Dinu Patriciu a declarat intr-o editie speciala la Realitatea TV ca vinovate de declansarea crizei sunt in realitate statele si nu corporatiile si a militat pentru parteneriatul stat-privat dand ca exemplu faptul ca el detine mai multe cladiri intr-un orasel suedez care au fost inchiriate de autoritatile locale pentru a fi folosite drept primarie, tribunalul sau inchisoare.
"Viitorul este al statului care se retrage complet din economie, din relatiile internationale etc. Sunt prea multe reglementari impovaratoare pentru mediul economic, iar acestea au constituit o alta cauza importanta a crizei. Ai nevoie de zeci de avize pentru a incepe o constructie pe cand in strainatate le iei intr-o ora. Oamenii de afaceri nu sunt resemnati si stiu ca pot castiga fiind doar curajosi si plini de ratiune", a declarat Dinu Patriciu.
Cunoscutul om de afaceri spune ca a investit in ultimul an foarte mult in cateva domenii care s-au dovedit a fi profitabile, innvestitiile cele mai importante fiind in domeniul IT si in domeniul energiilor alternative.
Dinu Patriciu a vorbit si despre investitiile sale din Georgia facute in domeniul bancar. "Este in regiune singura tara cu adevarat libertariana, cu un regim de libertate a investitiilor absolut total. Georgia are o legislatie extrem de liberala. Creezi o companie intr-o zi. Nu exista coruptie. Exista un sistem bancar deja matur si extrem de curat, iar in ceea ce priveste profitabilitatea, ea nu este data de dimensiunea tarii, ci de faptul ca ea incepe sa devina o Elvetie a Caucazului", spune miliardarul roman.
luni, martie 15, 2010
Sindromul Burnout sau ce patesti cand ti se goleste acumulatorul
Zilnic la 6, trezirea. Spalat, imbracat, facut repede un senvis. De mancat n-am nici timp, nici chef asa de dimineata. Urcat in masina, condus o jumate de ora in trafic de varf. Din spate ma semnalizeaza unul cu farurile, sa-i fac loc. Trec pe dreapta, desi nici el n-are voie mai mult de 120 kmh pe Schnellstrasse. S-o fi grabind, intarzie la serviciu. Atentie la asta din dreapta! Cred ca inca mai doarme, la volan. Dar nu-i nimic, imediat ajung la serviciu si pun de-o cafea, pana nu vine sefu`. La radio se blableste despre boala deceniului: BURNOUT.
Ia sa dau mai tare si sa aud ce se recomanda: „Cand simti ca ti se descarca acumulatorul, ia o pauza, o recreatie, incarca-ti din nou bateriile”. Incep chiar de acum. Ma relaxez, respir adanc si incep sa silabisesc in gand: RE.CRE.A.TI.E. Ma claxoneaza unul din spate. Apas pe acceleratie, sa-i demonstrez ca n-am atipit la volan.
Am ajuns la lucru: Moin, Moin, adica `neata ! Dau sa pun de cafea, suna la usa. E firma de expeditii, asteapta sa incarce marfa. Fug in sectie sa dau comanda de incarcare. La livrari nu-i nimeni, omul e deja in cursa cu alta marfa, care trebuia trimisa de ieri. Asa-i in firmele mici, francezul asta face si control sumar de calitate, si impacheteaza, si livreaza cu furgoneta firmei. Optimizare de costuri se cheama economia de personal.
Ma milogesc de seful de sectie, sa organizeze incarcarea. Dupa doua-trei nazuri, ca „nu-i treaba lui”, se urneste si mobilizeaza doi oameni la incarcat. Intre timp, soferul firmei de expeditii face gura, ca-l tinem prea mult. In birou suna telefonul, fug si preiau o reclamatie. Suna alt telefon, in biroul de langa. Proiectantul tehnic si asistentul lui vin doar la 8.00. De informatii tehnice habar n-am, zic clientului pe tonul cel mai dulce din lume, sa revina.
Suna si seful: „Vin mai tarziu”. In drum, trebuie sa se abata pe la o firma si are nevoie de niste date. Deschid repede calculatorul, iar suna la usa. Pana „urca” PC-ul, intreb la interfon cine e si spun ca azi n-avem nimic de galvanizat. Am fi avut, insa am trimis marfa de ieri, cu alta firma, mai ieftina. Da` le tinem pe amandoua, „für alle Fälle”. Adica de rezerva.
Seful asteapta la telefon datele, i le spun rapid si-i urez zi placuta in continuare. Imi aduc aminte de sfatul pentru Burnout si-mi zic in gand. RE.CRE.A.TI.E. Ba nu! CA.FEA! Fug alaturi sa dau drumul la automat, ma ciocnesc nas in nas cu seful de sectie, caruia ii trebuie nota de livrare pentru marfa incarcata.
Fug in birou, bag datele in computer, printez nota in trei exemplare, completez foaia de expeditie, il chem de-afara pe sofer, sa mi-o semneze. UUF! Pe unul l-am rezolvat. Deschid mailboxul, citesc pe oblica mailurile, sa vad care-i mai urgent. Scheise! Un mail e in spaniola. Ba nu, e si in engleza. Si chiar daca nu era, doar spaniola e sora cu romana.
Aud usa de la intrare. A venit tehnicianul-sef, lucreaza cu mine si seful in acelasi birou. In punga de hartie isi are mic-dejunul invariabil: LKW, adica Leberkäse in chifla, cu mustar. Un fel de burger cu parizer nemtesc, proaspat si tare gustos. Herr Technicus isi haleste tacticos primul LKW, are program doar de la 8. Eu inghit in sec, las sandviciul pe mai tarziu, cand am timp.
Pe langa centrala telefonica, receptie si secretariat, mai am de facut o groaza de livrari, plati si contabilitatea primara de firma. La 10 vine postasul, un maldar de corespondenta de rezolvat pana dupa pranz, cand imi vine schimbul. A, am uitat mailurile. Un fax a ajuns din greseala la noi, trimite-l inapoi la expeditor cu remarca „Irrläufer”, adica „ratacit”. Asa-i normal, oricui i se poate intampla sa faxeze gresit.
Burtosul sef de la tehnic si-a molfait LKW-urile, da pe gat o jumate de sticla de suc de mere si plescaie multumit. Eu fug alaturi sa-mi torn cafeaua. RE.CRE.A.TI.E imi zic, in timpul scurtului interludiu. Pun cafeaua pe birou si continui cu vajaiala intre PC, telefon, sala de primire, fax, facturi, note de livrare, sectie (unde se si stanteaza, e un zgomot infernal), birou CTC, etc., etc. Sa nu uit:„E esentiala stabilirea de prioritati in rezolvarea sarcinilor de serviciu”.
