O masina rara este ca un vin de colectie: pe masura ce trece timpul capata o "aroma unica" si valoreaza greutatea sa in aur. Nu orice cutie pe patru roti care aduna 40 de primaveri sau mai mult se poate califica la categoria "masina rara". Este nevoie de o marca de prestigiu, de o intretinere maniacala, de un isotric plin de premii sau de un pedigree deosebit.
In ultimele trei decenii, licitatiile de masini de colectie au inflorit, multi cumparatori investind intr-un obiect rar, care poate produce un profit consistent daca stii cand si unde sa o vinzi peste cativa ani.
Masinile se vand mai bine decat tablourile, intrucat sunt mai putine sanse sa dai peste un "fals original" iar unii colectionari nu gusta neaparat un obiect care trebuie sa stea ascuns in seif la banca sau pe perete sub un geam gros de policarbonat. Este mult mai "cool" sa iti plimbi prietenii cu un Rolls-Royce incarcat de istorie sau un Ferrari castigator la Le Mans.
1.Bugatti Royale Kellner Coupe (1931)
Pret de licitatie: $8.700.000
Vandut in noiembrie 1987, la Londra
La vremea ei costa 45.000 de dolari, care in echivalentul de azi ar insemna 700.000 de dolari. Au fost construite numai sase unitati, toate cumprate de case regale sau celebritati. Numai patru masini au fost vandute vreodata, celelalte doua au fost zidite in interiorul "fortaretei" pe care Ettore Bugatii a construit-o pentru a feri aceste bijuterii mecanice de ocupatia nazista.
2. Mercedes-Benz 38/250 SSK (1929)
Pret de licitatie: $7.443.070
Vandut in septembrie 2004, in Anglia
Au fost fabricate doar 35 de astfel de masini, majoritatea fiind distruse in curse. Unele sunt estimate in prezent la 10 milioane de dolari, pret de catalog
3. Bugatti Royale Berline De Voyager (1931)
Pret de licitatie: $6.500.000
Vandut in iunie 1986, in SUA
A detinut timp de un an recordul pentru cea mai scumpa masina, insa nu si pentru cel mai scump obiect vandut la licitatie, care era de 11,2 milioane de dolari
4. Ferrari 330 TRI/LM Testa Rossa (1962)
Pret de licitatie: $6.490.000
Vandut in august 2002, in SUA
A castigat Le Mans in 1962. Orice alt cuvant este de prisos...
5. Ferrari 330 P3 (1966)
Pret de licitatie: $5.616.000
Vandut in august 2000, in SUA
Este masina impotriva careia compania Ford a construit renumitul model GT40.
6. Ferrari 250 GTO (1962)
Pret de licitatie: $5.500.000
Vandut in noiembrie 1991, la Las Vegas
Valoarea acestei masini este estimata acum la 10-15 milioane de dolari. De 14 ani nu a mai fost scoasa niciuna la licitatie, iar in lume exista numai 39 de exemplare
7. Bentley Speed Six (1930)
Pret de licitatie: $5.109.700
Vandut in iulie 2004, in Franta
O masina deosebita, care a fost restaurata impecabil si vanduta de casa de licitatii Christie's
8. Duesenberg SJ Speedster (1935)
Pret de licitatie: $4.455.000
Vandut in august 2004, in SUA
O masina americana foarte rara, care a apartinut aceluiasi proprietar timp de 50 de ani.
9. Alfa-Romeo 8C-2900 (1937)
Pret de licitatie: $4.072.000
Vandut in august 1999, in SUA
A castigat locul al treilea in 1939 cursa de la Mille Miglia
10. Ferrari 410 Sport (1956)
Pret de licitatie: $3.822.500
Vandut in august 2001
Shelby a spus despre aceasta masina ca este "bruta brutelor"
Sursa: Forbes.com
marți, februarie 21, 2006
Cele mai scumpe masini vandute vreodata
Sarbu a luat 27 de milioane de dolari pe 5% din Media Pro
A cedat 5% din Media Pro, dar conduce o structura a companiei americane Central European Media Enterprises (CME).
