importanta desfasurare de forte

La Sommetul Francofoniei participa: 36 de reprezentanti la nivel inalt 56 de deleagatii oficiale 950 de ziaristi, dintre care 450 straini 3500 de politisti, jandarmi, angajati ai serviciilor de paza
Sommetul Francofoniei a dus la o mobilizare fara precedent a autoritatilor romane. 95% din personalul SPP si 3.500 de angajati ai Ministerului Administratiei si Internelor se vor afla in teren pentru buna desfasurare a reuniunii.

MAI mai pune la dispozitie, pe langa cei 3.500 de angajati - politisti, jandarmi, specialisti ai Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, politisti de frontiera- si 620 de mijloace de transport, printre care masini de escorta, motociclete si doua elicoptere.

Numai pentru cazarea delegatiilor, statul roman cheltuieste peste 350 de mii de euro. Alte 500 de mii de euro vor fi cheltuiti pentru transportul participantilor, dar banii vor fi oferiti de Franta.

Ceva rezultate concrete?

Daca intrebi orice bucurestean de pe strada despre Reuniunea Francofoniei se va gindi in primul rind la toate cheltuielile implicate de aceasta intalnire, la agresiva desfasurare de forte politienesti si, mai ales, la tot deranjul ocazionat de devierea circulatiei rutiere in centrul Capitalei.

Dar dincolo de toate acestea, reuniunea permite intalniri bilaterale la nivel inalt intre reprezentanti ai statelor francofone, adica prilej de consolidare a relatiilor politice sau de tentativa de dezvoltare a celor economice.

Joi si vineri sunt insa zilele in care se intimpla lucrurile cele mai importante.

Astfel, se va decide asupra acordarii statutului de membru asociat in organizatie pentru Cipru sau se va discuta despre schimbarea cotizatiei anuale a fiecarui stat membru la organizatia francofoniei.
In acest moment de exemplu, Romania plateste 50.000 de euro anual, iar Franta 11 milioane de euro.

Sommetul din acest an are o tema speciala: folosirea computerului si a tehnologiei informatice in educatie.

In ultima zi, vineri, se va adopta o declaratie comuna, care se va referi cel mai probabil la o implicare a organizatiei francofoniei in gestionarea conflictelor care au loc intre state francofone. Iar acest lucru ar putea constitui miza politica principala a reuniunii de la Bucuresti, inclusiv o ocazie pentru Romania de a-si asuma un rol mai important in aceasta directie.

In spatele usilor inchise

In ciuda eforturilor Romaniei de a duce la bun sfirsit aceasta reuniune, ea este umbrita de doua evenimente. Intai de toate, de disputele privind nivelul de reprezentare la Sommet a Libanului.

Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri, "pentru a nu exista nicio confuzie", ca a trimis invitatia catre Liban, pentru participarea la Reuniuene Francofoniei, premierului acestei tari. "Eu apreciez ca am procedat corect, a spus Basescu.

Decizia organizarii luata in 2004

In 26-27 noiembrie 2004 s-a luat decizia ca Romania sa organizeze aceasta editie a Sommet-ului Francofoniei. Decizia a fost luat la reuniunea desfasurata la Ouagadougou (Burkina Faso)
Numai ca, marti, Presedintia libaneza anuntase, printr-un comunicat, ca "prezenta oricarui oficial libanez, de orice nivel, va fi considerata o prezenta in nume propriu si nu va reprezenta statul libanez" la sommet-ul Francofoniei.

"Libanul nu va participa la sommet-ul Francofoniei, deoarece nicio invitatie nu i-a fost adresata presedintelui Republicii, conform regulilor in vigoare", se arata in comunicatul presedintiei.

La inceputului lunii iunie, Romania a trimis catre statul libanez, o invitatie pentru participarea la Sommet care, initial fusese adresata presedintelui acestei tari.

Presa a relatat atunci ca Romania l-a invitat la Reuniune pe premierul libanez in urma unor recomandari diplomatice franceze. Asta pentru ca asupra presedintelui libanez exista un embargo de participare la evenimente internationale, fiind suspectat ca ar sustine terorismul. Acum, Libanul este reprezentat la eveniment de ministrul Culturii.

O alta absenta, neanuntata si surprinzatoare de data aceasta, este cea a presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Desi initial lasase sa se inteleaga ca va participa la acest eveniment, Voronin a preferat in cele din urma ca Moldova sa fie reprezentata la un nivel secundar, respectiv cel al presedintelui Parlamentului.

Presedintele Moldovei nu si-a exprimat dorinta de a participa la eveniment, potrivit serviciului de presa al presedentiei.

Seful diplomatiei romane, Mihai Razvan Ungureanu, a refuzat sa comenteze motivele absentei omologului sau moldovean, afirmand ca nu poate vorbi in numele delegatiei moldovene.

Istoria francofoniei

Primele initiative legate de infiintarea unei comunitati internationale a francofoniei s-au inregistrat in anii 60 - 70. Agentia de Cooperare Culturala si Tehnica (ACCT), cu sediul la Paris, a fost prima institutie de cooperare intre tarile francofone, fiind infiintata la 20 martie 1970, data care a si fost instituita drept Ziua Internationala a Francofoniei.

Principal motor al miscarii francofone, sub egida acestei Agentii s-au organizat toate Conferintele sefilor de stat si de guvern ai tarilor avand in comun utilizarea limbii franceze.

Intrarea Romaniei in miscarea institutionalizata a francofoniei s-a produs in noiembrie 1991, cu ocazia celei de-a patra Conferinte a sefilor de stat din tarile vorbitoare de limba franceza, desfasurata la Paris, devenind observator in ACCT. Peste doar doi ani, la urmatoarea Conferinta, desfasurata in Mauritius, Romania a fost primita in Agentie ca membru cu drepturi depline.

Din acel moment, Romania a participat la toate Conferintele Ministeriale la nivelul ministrilor Afacerilor externe, precum si la o serie de Conferinte Ministeriale specializate. Din 1994 s-a infiintat la Bucuresti un Consiliu National Consultativ al Francofoniei, al carui presedinte este ministrul Afacerilor Externe.

Actualul nume al comunitatii francofoniei - Organizatia Internationala a Francofoniei - a fost adoptat la a douasprezecea sesiune a Conferintei Ministeriale, desfasurata la Bucuresti, in 1998. In 2004, la Sommet-ul Francofoniei din Burkina Fasso, s-a luat decizia ca Romania sa fie gazda intilnirii la nivel inalt din 2006.

Din organizatie fac parte 53 de state, alte zece fiind avand statut de observator.

HotNews.ro, 27 sep 2006