Booon!. Oare ce mai aveam urgent de facut? Am uitat! Caci intre timp, tehnicu` telefoneaza de zor. Imi aduc eu aminte, acum n-am timp. Tocmai s-a anuntat fiscul, in control. Il intampin cu vorbe dulci pe functionarul cu ochelari si aspect cenusiu si-l invit in biroul de-alaturi, unde mai lucreaza doi colegi. Au ghinion, trebuie sa-si ia calabalacul si sa urce pentru o saptamana (cat dureaza controlul) in pod. Acolo mai e un birou, pentru sedinte.
Ii pun tipului de la Finanzamt la dispozitie toata contabilitatea, ii duc o sticla de apa, caci cafea nu vrea. Inchid usa si-l las in plata domnului, caci daca are ceva de intrebat, vine el singur. Iau curba inspre biroul meu, unde tehnicu` iar telefoneaza, respir adanc si-mi zic RE.CRE.A.TI.E. Ca de azi am decis sa nu dau in Burnout.
O ard asa inca cateva ore, la turatie maxima. Cand apare seful, e si mai nasol. E cam nervos, se scarpina in draci. Nervos vine si soferul, francezul de care va vorbeam. A depasit viteza reglementara un pic, l-au amendat. Seful nu-i preia costurile, zice ca e vina soferului. „Da` ma grabeam, marfa trebuia livrata pana la 10.00” turuie soferul, intr-o svabeasca cu accent frantuzesc.
Cei doi nu dau la pace, eu o tulesc in sectie, sa nu-i mai aud certandu-se. RE.CRE.A.TI.E. Pe dracu! In fabrica se taie tabla groasa, o masina de stantat tuna ca un AG cu repetitie. Toti muncitorii au casti de protectie, eu nu. Trag aer in piept, fac stanga imprejur, ma duc la copiator cu un maldar de hartii si un zambet pe buze, caci seful trece in viteza pe langa mine. Dar nu mai e mult.
Gata! Pe azi am terminat. Cu primul serviciu. Musc din senvis si trag o pipa, ca-n timpul programului si in firma, fumatul e interzis. Fac cativa pasi de dezmortire, pana la masina. Incerc sa-mi sterg cu buretele din cap toata vanzoleala, toata informatia de dimineata si sa-mi incarc in creier alt soft.
Dupa masa am de terminat un proiect de marketing pentru alta firma, pentru care lucrez ca si consultant. Bineinteles ca e urgent. Totul se cere in ultima clipa si trebuie livrat „ieri”. In drum spre casa, mai trebuie sa fac si cumparaturi. Suna mobilul. O ruda din Romania si-a rupt un picior. Fuga la banca si la posta, sa-i trimit ceva bani.
Ajung acasa, deschid televizorul la programul de relaxare. RE.CRE.A.TI.E imi zic, incercand sa ma-ncovoi pentru exercitiile de yoga propuse ca reteta la BURNOUT. Nu prea pot, astia de la televizor parca n-au oase. Dar nu-i nimic, o sa perseverez. Dupa cinci minute renunt, ca-mi suna iar mobilul. Proiectul de marketing trebuie trimis pana diseara la 18.00, ma pun pe treaba.
Intre timp intru pe stiri, ca mai am un job, de jurnalist freelance. La weekend am de facut un reportaj, insa ce ma fac daca pe vreunul in Germania il apuca iar amokul si ratez un breaking news? Un vecin repara ceva, zgomotul de burghiu imi sfredeleste creierii. RE.CRE.A.TI.E. Oare n-ajuta mai mult o bere? Nu, ca ingrasa si creste colesterolul. Imi incalzesc o supa, tine de foame pana diseara.
Vine sotul de la serviciu, povestim scurt la o tigara, pe balcon. Apoi mai departe, cu proiectul de marketing. Femeia de serviciu da cu aspiratorul pe hol. Eu o ard mai departe, pana in noapte, la calculator. Preventiv la Burnout, psihoterapeutii zic sa nu-ti uiti familia si prietenii, sa socializezi. Cu familia tocmai am rezolvat-o, la tigara de pe balcon. Socializez scurt pe facebook si twitter, cu un mesaj pertinent: „Salut, ninge si la voi?”
Azi n-am timp de raspunsuri, ca mai trebuia sa fac ceva. Oare ce? Astia zic ca la Burnout te lasa si memoria. Nu-i nimic, de-acum notez. Dar sa nu uit unde am notat. A, mi-am adus iar aminte. Trebuia sa ma duc la dentist. Sun si-mi rapunde robotul, caci orele de consultatie s-au terminat. Intru iar pe stiri si vad ca unei romance de 34 de ani i s-a facut rau la serviciu, a fost internata in coma si sambata a murit.
Medicii care au tratat-o pe Ramona Ciciu au afirmat ca "nu avem niciun rezultat care sa indice faptul ca suferinta i-a fost cauzata de surmenaj, insa mai asteptam si alte rezultate de laborator" scrie Hotnews. A mai fost un caz de deces provocat probabil de surmenaj, al Ralucai Stroescu, acum trei ani. Oare firmele la care erau angajate si medicii din Romania n-au auzit de sindromul BURNOUT si de urmarile lui?
In Germania, e o boala la moda. Nu ca si-ar dori-o cineva, ca sa fie „pe val”, ci fiindca solicitarile profesionale devin, pentru tot mai multi, insuportabile. „Presiunea pentru performanta, stress-ul „de calendar” si teama de pierdere a locului de munca obosesc, imbolnavesc si creeaza depresii - dupa cum dovedesc studiile stiintifice” scrie publicatia germana Focus.
Reducerile de costuri ale firmelor, prin concediere de personal, combinate cu scumpirea crescanda a costului vietii de zi cu zi, creeaza angajatilor teama de pierderea locului de munca, mai crede jurnalistul de la Focus. Angajatii isi simt existenta amenintata si incearca sa-si depaseasca din ce in ce mai mult limitele fizice si psihice, muncind „pana cad jos”.
BURN OUT i se spune procesului prin care omul arde cu flacara mare si apoi se stinge, ca un chibrit. Exista cateva profesii in care sindromul cu nume omonim s-ar manifesta, in timpul din urma in Germania, cu predilectie: medici, profesori, angajati in banci, sectorul marketing si IT. O alta categorie profesionala expusa la risc sporit sunt jurnalistii.
Procentul „candidatilor la burnout” din mass-media din Germania a fost evaluat pe baza unui sondaj initiat de Institutul de jurnalistica din Dortmund. Din 66 de jurnalisti de radio, presa scrisa si TV -care au fost subiecti ai acestui sondaj-, un sfert se simt „surmenati” si acuza cresterea stresului din cauza „ierarhiilor incremenite, a lipsei de participare la decizii, a fricii de pierdere a locului de munca si lipsei de perspective.” La femei, procentul este chiar mai ridicat (18%), datorita dublei solicitari, la serviciu si in cadrul domestic.