Cea mai importanta tranzactie pe piata media din Romania s-a intamplat la inceputul saptamanii acesteia. Adrian Sarbu si-a bagat in cont peste 27 de milioane de dolari dupa ce a mai vandut din actiunile detinute la Media Pro International, el pastrand in acest fel doar 10 procente.
Media Pro International opereaza in Romania posturile Pro TV, Acasa TV, Pro Cinema si Pro TV International.
Totodata, tranzactia il aduce pe Adrian Sarbu in fruntea unei noi structuri organizationale initiate de compania americana de media, Central European Media Enterprises (CME), informeaza editia de miercuri a "Ziarului financiar". Noua structura reuneste institutii media detinute de CME in Cehia, Slovacia si Romania.
Schimbare financiara
Tranzactia este importanta din punct de vedere economic si e putin probabil ca va avea efecte, intr-un sens sau altul, asupra partii editoriale a componentelor trustului.
Alexandru Lazescu, analist media, considera ca influenta lui Adrian Sarbu in trust nu e legata strict de numarul de procente pe care acesta il detine.
"Influenta lui Sarbu e data de faptul ca acesta a gasit si a pastrat o strategie de ansamblu in trust.Tranzactia aceasta este de natura financiara".
Alexandru Lazescu crede ca doar in momentul in care Adrian Sarbu nu se va mai implica, direct sau indirect, in managementul trustului se va putea vorbi de o schimbare editoriala.
Lazescu preconizeaza insa ca schimbarile in presa romaneasca nu se vor lasa prea mult asteptate.
"Cel putin in urmatorii doi ani, vom asista la reasezarea pe piata a multor publicatii din presa locala", este de parere Alexandru Lazescu, spunand ca este foarte probabil sa mai apara doua-trei grupuri de presa reprezentative, asa cum este in prezent reteaua Monitorul.
Cat priveste evolutia mass-mediei audiovizuale, Lazescu spune ca trebuie sa ne asteptam la diversificare, adica la aparitia unor posturi de nisa, specializate.
Evenimentul Zilei, 24 feb 2006
luni, februarie 20, 2006
Va casatoriti in 2006? Castigati chiar din ziua nuntii
Participati la un concurs organizat SpuneDa.ro si puteti castiga procesarea imaginilor filmate la nunta.
Tot ce aveţi de făcut este să trimiteţi o fotografie în doi la adresa concurs@spuneda.ro specificând numele şi prenumele concurenţilor, data şi locaţia nunţii precum şi un nr. de telefon pentru contact. www.spuneda.ro va posta pe site fotografiile voastre.
Vizitatorii pot acorda puncte pentru fotografiile voastre. Atenţie! -se acceptă doar un singur vot / I.P. Voturile dinspre I.P.-uri neeligibile nu se iau în considerare. Perechea care va aduna cele mai multe voturi, va fi declarată câştigătore.
Acest concurs este sponsorizat de Long Play Production care oferă premiu, arhivarea imaginilor filmate la nunta voastră pe suport DVD cu meniu de început, în carcasă personalizată.
Plaja marii Negre, scoasa la licitatie pentru 10 ani
Tiriac umbla si dupa banii mortilor
Cel mai bogat roman nu renunta la un proces in care cere daune de 30 de miliarde, desi cel dat in judecata a decedat.
Invocand o lege stramba, avocatii lui Tiriac ii cer un sfert de milion de euro sotiei ecologistului, din mostenirea sotului.
"L-am stimat pe acest domn ca sportiv"
Ion Tiriac i-a dat in judecata - in primavara anului trecut - pe Laszlo Szabo Szeley, Cornel Ivanciuc, Florin Tudose si pe moderatorul Madalin Ionescu in urma unei dezbateri de pe National TV privind celebra vanatoare de la Balc, achitand ca taxa de timbru aproape 100.000 de euro.
Fostul tenismen le cerea acestora plata, in solidar, a 30 de miliarde de lei reprezentand despagubiri civile pentru daune morale, el acuzandu-i pe participantii la emisiunea "Miezul problemei" din 25 ianuarie 2005 ca i-au sifonat imaginea.
Numai ca, in toamna anului trecut, Laszlo Szabo Szeley a decedat. Codul de Procedura Civila ii permite lui Ion Tiriac sa nu suspende procesul si sa-i cheme in judecata pe mostenitorii averii lui Szabo Szeley. Astfel ca Marta, sotia ecologistului din Odorheiul Secuiesc, se vede chemata la tribunal intr-un proces care nu-i al ei.
