1,7 miliarde de euro in sacosele capsunarilor

Anul trecut, romanii care muncesc in strainatate au introdus in tara miliarde de euro, iar 40% din suma a ajuns acasa in numerar.

Cele doua milioane de romani care lucreaza afara au trimis in Romania, in 2005, peste 4,3 miliarde de euro. Potrivit datelor Bancii Nationale, suma este de peste doua ori mai mare decat cea inregistrata in 2003.

40% din lucratori prefera sa aduca banii in numerar, asumandu-si riscurile aferente. Unul dintre motive este ca transferul electronic ii costa pana la o zecime din agoniseala.

Banii adusi de "capsunari" ajuta la plata importurilor si la intarirea leului.

In 2005, au compensat o treime din diferenta intre intrarile si iesirile de bani. In 1998, conform guvernatorului Mugur Isarescu, banii adusi de muncitorii din Italia au salvat Romania de la colaps financiar.

Romanii care lucreaza in strainatate au transferat in tara, anul trecut, 4,3 miliarde de euro, cu aproape 1,5 miliarde mai mult decat in 2004, se arata intr-un studiu elaborat de Banca Nationala a Romaniei.

Marian Mustareata, directorul Directiei Statistica din cadrul BNR, spune ca 40% din aceasta suma a fost transferata "cu sacosa", adica prin intermediul rudelor, prietenilor, ai angajatilor firmelor de transport sau al altor persoane.

60% din suma in cauza a ajuns in Romania prin intermediul unor institutii care opereaza transferuri rapide de bani precum Western Union, Money Gram, prin Posta Romana sau prin institutiile bancare.

Directorul CEC, Eugen Radulescu, a declarat ca varianta cu "sacosa" este una riscanta si ineficienta, iar cea prin intermediul bancilor, desi este sigura si curata, in sensul ca nu implica micile atentii, este prea costisitoare pentru transferurile de sume mici.

Radulescu a spus ca fiecare miliard transferat in tara a costat intre 80-100 milioane de euro, bani care au fost incasati de institutiile mai sus citate pentru serviciile asigurate.

Fiecare muncitor aduce 170 de euro pe luna

Se apreciaza ca in strainatate lucreaza cam 2 milioane de romani. In medie, fiecare dintre acestia aduce in tara 160-170 de euro pe luna. Directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea, a afirmat ca in Europa de Est 65% din banii transferati acasa din strainatate sunt folositi pentru achizitia de bunuri de consum, iar restul de 35% sunt investiti.

Cu cat timpul de sedere in tara de destinatie este mai mare, spune Voinea, creste si ponderea alocata investitiilor.

Avantaje si dezavantaje

La nivel macroeconomic, transferul de bani din strainatate comporta atat avantaje, cat si dezavantaje. In prima categorie este inclusa contributia acestor transferuri la reducerea deficitului de cont curent, adica reducerea diferentei dintre ceea ce platim in valuta spre exterior si ceea ce incasam. Un deficit de cont curent mare este periculos pentru economie intrucat alimenteaza inflatia.

Ca efect negativ, banii veniti de la romanii din strainatate pun presiune pe importuri, ceea ce conduce la o inflatie mai mare.
Articol integral in EVZ

Evenimentul Zilei, 24 feb 2006