Experta mass-media Miriam Meckel (44 de ani) a scris o carte in care isi descrie propriul Burnout. „Scrisoare catre viata mea” (Brief an mein Leben, Rohwolt Verlag Reinbeck, 224 pag.) a aparut pe piata de carte germana vineri,12 martie 2010. Autoarea a lucrat concomitent ca sefa de catedra la facultatea de jurnalism, purtatoare de cuvant a guvernului regional din Nordrhein-Westfalen si consultanta de firme. In plus, ea isi avea la televiziune propriul talkshow saptamanal. In anul 2008, pe cand isi facea bagajul pentru o noua calatorie cu avionul, ea a cedat fizic si nervos, a cazut jos si a fost internata intr-o clinica de specialitate.
Mai exista insa, indiferent de bransa, o categorie de angajati predispusi la Burnout. Este vorba, din ce in ce mai frecvent, de angajatii pe „posturi sandwich”. Acestia indeplinesc in firme si institutii „o functie de tampon, sunt cei care fac munca de fapt”, spune Volker Faust, profesor la Centrul de Psihiatrie al Universitatii Ulm din Weißenau. „De la sefi ei primesc dispozitii, pe care trebuie apoi sa le impuna colegilor din etajul inferior” mai zice specialistul german. Iar aceasta se realizeaza adesea cu mult stress.
Gezeiten Haus Klinik (GHK) functioneaza in Bonn, se defineste ca spital de specialitate pentru medicina psihosomatica si medicina traditionala chineza si promite „noi drumuri spre sanatate“. In Internet, GHK ofera un test gratuit pentru cei interesati daca au sau nu simptome de Burnout. Intrebarile sunt:
Aveti impresia ca sunteti suprasolicitat? 2) Sunteti mai iritabil ca inainte? 3) Va place munca pe care o faceti? 4) Sunteti continuu surmenat? 5) Va simtiti prea obosit pentru activitati recreative? 6) Inregistrati, in timpul din urma, in mod repetat simptome fizice? 7) Va retrageti din ce in ce mai mult din cercul de prieteni? 8) Recurgeti din ce in ce mai des la alcool? 9) Aveti vreo speranta ca puteti schimba ceva? 10) Aveti planuri noi? 11) Dormiti bine? 12) Aveti timp pentru partener? 13) Va inchideti celularul pentru a fi doar cu partenerul, sau pentru o alta ocupatie interesanta? 14) Va simtiti gol pe dinauntru? 15) Aveti stari de angoasa pe care nu le aveati inainte? 16) Vi se pare totul lipsit de sens? 17) Sunteti permanent in priza? 18) Aveti impresia ca partenerul sau prietenii va evita? 19) Luati sedative sau pastile de dormit? 20) Vi se pare ca pauzele sunt timp pierdut?
Ultimei intrebari i-am venit de hac. RE.CRE.A.TI.E. Cu vorba asta magica, rostita pe silabe si inhaland puternic aer in piept, simt ca sunt pe calea cea buna.
Ia sa dau mai tare si sa aud ce se recomanda: „Cand simti ca ti se descarca acumulatorul, ia o pauza, o recreatie, incarca-ti din nou bateriile”. Incep chiar de acum. Ma relaxez, respir adanc si incep sa silabisesc in gand: RE.CRE.A.TI.E. Ma claxoneaza unul din spate. Apas pe acceleratie, sa-i demonstrez ca n-am atipit la volan.
Am ajuns la lucru: Moin, Moin, adica `neata ! Dau sa pun de cafea, suna la usa. E firma de expeditii, asteapta sa incarce marfa. Fug in sectie sa dau comanda de incarcare. La livrari nu-i nimeni, omul e deja in cursa cu alta marfa, care trebuia trimisa de ieri. Asa-i in firmele mici, francezul asta face si control sumar de calitate, si impacheteaza, si livreaza cu furgoneta firmei. Optimizare de costuri se cheama economia de personal.
Ma milogesc de seful de sectie, sa organizeze incarcarea. Dupa doua-trei nazuri, ca „nu-i treaba lui”, se urneste si mobilizeaza doi oameni la incarcat. Intre timp, soferul firmei de expeditii face gura, ca-l tinem prea mult. In birou suna telefonul, fug si preiau o reclamatie. Suna alt telefon, in biroul de langa. Proiectantul tehnic si asistentul lui vin doar la 8.00. De informatii tehnice habar n-am, zic clientului pe tonul cel mai dulce din lume, sa revina.
Suna si seful: „Vin mai tarziu”. In drum, trebuie sa se abata pe la o firma si are nevoie de niste date. Deschid repede calculatorul, iar suna la usa. Pana „urca” PC-ul, intreb la interfon cine e si spun ca azi n-avem nimic de galvanizat. Am fi avut, insa am trimis marfa de ieri, cu alta firma, mai ieftina. Da` le tinem pe amandoua, „für alle Fälle”. Adica de rezerva.
Seful asteapta la telefon datele, i le spun rapid si-i urez zi placuta in continuare. Imi aduc aminte de sfatul pentru Burnout si-mi zic in gand. RE.CRE.A.TI.E. Ba nu! CA.FEA! Fug alaturi sa dau drumul la automat, ma ciocnesc nas in nas cu seful de sectie, caruia ii trebuie nota de livrare pentru marfa incarcata.
Fug in birou, bag datele in computer, printez nota in trei exemplare, completez foaia de expeditie, il chem de-afara pe sofer, sa mi-o semneze. UUF! Pe unul l-am rezolvat. Deschid mailboxul, citesc pe oblica mailurile, sa vad care-i mai urgent. Scheise! Un mail e in spaniola. Ba nu, e si in engleza. Si chiar daca nu era, doar spaniola e sora cu romana.
Aud usa de la intrare. A venit tehnicianul-sef, lucreaza cu mine si seful in acelasi birou. In punga de hartie isi are mic-dejunul invariabil: LKW, adica Leberkäse in chifla, cu mustar. Un fel de burger cu parizer nemtesc, proaspat si tare gustos. Herr Technicus isi haleste tacticos primul LKW, are program doar de la 8. Eu inghit in sec, las sandviciul pe mai tarziu, cand am timp.
Pe langa centrala telefonica, receptie si secretariat, mai am de facut o groaza de livrari, plati si contabilitatea primara de firma. La 10 vine postasul, un maldar de corespondenta de rezolvat pana dupa pranz, cand imi vine schimbul. A, am uitat mailurile. Un fax a ajuns din greseala la noi, trimite-l inapoi la expeditor cu remarca „Irrläufer”, adica „ratacit”. Asa-i normal, oricui i se poate intampla sa faxeze gresit.