"Eu sunt profesoara de sport, am fost atleta de performanta si l-am stimat pe acest domn, Tiriac, ca sportiv. Dar nu inteleg de ce trebuie eu sa ma prezint in fata tribunalului acum. Adica noi, eu si cu fata mea, ce i-am facut? Pentru ca este un stres sa te prezinti la Tribunalul Bucuresti, in fata juratilor, si asta dupa toata nenorocirea ce mi s-a intamplat. Este o nenorocire pentru noi, poate ei nu pricep asta, dar pentru noi este", spune Marta in biroul fostului ei sot, rasfoind citatiile care vin acum pe numele sau. Din greseala gaseste, pentru prima data, niste insemnari facute de Laszlo pe cererea de chemare in judecata, si foile din mana femeii incep sa tremure. "Uite, el si-a construit deja o aparare... Initial am zis ca ma duc si eu sa ma apar singura, dar nici nu mai stiu ce sa spun, ca mi-e frica. Ce se intampla cu mine, eu nu ma pot judeca cu asa barosani", adauga Marta.
Pentru ca a refuzat mostenirea ramasa de la sotul sau, Marta Szabo se asteapta acum ca urmatoarea citatie in procesul cu cel mai bogat om din Romania sa vina pe numele fiicei sale.Pentru ca a refuzat mostenirea ramasa de la sotul sau, Marta Szabo se asteapta acum ca urmatoarea citatie in procesul cu cel mai bogat om din Romania sa vina pe numele fiicei sale.
Intrebat, in cursul zilei de ieri, despre oportunitatea continuarii acestui proces, Ion Tiriac a raspuns sec: "Nu e treaba voastra".
"Mi se pare profund imoral, ma ingrijoreaza si ma ingretoseaza ca vaduva domnului Szabo este hartuita in instanta si i se pretinde aceasta suma de bani. E o chestie care depaseste limitele bunului-simt. Iese la iveala un alt profil al domnului Tiriac, care pe mine ma inspaimanta" |
A fost la Strasbourg pentru drepturile animalelor
Vanatoarea de la Balc, judetul Bihor, unde au fost impuscati 185 de mistreti, a fost motivul organizarii emisiunii pentru care a fost dat in judecata fotograful Laszlo Szabo Szeley, presedintele Fundatiei AVES.Pentru ca a refuzat mostenirea ramasa de la sotul sau, Marta Szabo se asteapta acum ca urmatoarea citatie in procesul cu cel mai bogat om din Romania sa vina pe numele fiicei sale. Vanatoarea de la Balc, judetul Bihor, unde au fost impuscati 185 de mistreti, a fost motivul organizarii emisiunii pentru care a fost dat in judecata fotograful Laszlo Szabo Szeley, presedintele Fundatiei AVES.
Acesta a luat atunci atitudine impotriva celor care au participat la una dintre cele mai sangeroase partide de vanatoare desfasurate pe teritoriul Romaniei, organizata de omul de afaceri Ion Tiriac.
"Eu nu m-am amestecat niciodata in viata lui de protector al animalelor, al naturii, al mediului. Asta el a facut-o. Si chiar la emisiunea aceea, ceea ce a spus el nu a fost asa grav ca sa fie dat in judecata", arata Marta.
Laszlo Szabo Szeley s-a nascut in 1950, in Targu-Mures, iar prima fotografie i-a facut-o unui urs la 15 ani. "O am si-acum, aici, printre miile de fotografii cu animale pe care le-a facut si dintre care vreau sa aleg cateva sa-i fac o expozitie permanenta", spune Marta Szabo.
Fotograful s-a stabilit in Odorheiul Secuiesc la inceputul anilor '80 si, dupa 1989, si-a castigat existenta din "bird watching".
Conducea grupuri turistice de straini in Delta Dunarii sa urmareasca si sa fotografieze pasarile. Colabora cu mai multe reviste din strainatate, carora le vindea imagini cu animale salbatice, si lupta pentru protejarea ursului.
