Romanul s-a nascut finantist

Timp de aproape un mileniu, Romania a functionat dupa un sistem feudal, sarind, in secolul trecut, dupa un mic intermezzo capitalist, direct la socialism. Mentalul boem al elitei autohtone boeresti, dispretuitoare a spiritului pragmatic burghez, s-a transpus in maxima "romanul s-a nascut poet".

Dupa evenimentele din '89 a avut loc un alt salt in timp, romanii trezindu-se plasati intr-un "capitalism de cumetrie". Ei si-au gasit noi valente, convertindu-se la pragmatism. Contribuabilii obisnuiti au renuntat la reverie si au decis sa caute solutii pentru sporirea veniturilor, insa nu ale lor, ci ale statului.

Romanul nu a devenit numai pragmatic, ci si altruist. Chiar daca veniturile sale medii reprezinta numai o zecime din ale celorlalti europeni, contribuabilul dambovitean este preocupat mai mult de avutia tarii decat de propria bunastare.

Principiul mainii invizibile al lui Adam Smith (cand fiecare individ isi urmareste interesul egoist, bunastarea societatii in ansamblu creste la randul sau) este, pentru roman, invechit. El crede inca in principiul iliescian potrivit caruia proprietatea privata e un moft, iar protejarea si sporirea celei publice - o datorie sfanta.

Preocuparea contribuabililor pentru gasirea de noi surse de venit la bugetul statului reiese si din faptul ca, anul trecut, la Ministerul Finantelor au sosit 396 de scrisori, aproximativ una pe zi, cu propuneri de modificari ale Codului Fiscal.

Unii vor cota parte din... idee
Cea mai interesanta propunere este a unui fost angajat al ministerului, care sustine ca detine secretul majorarii cu 10% a incasarilor bugetare. Pentru a dezvalui solutia miraculoasa, contribuabilul bine intentionat solicita 5% din suma suplimentara incasata la buget, masina, laptop, birotica si acces total la baza de date a Ministerului Finantelor.

In plus, el doreste sa dispuna si de cateva luni in care sa se plimbe prin tara, pe banii institutiei. Abia dupa aceea priceputul contabil este dispus sa le comunice fostilor sai colegi de la Finante piatra filosofala a transformarii economiei romanesti intr-un bulgare de aur platitor de taxe si impozite.

Un alt cetatean ii cere ministrului finantelor sa-l insarcineze cu recuperarea creantelor externe. Chiar daca i s-a explicat ca exista tratate si institutii internationale, precum Clubul de la Paris, care se ocupa cu stergerea sau diminuarea acestor datorii, contribuabilul insista si le solicita oficialilor MF vize pentru statele datornice fata de Romania.

Nu ne vindem CEC-ul!
Impresionanta este si "pasiunea" cu care contribuabilii protejeaza avutia statului. Dupa principiul "Nu ne vindem tara", cel mai aparat bastion impotriva imperialismului capitalist este CEC-ul.

"Va rugam sa renuntati la privatizarea singurei banci sigure din Romania, adica a CEC-ului, daca vreti ca soarele sa mai rasara pentru voi", suna una dintre depesele de amenintare primite de ministrul Sebastian Vladescu. Poate impresionat si de aceste scrisori, Vladescu parea, in urma cu doua luni, sa dea inapoi si sa amane privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni.

Experti in "magie neagra"
Dupa ce a anuntat continuarea procesului de privatizare, contribuabilii s-au infuriat si mai tare. "Nemernicilor, n-ati spus voi, cu gura voastra, ca toate tarile si-au pastrat cate o banca de stat? Ati ajuns la fundul sacului si nu mai aveti ce fura, asa ca v-ati gandit sa terminati si CEC-ul, sa stea tara asta cu mana intinsa la mila austro-ungarilor".

Un al treilea cetatean cu spirit patologico-patriotic, explica caznele la care vor fi supusi oficialii de la Finante in cazul in care renunta la aceasta veritabila "emblema a tarii, care dainuie de pe vremea lui Cuza": "Sute de ace au fost infipte in corpurile gainilor bolnave de gripa aviara si urmeaza a fi infipte intamplator in corpurile voastre, imediat ce veti calca stramb".

Saptamana Financiara, Florin Rusu, 27 mar 2006