Burtosul sef de la tehnic si-a molfait LKW-urile, da pe gat o jumate de sticla de suc de mere si plescaie multumit. Eu fug alaturi sa-mi torn cafeaua. RE.CRE.A.TI.E imi zic, in timpul scurtului interludiu. Pun cafeaua pe birou si continui cu vajaiala intre PC, telefon, sala de primire, fax, facturi, note de livrare, sectie (unde se si stanteaza, e un zgomot infernal), birou CTC, etc., etc. Sa nu uit:„E esentiala stabilirea de prioritati in rezolvarea sarcinilor de serviciu”.
Booon!. Oare ce mai aveam urgent de facut? Am uitat! Caci intre timp, tehnicu` telefoneaza de zor. Imi aduc eu aminte, acum n-am timp. Tocmai s-a anuntat fiscul, in control. Il intampin cu vorbe dulci pe functionarul cu ochelari si aspect cenusiu si-l invit in biroul de-alaturi, unde mai lucreaza doi colegi. Au ghinion, trebuie sa-si ia calabalacul si sa urce pentru o saptamana (cat dureaza controlul) in pod. Acolo mai e un birou, pentru sedinte.
Ii pun tipului de la Finanzamt la dispozitie toata contabilitatea, ii duc o sticla de apa, caci cafea nu vrea. Inchid usa si-l las in plata domnului, caci daca are ceva de intrebat, vine el singur. Iau curba inspre biroul meu, unde tehnicu` iar telefoneaza, respir adanc si-mi zic RE.CRE.A.TI.E. Ca de azi am decis sa nu dau in Burnout.
O ard asa inca cateva ore, la turatie maxima. Cand apare seful, e si mai nasol. E cam nervos, se scarpina in draci. Nervos vine si soferul, francezul de care va vorbeam. A depasit viteza reglementara un pic, l-au amendat. Seful nu-i preia costurile, zice ca e vina soferului. „Da` ma grabeam, marfa trebuia livrata pana la 10.00” turuie soferul, intr-o svabeasca cu accent frantuzesc.
Cei doi nu dau la pace, eu o tulesc in sectie, sa nu-i mai aud certandu-se. RE.CRE.A.TI.E. Pe dracu! In fabrica se taie tabla groasa, o masina de stantat tuna ca un AG cu repetitie. Toti muncitorii au casti de protectie, eu nu. Trag aer in piept, fac stanga imprejur, ma duc la copiator cu un maldar de hartii si un zambet pe buze, caci seful trece in viteza pe langa mine. Dar nu mai e mult.
Gata! Pe azi am terminat. Cu primul serviciu. Musc din senvis si trag o pipa, ca-n timpul programului si in firma, fumatul e interzis. Fac cativa pasi de dezmortire, pana la masina. Incerc sa-mi sterg cu buretele din cap toata vanzoleala, toata informatia de dimineata si sa-mi incarc in creier alt soft.
Dupa masa am de terminat un proiect de marketing pentru alta firma, pentru care lucrez ca si consultant. Bineinteles ca e urgent. Totul se cere in ultima clipa si trebuie livrat „ieri”. In drum spre casa, mai trebuie sa fac si cumparaturi. Suna mobilul. O ruda din Romania si-a rupt un picior. Fuga la banca si la posta, sa-i trimit ceva bani.
Ajung acasa, deschid televizorul la programul de relaxare. RE.CRE.A.TI.E imi zic, incercand sa ma-ncovoi pentru exercitiile de yoga propuse ca reteta la BURNOUT. Nu prea pot, astia de la televizor parca n-au oase. Dar nu-i nimic, o sa perseverez. Dupa cinci minute renunt, ca-mi suna iar mobilul. Proiectul de marketing trebuie trimis pana diseara la 18.00, ma pun pe treaba.
Intre timp intru pe stiri, ca mai am un job, de jurnalist freelance. La weekend am de facut un reportaj, insa ce ma fac daca pe vreunul in Germania il apuca iar amokul si ratez un breaking news? Un vecin repara ceva, zgomotul de burghiu imi sfredeleste creierii. RE.CRE.A.TI.E. Oare n-ajuta mai mult o bere? Nu, ca ingrasa si creste colesterolul. Imi incalzesc o supa, tine de foame pana diseara.
Vine sotul de la serviciu, povestim scurt la o tigara, pe balcon. Apoi mai departe, cu proiectul de marketing. Femeia de serviciu da cu aspiratorul pe hol. Eu o ard mai departe, pana in noapte, la calculator. Preventiv la Burnout, psihoterapeutii zic sa nu-ti uiti familia si prietenii, sa socializezi. Cu familia tocmai am rezolvat-o, la tigara de pe balcon. Socializez scurt pe facebook si twitter, cu un mesaj pertinent: „Salut, ninge si la voi?”
Azi n-am timp de raspunsuri, ca mai trebuia sa fac ceva. Oare ce? Astia zic ca la Burnout te lasa si memoria. Nu-i nimic, de-acum notez. Dar sa nu uit unde am notat. A, mi-am adus iar aminte. Trebuia sa ma duc la dentist. Sun si-mi rapunde robotul, caci orele de consultatie s-au terminat. Intru iar pe stiri si vad ca unei romance de 34 de ani i s-a facut rau la serviciu, a fost internata in coma si sambata a murit.
Medicii care au tratat-o pe Ramona Ciciu au afirmat ca "nu avem niciun rezultat care sa indice faptul ca suferinta i-a fost cauzata de surmenaj, insa mai asteptam si alte rezultate de laborator" scrie Hotnews. A mai fost un caz de deces provocat probabil de surmenaj, al Ralucai Stroescu, acum trei ani. Oare firmele la care erau angajate si medicii din Romania n-au auzit de sindromul BURNOUT si de urmarile lui?
In Germania, e o boala la moda. Nu ca si-ar dori-o cineva, ca sa fie „pe val”, ci fiindca solicitarile profesionale devin, pentru tot mai multi, insuportabile. „Presiunea pentru performanta, stress-ul „de calendar” si teama de pierdere a locului de munca obosesc, imbolnavesc si creeaza depresii - dupa cum dovedesc studiile stiintifice” scrie publicatia germana Focus.
Reducerile de costuri ale firmelor, prin concediere de personal, combinate cu scumpirea crescanda a costului vietii de zi cu zi, creeaza angajatilor teama de pierderea locului de munca, mai crede jurnalistul de la Focus. Angajatii isi simt existenta amenintata si incearca sa-si depaseasca din ce in ce mai mult limitele fizice si psihice, muncind „pana cad jos”.
BURN OUT i se spune procesului prin care omul arde cu flacara mare si apoi se stinge, ca un chibrit. Exista cateva profesii in care sindromul cu nume omonim s-ar manifesta, in timpul din urma in Germania, cu predilectie: medici, profesori, angajati in banci, sectorul marketing si IT. O alta categorie profesionala expusa la risc sporit sunt jurnalistii.