"El s-a ridcat si impotriva lui Nastase, si impotriva altor barosani care fac legea la noi. A luptat pentru cauza asta. Pana la Bruxelles si Strasbourg s-a dus pentru drepturile animalelor ca si pentru drepturile omului", precizeaza Marta.
In luna august a anului trecut, dupa ce s-a intors dintr-o excursie in Delta, Szeley a fost internat la spital. A murit la 55 de ani, pe 28 septembrie, dupa ce a stat sapte saptamani imobilizat la pat.
Romania, performante modeste
Daniela Plotogea s-a clasat pe locul 33, la 6min27sec4/10, in timp ce Alexandra Rusu a depasit limita de timp si nu a intrat in clasament, in proba feminina de urmarire 10 km din cadrul concursului de biatlon de la Jocurile Olimpice de iarna de la Torino, disputata sambata la Cesana San Sicario, informeaza onlinesport.ro.
Schioarea germana Kati Wilhem a cucerit medalia de aur in proba feminina de urmarire 10 km, cronometrata cu timpul de 36min43sec6/10 (2 tururi penalizare). Medaliile de argint si bronz au revenit compatrioatei sale Martina Glagow - sosita la 1min13sec6/10 (3 tururi penalizare), respectiv rusoaicei Albina Ahatova - la 1min21sec4/10 (un tur penalizare).
Schioarea croata Janika Kostelic a cucerit medalia de aur in proba feminina de combinata alpina din cadrul Jocurilor Olimpice de iarna de la Torino, in urma victoriei obtinute sambata, la San Sicario, in proba de coborare. Medaliile de argint si bronz au revenit lui Marlies Schild (Austria) cu 2:51.58, respectiv Anjei Paerson (Suedia) 2:51.63.
Norvegianul Kjetil Andre Aamodt a castigat sambata medalia de aur la Super-G inregistrand 1:30.65, urmat de H. Maier (AUT) 1:30.78 si Hoffman (SUI) 1:30.98.
HotNews.ro, 19 feb 2006
Cele mai noi tehnologii pentru modelele din 2006
In 1957, un arhitect elvetian a numit tehnologia:" talentul de a aranja lumea intr-un fel neexperimentat inca". In cele ce urmeaza va vom prezenta o multitudine de elemente de inalta tehnologie. In Europa sistemul de navigare in timp real precum si alte elemente sunt disponibile de ceva vreme. Peste ocean, americanii de abia acum se bucura de aceste obiecte tehnologice.
Chiar daca unele aspecte tehnologice s-au invechit asa nu inseamna ca nu ne mai intereseaza. Transmisia twin-clutch pusa pe TT inca este incantatoare. Gadget-urile care, acum ceva timp se pozitionau in lumina reflectoarelor, acum ele au devenit optiuni standard.
1. Acura RL: sistem de navigare in timp real
Modelul RL este o masina dedicata celor inebuniti dupa tehnologia de ultima ora. Masina este dotata din plin cu elemente tehnologice, insa cel mai sofisticat gadget ramane sistemul de navigare. Acesta transmite informatii despre trafic si rute ocolitoare. Europa a reusit sa asambleze aceasta tehnologie inaintea Americii.
Europenii au construit infrastructura necesara care a intrat in concordanta perfecta cu masinile.
2. BMW M5: Butonul "M"
Va amintiti de functia de memorizare a pozitiei scaunului? Butonul "M" al BMW M5 sedan se foloseste de aceasta tehnologie si o dezvolta. Printr-o simpla apasare a butonului "M", masina va ajusta in mod instantaneu una dintre cele 279 de combinatii de pozitie.
Puteti configura rapiditatea vitezei, confortul si sportivitatea suspensiilor, sensibilitatea functiei de stabilitate si numarul de CP folositi.
3. Ferrari FXX: Transmisie Formula 1
Ferrari FXX este versiunea modificata a Ferrari Enzo. Acest model are incorporat o tansmisie care poate schimba vitezele la fel de repede ca si Ferrari Formula 1. Ferrari FXX are un motor de 6.3 litri V12 si 800 CP.
