Un suedez ne adinceste complexul Nobel

Direct de la sursa: cit de politic e Nobelul, care sint problemele cu care se confrunta juriul si de ce nici un autor roman n-a fost inca premiat.

Aflat pentru citeva zile la Bucuresti, Kjell Espmark a sustinut ieri o conferinta cu titlul „Decernarea Premiilor Nobel pentru literatura: ambitii si dificultati“. Membru al Academiei Regale Suedeze si al Comitetului Nobel pentru Literatura, Espmark a fost, pina in anul 2005, presedintele acestui comitet.

In conferinta de la Academia Romana, suedezul a primit diploma „Meritul Academic“ de la presedintele Ionel Haiduc.

Criteriile de premiere au variat

Kjell Espmark a explicat diversele etape in acordarea premiilor prin diferitele interpretari date dorintei lui Alfred Nobel de a recompensa „cea mai importanta opera intr-o directie ideala“ si subliniind aici dificultatea interpretarii acestei directii „ideale“.

Pe de alta parte, schimbarea membrilor Academiei Suedeze a condus, in repetate rinduri, la modificarea criteriilor si la alegerea unor scriitori respinsi anterior, cum a fost cazul lui Anatole France sau al lui George Bernard Shaw in perioada interbelica.

„Nobelul nu e o chestiune europeana“

Desi Academia Suedeza a primit critici dure, in trecut, pentru ca oferea premiile mai ales autorilor europeni, Espmark a evidentiat efortul de a trece la o perspectiva internationala, semnalind totodata ca, decenii la rind, nu se putea vorbi despre o „reala reprezentare a literaturii asiatice“.

Juriul se confrunta cu problema analizarii unor opere scrise in limbi din afara Europei, insa premierea lui Wole Soyinka din Nigeria, in 1986, si a lui Naguib Mahfouz din Egipt, in 1988, reprezinta pentru Kjell Espmark o „iesire din europocentrism“.

Orice alegere, interpretabila politic

Recunoscind aparitia discutiilor despre politizarea Nobelului, academicianul suedez a tinut sa sublinieze ca e greu de definit implicarea in politic, amintind cazul lui Czeslaw Milosz, Nobelul pentru literatura din 1980: „Chiar si o nonalegere poate fi o alegere politica; daca premierea lui Milosz a fost legata de situatia politica din Polonia, respingerea lui ar fi insemnat acelasi lucru, ca nu l-am fi ales tocmai pentru a evita discutiile“.

In plus, Espmark a mai spus ca premiile nu se acorda unor tari, ci unor autori, indiferent de nationalitatea lor.
Integral in Cotidianul

Cotidianul, 30 aug 2006