Procentul „candidatilor la burnout” din mass-media din Germania a fost evaluat pe baza unui sondaj initiat de Institutul de jurnalistica din Dortmund. Din 66 de jurnalisti de radio, presa scrisa si TV -care au fost subiecti ai acestui sondaj-, un sfert se simt „surmenati” si acuza cresterea stresului din cauza „ierarhiilor incremenite, a lipsei de participare la decizii, a fricii de pierdere a locului de munca si lipsei de perspective.” La femei, procentul este chiar mai ridicat (18%), datorita dublei solicitari, la serviciu si in cadrul domestic.
Experta mass-media Miriam Meckel (44 de ani) a scris o carte in care isi descrie propriul Burnout. „Scrisoare catre viata mea” (Brief an mein Leben, Rohwolt Verlag Reinbeck, 224 pag.) a aparut pe piata de carte germana vineri,12 martie 2010. Autoarea a lucrat concomitent ca sefa de catedra la facultatea de jurnalism, purtatoare de cuvant a guvernului regional din Nordrhein-Westfalen si consultanta de firme. In plus, ea isi avea la televiziune propriul talkshow saptamanal. In anul 2008, pe cand isi facea bagajul pentru o noua calatorie cu avionul, ea a cedat fizic si nervos, a cazut jos si a fost internata intr-o clinica de specialitate.
Mai exista insa, indiferent de bransa, o categorie de angajati predispusi la Burnout. Este vorba, din ce in ce mai frecvent, de angajatii pe „posturi sandwich”. Acestia indeplinesc in firme si institutii „o functie de tampon, sunt cei care fac munca de fapt”, spune Volker Faust, profesor la Centrul de Psihiatrie al Universitatii Ulm din Weißenau. „De la sefi ei primesc dispozitii, pe care trebuie apoi sa le impuna colegilor din etajul inferior” mai zice specialistul german. Iar aceasta se realizeaza adesea cu mult stress.
Gezeiten Haus Klinik (GHK) functioneaza in Bonn, se defineste ca spital de specialitate pentru medicina psihosomatica si medicina traditionala chineza si promite „noi drumuri spre sanatate“. In Internet, GHK ofera un test gratuit pentru cei interesati daca au sau nu simptome de Burnout. Intrebarile sunt:
Aveti impresia ca sunteti suprasolicitat? 2) Sunteti mai iritabil ca inainte? 3) Va place munca pe care o faceti? 4) Sunteti continuu surmenat? 5) Va simtiti prea obosit pentru activitati recreative? 6) Inregistrati, in timpul din urma, in mod repetat simptome fizice? 7) Va retrageti din ce in ce mai mult din cercul de prieteni? 8) Recurgeti din ce in ce mai des la alcool? 9) Aveti vreo speranta ca puteti schimba ceva? 10) Aveti planuri noi? 11) Dormiti bine? 12) Aveti timp pentru partener? 13) Va inchideti celularul pentru a fi doar cu partenerul, sau pentru o alta ocupatie interesanta? 14) Va simtiti gol pe dinauntru? 15) Aveti stari de angoasa pe care nu le aveati inainte? 16) Vi se pare totul lipsit de sens? 17) Sunteti permanent in priza? 18) Aveti impresia ca partenerul sau prietenii va evita? 19) Luati sedative sau pastile de dormit? 20) Vi se pare ca pauzele sunt timp pierdut?
Ultimei intrebari i-am venit de hac. RE.CRE.A.TI.E. Cu vorba asta magica, rostita pe silabe si inhaland puternic aer in piept, simt ca sunt pe calea cea buna.
Loto 6/49: Rezultate Loto 6 din 49, duminica 14.03.2010 – Numerele castigatoare la extragerea Loto 6/49 din 14 martie 2010
Loto 6/49: Rezultate Loto 6 din 49, duminica 14.03.2010 – Numerele castigatoare la extragerea Loto 6/49 din 14 martie 2010
Astazi, 14 martie, vor avea loc Tragerile Loto 6/49 si Noroc.
In urma tragerii Loto 6/49 care a avut loc joi, 11 martie, la categoria I a acestui joc se inregistreaza un report in valoare de 650.428,08 lei (peste 158.000 de euro).
Pentru tragerea Loto 6/49 de duminica estimam la categoria I un fond de castiguri in valoare de peste 1,2 milioane lei (peste 300.000 de euro).
In urma repartizarii incasarii la jocul Loto 6/49, din fondul de castiguri rezultat se va aloca 50% categoriei I, 20% categoriei a II-a si 30% categoriei a III-a.
Ultima data, premiul de categoria I la jocul Loto 6/49 s-a castigat in data de 7 martie 2010 si a fost in valoare de 7.156.255,76 lei.
Reportul la categoria I pentru jocul Noroc este de 902.568,52 lei, la categoria a II-a reportul este de 185.569,01 lei, la N+3 reportul este de 338.086,31 lei, iar la categoria N-3 se inregistreaza un report in valoare de 110.869,36 lei.
Tragerile Loto 6/49 si Noroc vor avea loc incepand cu ora 19:25, in studioul Loteriei Romane din str. Reinvierii nr. 2A. Omologarea rezultatelor va putea fi urmarita in cadrul Jurnalului de Stiri de la ora 20:00 al postului de televiziune TVR 1.
Rezultate Loto 6/49: 2,26,5,20,12,37
Rezultate Noroc: 4043716duminică, martie 14, 2010
Partida de bingo din 14.03.2010 - Super Bingo Metropolis - lista castigatorilor - numere castigatoare
Partida de bingo de duminica 14.03.2010.
Numere Super Bingo extrase astazi:
44, 72, 13, 52, 26, 58, 15, 83, 89, 62, 1, 47 Linie acumulata metropolis la Bila 12 carton nr 109 seria 037
2, 16, 19, 87, 31, 51, 32, 4, 10, 7, 11, 36, 9, 60, 76, 71, 57, 8, 69, 40, 22, 88, 21, 55, 27, 37, 42, 80, 67, 86, 65, 73, 43, 5, 17, 84, 74, 79, 54, 46, 30 s-a strigat Bingo carton nr. 230 seria 077 la Bila 53
Numar serie TOP super linie:
Numar serie TOP super Bingo:
Lista castigatorilor super Bingo din 14.03 cu premii telefonice, premii de 20.000 lei si 30.000 lei.
Castigatori 1000 lei taloane gratuite si tichete necastigatoare.