4. Ferrari Superamerica: Acoperis electrocromat
Cand am auzit de Ferrari Superamerica decapotabila, un derivat al Ferrari 575M Maranello coupe, ne-am intrebat de ce comania constuieste o noua versiune a unei masini ce va fi scoasa din vanzare. Ferrari este dotat cu un acoperis din sticla electrocromat care are cinci nivele de iluminare, putand trece de la o culoare inchisa la una luminoasa.
5. Maybach 57 S: Birou mobil pentru directori
Noul Maybach 57S a fost construit pentru a fi un sedan sport ultra luxos. S57 ofera un pachet complet pentru oamenii de afaceri care include internet wireless si o imprimanta color prin tehnologia bluetooth. Scopul acestui pachet este sa transforme masina intr-un birou pe patru roti.
6. Mercedes-Benz clasa S: Masina care se conduce singura
Cel mai interesant aspect la aceast model este faptul ca masina se conduce singura chiar si in zonele aglomerate. Acest lucru se intampla datorita faptului ca modelul S are un sistem de navigare dotat cu un radar cu raza de actiune mica.
Daca multe masini au un astfel de sistem de navigare care urmareste masina din fata, lipsa radarului face ca acest sistem sa se activeze doar in conditiile in care viteza este de 20 de mile pe ora.
7. Mercedes Benz clasa CLK: Airscarf
Airscarf cu care este dotat Mercedes Benz clasa CLK decapotabil arata ca multe aspecte tehnologice sunt concepute pentru a crea confort ocupantilor masinii. In timp ce multe masini ofera scaune incalzite, SLK ridica aspectul tehnologic prin Airscarf. Acesta este incorporat in scaun si emite aer cald . Scopul este sa extinda vanzarea decapotabilelor in sezonul racoros.
8. Porsche Cayman S: Contopirea doua motoare Porsche
Conceptul companiei Porsche a fost de a alatura cel mai bun motor Boxter de 3.2 litri, 6 cilindri cu cel mai bun motor 911 Carrera S. Ce au facut pana la urma cei de la Porsche? Au imprumutat parti din motorul Porsche 911 si le-au ajustat motorului Boxter
9. SSC Ultimate Aero: Cea mai rapida masina din lume
SSC Ultimate Aero este cea mai rapida masina din lume. La o viteza maxima de 418 km/h modelul in valoare de 655.000 de dolari trebuie sa foloseasca o tehnologie avansata. Abilitatea de a merge cu viteza tine de caii putere pe care ii are in dotare. Masina trebuie sa fie aerodinamica si usoara. De fapt masina cantareste cat un Dodge Neon. Masina are un motor de 6.3 litri V8.
10.Volkswagen Passat: Filtru cu particule
Filtrul diesel arde particulele de combustibil si le degaja intr-un dioxid de carbon mult mai acceptabil din punct de vedere al poluarii. Acest filtru este disponibil in Europa de cativa ani. Tehnologia este noua in America.
StiriAuto.ro, 20 feb 2006
Cititorii fug in retea
Numarul utilizatorilor romani de internet a depasit cinci milioane in decembrie 2005, arata un studiul al New Media Review, ceea ce reprezinta 23,2% din populatia tarii.
Romania inregistreaza una dintre cele mai semnificative cresteri a numarului de utilizatori de internet din Europa Centrala si de Est. Numai din 2004 pana in 2005, numarul acestora a crescut cu 1.500.000, iar numarul de ore de conectare la internet s-a dublat.
Interesul tot mai crescut fata de internet, in detrimentul ziarelor, este o tendinta mondiala. Chiar daca ziarele nu vor disparea, ele vor fi nevoite sa se adapteze, intrucat in urmatorii doi-trei ani vom asista la convergenta media.
Internetul, in expansiune
Potrivit agentiei NetBridge.ro, 95% din utilizatorii de internet sunt din mediul urban. Veniturile obtinute din publicitate sunt in crestere, iar usurinta cu care se poate accesa si reactualiza un site, precum si faptul ca acesta este o metoda relativ ieftina de informare, acorda un avantaj major internetului in fata presei scrise din Romania.
Ioan Margarit, editor coordonator la HotNews.ro, estimeaza ca procentul utilizatorilor de internet din Romania va ajunge la 30-32% in 2006.
