Renasterea dotcom-urilor

Dupa ce s-a asezat praful starnit de caderea spectaculoasa a dotcom-urilor, la sfarsitul deceniului trecut, concluzia este ca, de fapt, Internetul a facut un pas inainte.

Inovatia a continuat, tehnologiile s-au maturizat, infrastructura s-a dezvoltat, iar interesul investirilor incepe sa revina. Se spune atat de des ca istoria se repeta, incat a devenit o platitudine pe care nici nu o mai credem. Fara indoiala, cei care au investit frenetic la sfarsitul deceniului trecut in noile vedete ale economiei high-tech - celebrele dotcom-uri - n-au crezut ca istoria se repeta cu atata precizie.

Cu un secol si jumatate in urma, lucrurile s-au petrecut exact la fel, cu diferenta ca atunci noua infrastructura informationala era telegraful. Entuziasmul de atunci al investitorilor s-a materializat in zeci de mii de kilometri de linii de telegraf de-a lungul si de-a latul Statelor Unite, linii pe care prea putini erau pregatiti sa le foloseasca. Iar ceea ce era de asteptat s-a intamplat: preturile au cazut, iar falimentele au venit in lant. Cateva zeci de ani mai tarziu, caile ferate au repetat cu fidelitate istoria telegrafului.

Oricat de dureroase au fost caderile, America s-a ales cu o infrastructura de comunicatii (din care s-au nascut imediat marile trusturi de presa) si cu o alta de transporturi, care au contribuit fundamental la crearea unei enorme economii, intinsa de la Atlantic pana la Pacific. Scenariul a fost acelasi: o crestere artificiala (bubble) urmata de o cadere spectaculoasa, o perioada de reasezare si, in fine, o crestere sanatoasa (boom).

Internetul nu pare sa se abata de la aceasta desfasurare, pentru ca dupa spectaculoasa prabusire a dotcom-urilor de la sfarsitul anului 2000 si inceputul lui 2001, atat investitorii, cat si companiile supravietuitoare au invatat lectia si au pornit din nou, de data aceasta mult mai prudent. Cateva succese fulminante - dintre care Google se detaseaza - au readus increderea, iar efectele incep sa se simta. In primele trei trimestre ale anului trecut, investitiile in domeniul internetului au adus mai multe venituri decat in oricare an intreg, din 2002 incoace. Incepe noul boom al dotcom-urilor.

Si totusi: ce argumente - in afara de similitudinile istorice - ne asigura ca aceasta noua crestere este una sanatoasa si, in consecinta, nu va fi urmata de o noua cadere? Cativa analisti, printre care Chris Anderson si Daniel Gross, au adus o argumentatie solida, care se bazeaza in primul rand pe faptul ca prima "febra" a dotcom-urilor, desi s-a petrecut prea devreme, a lasat o pretioasa mostenire.

In primul rand, infrastructura de comunicatii: in 2001, doar 5% din fibra optica trasa in Statele Unite era folosita (exact ca in cazul telegrafului), ceea ce a dus la o scadere a preturilor, rezultatul net fiind ca la ora actuala aproape jumatate dintre americani se bucura de conexiuni broadband la internet, la preturi care au scazut cu 75% in ultimii cinci ani.

O data ce accesul la internet a devenit fiabil, au inceput sa devina disponibile si populare servicii tot mai atractive, incepand cu download-ul de fisiere muzicale (unde Apple a marcat cu iTunes si iPod) si terminand cu convorbirile telefonice. Web-ul nu mai sperie pe nimeni, blog-urile si retelele sociale sunt peste tot, iar cumparaturile online au devenit o practica comuna.

Pe de alta parte, soft-ul open source a intrat in mainstream, ceea ce a redus mult pretul infrastructurii software. Echipamentele hardware s-au ieftinit si ele si se prezice ca in curand vor costa mai putin decat curentul pe care-l consuma. Rezultatul este ca o firma noua poate porni la drum cu o investitie initiala mult mai mica si, cel mai adesea, nu are nevoie de suportul unor "venture capitalists".

Cu cat capitalul de risc implicat este mai mic, cu atat noile firme sunt mai putin presate sa obtina imediat profituri sau sa devina publice, ceea ce le permite o dezvoltare organica si o selectie naturala: cele care reusesc sa aduca solutii inovative ajung de regula sa fie cumparate de marile firme.

In fine, ar mai fi doua ingrediente. Primul il reprezinta motoarele de cautare performante, care sa permita utilizatorilor sa gaseasca repede si comod informatiile, serviciile sau produsele care-i intereseaza. Google a fost primul care s-a impus cu adevarat, iar competitia cu urmaritorii Yahoo!, MSN si mai nou Amazon nu a facut decat sa sporeasca calitatea.

Al doilea il reprezinta publicitatea contextuala, cea care sa plaseze reclama potrivita la locul potrivit. Din nou Google (cu AdSense / Ad Words) si Yahoo! (cu solutiile Search Marketing) au adus rezolvarea, astfel incat piata de peste 10 miliarde de dolari anual pe care au creat-o poate sustine competitia dintre noile servicii pentru un public cat mai larg si loial.
266377
Sursa: Business Magazin