Numere Super Bingo extrase astazi:
44, 72, 13, 52, 26, 58, 15, 83, 89, 62, 1, 47 Linie acumulata metropolis la Bila 12 carton nr 109 seria 037
2, 16, 19, 87, 31, 51, 32, 4, 10, 7, 11, 36, 9, 60, 76, 71, 57, 8, 69, 40, 22, 88, 21, 55, 27, 37, 42, 80, 67, 86, 65, 73, 43, 5, 17, 84, 74, 79, 54, 46, 30 s-a strigat Bingo carton nr. 230 seria 077 la Bila 53
Numar serie TOP super linie:
Numar serie TOP super Bingo:
Lista castigatorilor super Bingo din 14.03 cu premii telefonice, premii de 20.000 lei si 30.000 lei.
Castigatori 1000 lei taloane gratuite si tichete necastigatoare.
Motoare si caroserii speciale la targul de tunning din Capitala
Automobile transformate si fete frumoase, intr-un peisaj cu sute de cai putere, mii de wati si culori aprinse. De la iubitori de viteza, pana la cuceritorii care pun masina pe primul loc, la salonul de tunning de la Romexpo a fost imbulzeala mare!
Investitiile in sunet, estetica si motorizare arata ca in domeniu nu exista criza. Se cauta in special imbunatatirea performantelor masinilor: plus de acceleratie, dar si siguranta.
Profesionistii spun ca prin modificari complexe pot aduce masini de 150 de cai putere la 400 sau de la 400, la 900 de cai, stiind ca proprietarii vor se zboare la serviciu sau in concediu.
Multi soferi isi doresc un motor mai puternic, sa plece primii cand se face verde. Dar cine isi modifica motorul cheltuieste si pentru intretinere. Altii vor sa iasa in evidenta din prima, adica o culoare mai aprinsa, leduri si sisteme audio-video performante.
Salonul de tunning este deschis si duminica la Romexpo, in Capitala.
Investitiile in sunet, estetica si motorizare arata ca in domeniu nu exista criza. Se cauta in special imbunatatirea performantelor masinilor: plus de acceleratie, dar si siguranta.
Profesionistii spun ca prin modificari complexe pot aduce masini de 150 de cai putere la 400 sau de la 400, la 900 de cai, stiind ca proprietarii vor se zboare la serviciu sau in concediu.
Multi soferi isi doresc un motor mai puternic, sa plece primii cand se face verde. Dar cine isi modifica motorul cheltuieste si pentru intretinere. Altii vor sa iasa in evidenta din prima, adica o culoare mai aprinsa, leduri si sisteme audio-video performante.
Salonul de tunning este deschis si duminica la Romexpo, in Capitala.
Cum sa-ti alegi cel mai bun hotel de pe site-urile de booking!
Daca te-ai hotarat ca ai nevoie de o pauza si vrei sa pleci cateva zile in vacanta, dar e prea din scurt ca sa mai apelezi la o agentie de turism sau pur si simplu esti adeptul excursiilor pe cont propriu, cel mai rapid mod de a-ti gasi cazare este accesarea site-urilor de rezervari online, adica site-urile de booking.
Atentie insa, cand vrei sa cauti hotelul pe site-urile de booking, alege-le pe cele de specialitate si deopotriva consacrate in domeniul rezervarilor de cazare online, cum sunt, spre exemplu, booking.com , hotels.com, octopustravel.com, expedia.com sau travelocity.com.
Aceste site-uri au circa 30 de milioane de vizitatori pe zi, dar mai ales reguli foarte stricte cand introduc in baza de date un nou hotel.
"Stiu hoteluri din Romania care s-au inscris pe aceste site-uri si la cateva zile au primit un control din partea lor, ca sa se asigure ca toate specificatiile puse pe site sunt in conformitate cu realitatea.
Sunt seriosi si vor sa ofere omului calitatea pe care o plateste”, a declarat pentru incont.ro Mircea Draghici, project manager in cadrul departamentului Hotels, al companiei de consultanta imobiliara CBRE Eurisko.
In Romania, alte astfel de site-uri mai sunt si hotel.info, octopustravel.ro, rezervarihotel.ro sau captaingo.ro.
Cand iti alegi hotelul, unul dintre cei mai importanti pasi este consulatarea evaluarilor date de turisti. In aceasta categorie, poti gasi feedback-urile date de turisti care au stat cazati la hotelul respectiv si care isi lasa impresiile sau nemultumirile.
Mai mult, acestia acorda note pe baza unor criterii stabilite de catre site, precum: calitatea camerei, zgomotul in camera, curatenia, amabilitatea si competenta personalului si calitatea micului dejun. O astfel de clasificare exista pe site-ul hotel.info.
Site-urile de rezervari online beneficiaza de reduceri de pret, tocmai pe motiv ca aduc hotelurilor clienti si vei vedea la multe ca afiseaza pe prima pagina faptul ca “tarifele sunt mai ieftine decat la receptie”.
Tot ce este posibil, dar mai bine verifici cu un simplu telefon la hotelul in cauza. Datele de contact le gasesti in josul paginii de prezentare a hotelului. Trebuie sa stii ca pe masura ce durata sederii este mai mare, preturile scad.
Unele site-uri de booking au in elementele de cautare, pe langa destinatie, data plecarii, data sosirii si categorii precum: cautarea hotelului in apropierea unei adrese exacte (poate ai prieteni sau cunostiinte in orasul respectiv si vrei sa stai aproape de ei), cautarea hotelului in apropiere de gari, aeroporturi, muzee, zone turistice etc.
sâmbătă, martie 13, 2010
Ceasurile premium pentru romani costa de la 5.000 de euro in sus
Calea Victoriei devine punct de referinta pentru producatorii elvetieni. Recesiunea economica nu a impiedicat maturizarea pietei de ceasuri de lux. Au intrat noi marci elvetiene, s-au deschis mai multe magazine, iar clientii sunt mai atenti la detalii tehnice.
Piata ceasurilor de lux a avut o scadere evidenta in 2009 fata de 2008, din punctul de vedere al vanzarilor, iar pentru acest an comerciantii asteapta o crestere usoara.
Melania Alexe, Country Manager al firmei Horologivm, spune ca piata a fost „prolifica“, anul trecut, in ceea ce priveste evolutia companiilor, chiar daca nivelul vanzarilor a scazut cu peste 30% pe segmentul de lux.
Astfel, recesiunea economica globala i-a impins pe multi producatori sa caute noi piete, iar tot mai multe marci de varf cauta, in prezent, posibilitatea promovarii pe piata locala.
In 2010, se pastreaza aceeasi tendinta - de intrare a unor noi branduri pe piata, desi nu se prevede o crestere semnificativa a vanzarilor. „Diversificarea ofertei pare a fi solutia potrivita atat pentru mentinerea clientilor fideli, cat si pentru atragerea clientilor noi“, a mai spus Alexe.