Studiile realizate in acest sens demonstreaza ca cel putin 32% din utilizatori au sub 20 de ani, iar urmatoarea categorie bine reprezentata este cea a tinerilor cu varste cuprinse intre 20 si 29 de ani, care reprezinta 25% din numarul total de utilizatori.
Procentajul scade odata cu varsta, interesul fiind din ce in ce mai mic fata de internet la persoanele trecute de 30 de ani. Oricum, faptul ca 57% din populatia urbana 50 000+ foloseste internetul reprezinta un pas semnificativ in dezvoltarea domeniului in Romania.
Manuela Preoteasa, director general EurActiv Romania, este de parere ca internetul va progresa la fel cum s-a intamplat cu telefonia mobila, facandu-ne sa nu ne mai putem dispensa de serviciile care ne sunt oferite:
"Ati incercat sa stati o ora, la birou, cu computerul deschis, dar fara conexiune internet? E ca si cum cineva v-ar fura telefonul mobil", spune Preoteasa.
Creste numarul de cititori on-line
Ioan Margarit considera ca "piata publicatiilor pe internet este in fierbere: apar continuu site-uri noi, cu stiri generaliste sau informatii specializate, majoritatea difuzate gratuit". Iar statisticile furnizate de Trafic.ro arata o crestere constanta a numarului de cititori pe internet.
Pe piata exista peste 550 de titluri de ziare din toata tara, care sunt inscrise pe site-ul web www.ziare.com. Dintre acestea, majoritatea sunt site-urile publicatiilor care se gasesc si pe piata, in timp ce titlurile de site-uri de sine statatoare sunt destul de putine.
Majoritatea acestora sunt site-uri de specialitate, care incarca informatii de ultima ora din domeniile economic, business, financiar, politic. Aceste site-uri merg mai bine decat cele generaliste si mai rau decat cele ale ziarelor cunoscute marii majoritati a cititorilor de presa.
Numarul de accesari pe aceste site-uri se ridica la aproximativ 200.000 intr-o saptamana.
Jurnalismul on-line din Romania ramane un mediu complementar
Deocamdata, in Romania, jurnalismul on-line ramane un mediu complementar ziarelor, radioului si televiziunii, dar analistii media sustin ca procesul de dezvoltare a internetului, chiar daca este destul de lent, va lua amploare in urmatorii 10-15 ani:
"Nu cred ca piata romaneasca este acum amenintata de internet, dar tendinta mondiala confirma ca dezvoltarea acestuia este iminenta", a declarat Gabriel Dobre, analist media la Agentia de Monitorizare a Presei.
Totodata, Mihai Seceleanu, CEO&Partner, InternetCorp (www.9am.ro), considera ca "ziarele nu vor disparea, dar va creste, in schimb, numarul celor care citesc presa pe net, alegand poate varianta on-line a publicatiei preferate in pofida celei tiparite".
Aceasta tendinta se explica prin faptul ca internetul ofera, prin caracteristicile sale ca mediu de diseminare a informatiei, anumite avantaje - interactivitate, acces rapid, posibilitatea de informare suplimentara.
Ziarele tiparite au savoarea lor
Seceleanu crede insa ca "savoarea ziarului citit nu va disparea niciodata". De aceeasi parere este si Manuela Preoteasa, care spune ca "ziarele nu vor disparea, asa cum nu au disparut nici cand a aparut televiziunea, in ciuda predictiilor sumbre".
Modalitatea prin care ziarele pot sa contrabalanseze aceasta situatie in favoarea lor este sa se adapteze, tinzandu-se spre convergenta media:
"Canalele diferite nu se exclud unul pe altul, ci se completeaza, iar ziarele categoric castiga in audienta prin cititorii on-line, asa cum sunt ziare exclusiv on-line care bat, ca numar de cititori, destul de multe publicatii tiparite.
Tendinta care se va instala pe piata este, conform declaratiilor lui Preoteasa, disparitia ziarelor care nu sunt de calitate, in timp ce celelalte isi vor creste audientele atat prin editiile tiparite, cat si prin cele on-line: "Profilul cititorului on-line bate de departe audienta jurnalelor de tip ora cinci, astfel incat cititorii de stiri on-line sunt, din acest punct de vedere, mult mai bine plasati social si economic".
