Fostul presedinte de stat al Germaniei, Johannes Rau, a decedat

Germania este in doliu dupa fostul sau presedinte de stat, Johannes Rau. In dimineata zilei de vineri 27 ianuarie, acesta s-a stins din viata, in varsta de 75 de ani. Decesul a avut loc la Berlin, in cerc restrans de familie. Rau este considerat unul dintre cei mai importanti politicieni ai Germaniei postbelice si a fost in mod deosebit apreciat pentru atitudinea sa concilianta in politica.

Actualul presedinte al Germaniei, Horst Koehler, cancelara Angela Merkel (CDU) si seful SPD, Matthias Platzek, l-au numit pe Rau un mare democrat si presedinte de stat. Sfatul Central al Evreilor din Germania l-a decorat pentru contributia sa la reconcilierea germano-evreiasca.

Rau s-a nascut la 16 ianuarie 1931 in Wuppertal, ca fiu al unui predicator. Decesul lui Johannes Rau a survenit in urma unei boli prelungite. Dupa iesirea din oficiul de presedinte de stat, la 30 iunie 2004, el a suferit doua operatii, in urma carora nu si-a mai revenit complet. El lasa in urma sa sotia cu cei trei copii.

Sotia sa Christina este nepoata fostului presedinte de stat german Gustav Heinemann.

Rau a fost al optulea presedinte al Germaniei (1999-2004), dupa o cariera politica de 50 de ani, dintre care 20 ca presedinte ministerial al landului Nordrhein-Westfalen. El s-a profilat ca presedinte de stat cu orientare politica si s-a remarcat prin angajamentul sau in sensul convietuirii pasnice dintre germani si straini. Deviza sa de viata a fost "Impacare in locul dezbinarii".

Presedintele Koehler i-a caracterizat aceasta atitudine prin cuvintele: " Natura sa a fost sa construiasca poduri, nu sa sape morminte. Am pierdut un mare om politic, dar si un om care a facut lumea mai umana".

Prima sa vizita importanta in strainatate ca presedinte al Germaniei, Johannes Rau a facut-o in Israel, in februarie 2000. El a fost primul politician german care - in contextul unui discurs in Parlamentul israelian- a cerut public iertare pentru victimele Holocaustului provocate de Germania nazista.

El a spus: "In fata poporului israelian, cu smerenie ma inclin in fata celor ucisi, care n-au morminte, langa care sa cerem iertare. Cer iertare -pentru ceea ce a facut poporul german- pentru mine si generatia mea, pentru copiii nostri si pentru copiii copiilor nostri, al caror viitor doresc sa il vad alaturi de copiii Israelului".

Presedintele Sfatului Central al Evreilor din Germania, Paul Spiegel, a spus ca "Prin moartea lui Johannes Rau,
comunitatea evreiasca din din Germania si statul Israel au pierdut un prieten de nadejde."

Ca politician si ca presedinte de stat, activitatea sa a fost presarata de gesturi de omenie, unul dintre cele mai neobisnuite -in ceea ce priveste protocolul functiei- fiind cel din luna iunie 2003, cand a colindat Germania in lung si in lat, pentru a sta de vorba cu tinerii de toate categoriile sociale: ucenici, studenti, someri sau tineri manageri.

Nu numai in problema "eroilor tacuti" de razboi, ci si in cautarea sa de compromis si in politica sa referitoare la o imigratie controlata, Johannes Rau si-a atras si critici din partea politicienilor de alte orientari din Germania.

Angajamentul sau emotional in problema strainilor, a interzicerii "basmalei pe cap" la femeile musulmane, a aplicarii tehnologiilor genetice, a cinismului elitar in politica si economie, a tendintelor negative in mass-media, a atras laude, dar si critici.

Rau a demonstrat insa mereu ca inclinarea sa inspre conciliere nu i-a umbrit taria de opinie si fapta: "Sa nu se creada ca pudenta in vorba ar fi ezitare in fapte" obisnuia sa spuna detractorilor sai.

In memoria predecesorului sau Johannes Rau, actualul presedinte de stat german Horst Koehler a ordonat o comemorare de stat si publica la 7 februarie. De sambata pana luni, cetatenii au ocazia sa se inscrie in cartile de condoleante de la Castelul Bellevue din Berlin si din Vila Hammerschmidt din Bonn.