Clientii standard pentru aceasta piata sunt oamenii de afaceri, persoane cu venituri medii spre mari, care au o pasiune pentru ceasuri. „Cu siguranta, barbatii sunt mai pasionati de ceasuri decat femeile, pentru ca ei sunt mult mai atrasi de caracteristicile tehnice, de mecanism si de ceea ce se afla in interiorul unui ceas, in timp ce pentru femei e mult mai important designul unui ceas“, spune Alessandro Amato, directorul general al firmei Cellini.
Melania Alexe constata ca anul 2009 a adus schimbari si in comportamentul cumparatorilor ceasurilor de lux. „Pasionatii de bijuterii orologere nu se mai grabesc. Se informeaza mai mult, si nu doar despre carcasa, diamante, pret, ci si despre mecanism, manufactura, istoria si povestea ceasului.
Acesta este profilul clientilor magazinului Horologivm. Pasiunea si adevaratele valori inmagazinate in micuta piesa orologera incep sa fie mai presus de dorinta de epatare“, a afirmat Alexe.
In prezent, in Romania se poate gasi aproape orice brand, din toate zonele lumii. Pe segmentul ceasurilor vandute oficial si aduse legal de catre agenti autorizati, zona ceasurilor de lux este acoperita in majoritate de ceasurile elvetiene. Fiecare brand elvetian are un agent oficial care se ocupa de importul, distributia si promovarea produselor sale in Romania. Nu exista niciun producator roman de ceasuri de lux.
Amato spune ca segmentul de lux in cazul ceasurilor se delimiteaza in functie de brand, mecanism sau de pietrele pretioase. In ceea ce priveste pretul, un ceas din segmentul de lux costa peste 5.000 de euro.
Un alt element care mareste considerabil valoarea unei piese este seria limitata. In ceea ce priveste complicatiile mecanismului, sunt mai valoroase ceasurile mecanice cu intoarcere manuala - un element al maiestriei si traditiei manufacturarii.
Amato spune ca, in Romania, cele mai vandute modele sunt Omega si Hublot pe segmentul „luxury“ si Swatch si Tissot pe segmentul „affordable“.
Horologivm si-a inceput activitatea in 2004, ca laborator de orologerie pentru ceasurile de lux. Primul magazin a fost deschis in toamna anului 2008.
In 2009, firma a deschis un magazin monobrand Maurice Lacroix, producator din Elvetia. Horologivm reprezinta producatorii Maurice Lacroix, Aerowatch, Traser si MeisterSinger.
Investitiile totale in reteaua de vanzare au depasit 300.000 de euro. Laboratorul Horologivm este service autorizat pentru brandurile pe care le comercializeaza, dar si pentru C.F. Bucherer, B-Swiss, Omega, Chronoswiss sau Frank Muller.
Cellini este o firma care a aparut in Italia, in 1884, si a intrat pe piata romaneasca in 1995, cu peste 30 de branduri orologere, printre care Breguet, Blancpain, De Bethune, Davidoff, Hermes, Breitling, Corum, Concord, Jaquet Droz, Graham, Hublot, Romain Jerome, Longines, Omega sau Parmigiani. In prezent, Cellini detine 20 de magazine in cele mai importante orase din tara, in care a investit peste 10 milioane de euro, si un magazin on-line.
Alti distribuitori importanti de ceasuri de lux pe piata romaneasca sunt Chronolink (marcile Rolex, Boucheron, Mikimoto, Tudor), Helvetansa (Audemars Piguet, Carl F. Bucherer, Chaumet, Piaget, Vacheron Constantin), Micri Gold (Bulgari, Chopard, Damiani, Schoeffel) si B&B Collection (Frederique Constant, Atlantic, Mido, Certina).
Sursa: Cellini
Sursa: Horologivm
Sursa: Horologivm
Sursa: Horologivm
Sursa: chrono24.com
Sursa: Horologivm
Sursa:Cellini
Sursa:chrono24.com
Sursa: Horologivm
Sursa: Cellini
Piata ceasurilor de lux a avut o scadere evidenta in 2009 fata de 2008, din punctul de vedere al vanzarilor, iar pentru acest an comerciantii asteapta o crestere usoara.
Melania Alexe, Country Manager al firmei Horologivm, spune ca piata a fost „prolifica“, anul trecut, in ceea ce priveste evolutia companiilor, chiar daca nivelul vanzarilor a scazut cu peste 30% pe segmentul de lux.
Astfel, recesiunea economica globala i-a impins pe multi producatori sa caute noi piete, iar tot mai multe marci de varf cauta, in prezent, posibilitatea promovarii pe piata locala.
„Romania a ramas in continuare in atentia producatorilor elvetieni, in 2009 intrand noi branduri. Toti principalii «jucatori» au deschis noi magazine, concentrandu-se pe Calea Victoriei. Foarte probabil, aceasta va deveni polul de referinta al orologeriei de lux in Romania“, a declarat Melania Alexe.
In 2010, se pastreaza aceeasi tendinta - de intrare a unor noi branduri pe piata, desi nu se prevede o crestere semnificativa a vanzarilor. „Diversificarea ofertei pare a fi solutia potrivita atat pentru mentinerea clientilor fideli, cat si pentru atragerea clientilor noi“, a mai spus Alexe.
Barbatii, mai atrasi de ceasuri
Clientii standard pentru aceasta piata sunt oamenii de afaceri, persoane cu venituri medii spre mari, care au o pasiune pentru ceasuri. „Cu siguranta, barbatii sunt mai pasionati de ceasuri decat femeile, pentru ca ei sunt mult mai atrasi de caracteristicile tehnice, de mecanism si de ceea ce se afla in interiorul unui ceas, in timp ce pentru femei e mult mai important designul unui ceas“, spune Alessandro Amato, directorul general al firmei Cellini.
Melania Alexe constata ca anul 2009 a adus schimbari si in comportamentul cumparatorilor ceasurilor de lux. „Pasionatii de bijuterii orologere nu se mai grabesc. Se informeaza mai mult, si nu doar despre carcasa, diamante, pret, ci si despre mecanism, manufactura, istoria si povestea ceasului.
Acesta este profilul clientilor magazinului Horologivm. Pasiunea si adevaratele valori inmagazinate in micuta piesa orologera incep sa fie mai presus de dorinta de epatare“, a afirmat Alexe.
In prezent, in Romania se poate gasi aproape orice brand, din toate zonele lumii. Pe segmentul ceasurilor vandute oficial si aduse legal de catre agenti autorizati, zona ceasurilor de lux este acoperita in majoritate de ceasurile elvetiene. Fiecare brand elvetian are un agent oficial care se ocupa de importul, distributia si promovarea produselor sale in Romania. Nu exista niciun producator roman de ceasuri de lux.
Traditia este foarte apreciata
Amato spune ca segmentul de lux in cazul ceasurilor se delimiteaza in functie de brand, mecanism sau de pietrele pretioase. In ceea ce priveste pretul, un ceas din segmentul de lux costa peste 5.000 de euro.