"Cititorul on-line e mai exigent,
mai educat, are acces la mai multe surse de informare."
Ioan Margarit, coordonator editor HotNews.ro
Fenomenul "new media", in plina expansiune
Problema in Romania este ca numai 8,1% din populatia tarii citeste ziare, iar cei care o fac sunt deja saturati de informatiile care li se ofera.
Dobre precizeaza ca un motiv pentru care romanii se orienteaza din ce in ce mai mult spre internet este faptul ca ziarul pe care il cumpara in mod constant nu-i mai satisface si pe internet pot accesa mai multe publicatii si pot obtine informatii variate si complete.
In plus, majoritatea studiilor realizate de Agentia de Monitorizare a Presei arata ca romanii sunt mult mai interesati sa urmareasca programele de la televizor decat sa citeasca presa.
Faptul ca ziarele cele mai cunoscute si-au facut propriul site este o dovada de evolutie a domeniului si o necesitate de a fi pe primul loc in preferintele cititorilor. Dobre considera ca ziarele "isi fac singure concurenta cu celelalte ziare" prin crearea de site-uri web cu accesul gratuit.
In momentul de fata, numai accesarea site-ul saptamanalului "Academia Catavencu" este conditionata de platirea unui abonament, iar aceasta poate constitui o practica viitoare a tot mai multe site-uri din Romania, urmand tendinta de pe piata mondiala.
Internetul ofera perspective avantajoase cititorilor de presa, care nu pot fi ignorate chiar daca piata se afla la inceput. Seceleanu spune ca amploarea pe care au luat-o site-urile romanesti se poate observa analizand indicii de audienta.
"Fenomenul numit "new media" este in plina expansiune si la noi, departe insa de nivelul atins, de exemplu, in Polonia unde, la sfarsitul anului 2004, cel mai vizitat site de stiri atragea 650.000 de vizitatori pe zi", explica Seceleanu.
Tiraje in scadere
In acelasi timp, tirajele oficiale ale celor mai importante ziare din Romania, prezentate de BRAT, sunt in scadere continua si in prezent se deruleaza campanii de promovare, care incearca sa relanseze brandurile si sa recastige increderea si interesul publicului cititor (de exemplu "Averea", "Ziua").
Tirajul ziarului "Romania libera" a inregistrat o scadere semnificativa a tirajului, de la 78.000 de exemplare in toamna lui 2002, la 64.000 in iunie 2005, iar acesta nu este un caz izolat, multe ziare fiind nevoite sa se inchida pentru ca nu mai faceau fata presiunilor pietei.
Insa Ioan Margarit spune ca unii editori pun problema gresit in ceea ce priveste scaderea tirajelor si explica de ce:
"In primul rand, principalul venit al unui ziar vine din publicitate, nu din vanzare, iar atunci cand o firma ofera publicitate, daca nu sunt la mijloc alte interese, conteaza audienta si calitatea publicului care citeste ziarul respectiv. Chiar daca scade tirajul cu 10%, conteaza mai mult daca numarul de cititori ai site-ului ziarului creste cu 30% sau cu 100%".
HotNews.ro, primul ziar continuu din Romania
"HotNews.ro este auditat anual prin studii sociologice comandate de ArbomediaNet, care contureaza profilul si preferintele cititorului nostru. Potrivit acestor studii, HotNews.ro are 35.000-38.000 cititori unici pe zi si peste 680.000 de cititori unici pe luna, iar peste 80% din acestia au terminat o facultate. Mai exista si datele agregate, furnizate de softul de administrare a site-ului."
"HotNews.ro este practic primul ziar continuu din Romania, actualizat non-stop, difuzat in format text, audio, video, foto. Multe dintre anchete, analize si reportaje sunt redactate multimedia, au inserturi audio/video, sunt postate referinte catre documente sau alte articole deja publicate de HotNews.ro sau de alte ziare ori posturi radio/TV, din tara, din strainatate.
Cititorul intervine direct, posteaza comentarii, observatii, completari la articole. La randul ei, redactia reactioneaza imediat, corectand sau imbunatatind materialele jurnalistice, nu asteapta sa treaca saptamana."
Evenimentul Zilei, 25 feb 2006