Un alt element care mareste considerabil valoarea unei piese este seria limitata. In ceea ce priveste complicatiile mecanismului, sunt mai valoroase ceasurile mecanice cu intoarcere manuala - un element al maiestriei si traditiei manufacturarii.
Amato spune ca, in Romania, cele mai vandute modele sunt Omega si Hublot pe segmentul „luxury“ si Swatch si Tissot pe segmentul „affordable“.
Horologivm si-a inceput activitatea in 2004, ca laborator de orologerie pentru ceasurile de lux. Primul magazin a fost deschis in toamna anului 2008.
In 2009, firma a deschis un magazin monobrand Maurice Lacroix, producator din Elvetia. Horologivm reprezinta producatorii Maurice Lacroix, Aerowatch, Traser si MeisterSinger.
Investitiile totale in reteaua de vanzare au depasit 300.000 de euro. Laboratorul Horologivm este service autorizat pentru brandurile pe care le comercializeaza, dar si pentru C.F. Bucherer, B-Swiss, Omega, Chronoswiss sau Frank Muller.
Cellini este o firma care a aparut in Italia, in 1884, si a intrat pe piata romaneasca in 1995, cu peste 30 de branduri orologere, printre care Breguet, Blancpain, De Bethune, Davidoff, Hermes, Breitling, Corum, Concord, Jaquet Droz, Graham, Hublot, Romain Jerome, Longines, Omega sau Parmigiani. In prezent, Cellini detine 20 de magazine in cele mai importante orase din tara, in care a investit peste 10 milioane de euro, si un magazin on-line.
Alti distribuitori importanti de ceasuri de lux pe piata romaneasca sunt Chronolink (marcile Rolex, Boucheron, Mikimoto, Tudor), Helvetansa (Audemars Piguet, Carl F. Bucherer, Chaumet, Piaget, Vacheron Constantin), Micri Gold (Bulgari, Chopard, Damiani, Schoeffel) si B&B Collection (Frederique Constant, Atlantic, Mido, Certina).
Jaquet Droz Grande Date
- Mecanism automatic
- Carcasa din aur alb
- Cadran cu email
- Indicatori orari din otel albastrit in foc
- Curea din piele de aligator
- Diametru - 43 mm
- Semnatura secreta a producatorului stantata pe mecanism
- Editie limitata la 88 de piese
- Pret - 89.000 lei
Sursa: Cellini
Masterpiece Lune Retrograde
- Mecanism mecanic cu intoarcere manuala
- Carcasa din otel
- Diametru - 46 mm
- Geam safir tratat antireflex
- Pret - 59.700 lei
Sursa: Horologivm
Maurice Lacroix starside Eternal Moon
- Mecanism automatic
- Carcasa din otel
- Diametru - 38 mm
- 97 de diamante
- Geam safir tratat antireflex
- Pret - 51.400 lei
Sursa: Horologivm
Maurice LacroiX Pontos Decentrique GMT Pink Gold
- Mecanism automatic
- Carcasa din aur
- Diametru - 43 mm
- Afisaj excentric pentru ora, minute si secunde, zi/noapte si pentru cea de-a doua zona orara
- Pret - 64.700 lei
Sursa: Horologivm
A. Lange&Söhne Tourbograph Pour le Merite - Platinum
- Mecanism mecanic cu intoarcere manuala
- Carcasa din platina
- Diametru - 41,2 mm
- Geam din safir cristal
- Cadran din argint
- Curea din piele de crocodil
- Editie limitata 51 de piese
- Pret - 464.925 euro
Sursa: chrono24.com
Masterpiece Le Chronographe
- Mecanism mecanic cu intoarcere manuala
- Cronograf cu totalizator de 60 de minute si secundar periferic
- Carcasa din otel
- Diametru - 45 mm
- Geam safir tratat antireflex
- Geam din argint
- Pret - 52.400 lei
Sursa: Horologivm
Parmigiani Pershing
- Mecanism mecanic
- Carcasa din otel inoxidabil finisata satin
- Punti oblice stantate „Côtes de Genève“
- Geam safir cristal
- Capac decorat cu imaginea unui iaht Pershing
- Curea din cauciuc
- Pret - 70.700 lei
Sursa:Cellini
Patek Philippe 5002P Sky Moon Tourbillon - Platinum
- Mecanism mecanic cu intoarcere manuala
- Carcasa din platina
- Diametru - 42.8 mm
- 55 de rubine
- Geam din safir cristal
- Cadran din argint
- Curea din piele de crocodil
- Pret - 974.976 euro
Sursa:chrono24.com
MasterpieCe Squelette
- Mecanism - mecanic cu intoarcere manuala
- Carcasa din otel
- Diametru - 43 mm
- Geam - safir tratat antireflex
- Pret - 31.850 lei
Sursa: Horologivm
Breguet Tradition
- Mecanism - mecanic cu intoarcere manuala
- Carcasa din aur de 18 K cu banda laterala canelata
- Geam si capac din safir cristal
- Cadran din aur argintat, gravat manual
- Fiecare cadran al colectiei este numerotat individual si semnat Breguet
- Indicatori orari de Breguet din otel albastrit, manufacturati
- Pret - 69.000 lei
Sursa: Cellini
vineri, martie 12, 2010
Loto 6/49: Rezultate Loto 6 din 49, joi 11.03.2010 - Numerele castigatoare la extragerea Loto 6/49 din 11 martie 2010
Loto 6/49: Rezultate Loto 6 din 49, joi 11.03.2010 – Numerele castigatoare la extragerea Loto 6/49 din 11 martie 2010
Pentru ca duminica, la tragerea loto 6 din 49 din 7 martie s-a castigat premiul cel mare, Loteria Romana a suplimentat pentru tragerea din data de 11 martie, fondul de castiguri cu suma de 500.000 lei. Astfel, pentru tragerea Loto 6/49 de joi, 11 martie, Loteria Nationala estimeaza, la categoria I, un fond de castiguri in valoare de aproximativ 650.000 lei (aproximativ 158.000 euro).
Pentru cei care au jucat la tragerea Loto 6/49 de ieri, iata care sunt rezultatele tragerii:
Cele 6 numere norocoase de la extragerea de joi, 11 martie 2010 de la Loto 6 din 49 sunt: 6, 45, 17, 34, 33, 27
Numarul de la tragerea Noroc, tot din 11 martie 2010, este: 7 4 2 2 6 8 2
Si pentru ca joia sunt si tragerile Loto 5/40, pentru cei care au jucat si aici, iata si numerele castigatoare : 15, 3, 1, 12, 34, 22
Si bineinteles, sa nu uitam si rezultatele de la JOCKER : 4, 14, 39, 29, 26, 22
Abonați-vă la:
Postări (Atom)