By Ellen Wulfhorst
NEW YORK (Reuters) - Billionaire investor Warren Buffett used his business clout and folksy wisdom to raise $1 million for Democratic presidential hopeful Sen. Hillary Clinton on Tuesday, telling big donors that Democrats are better than Republicans at taking care of the less fortunate.
Buffett has said he admires both Clinton and Sen. Barack Obama and could support either one. He mentioned neither by name as he regaled listeners in the New York event billed as "A Conversation with Hillary Clinton and Warren Buffett."
Many of the attendees work on Wall Street. They paid $500 to hear Buffett and the New York senator, $1,000 to attend a separate cocktail party or $4,600 to attend a dinner as well, bringing the take to $1 million, a Clinton spokeswoman said.
The conversation was dominated by Buffett, the Berkshire Hathaway Inc chairman whose investment successes and chatty annual letters have earned him the nickname "The Oracle of Omaha." A relaxed and smiling Clinton said comparatively little and nodded as Buffett spoke.
He recalled a saying, "buy stock in a company that's so good that an idiot can run it, because sooner or later one will." When he added, "now I think that sort of applies to the country too, actually," the audience burst out laughing.
"We have an opportunity in 2008 to repair a lot of damage," Buffett said, referring to the election to replace Republican President George W. Bush.
"We have a great economic machine. Our problem is not abundance, but our problem is how we conduct ourselves in the world, what we do for those who don't get the lucky straws in life."
Buffett advocated a beneficent and fair society.
"Treat the ones who got the lucky tickets magnificently, but treat everybody at a decent level and just remember, you know, you could have gotten their ticket," he said.
"I think the Democrats do a better job of ignoring their own tickets," he said.
Buffett has not held a similar fundraiser for Obama, the Illinois senator also seeking the Democratic nomination for president in the November 2008 election.
via reuters.com
miercuri, iunie 27, 2007
Bin Laden looms over Padilla terrorism trial
By Jane Sutton
MIAMI (Reuters) - Osama bin Laden's face and words loomed over the U.S. terrorism trial of former "dirty bomber" suspect Jose Padilla on Tuesday as jurors were shown a 10-year-old videotaped interview of the al Qaeda leader.
Jurors were attentive but poker-faced as they watched the CNN interview on a giant screen in a Miami courtroom. Padilla and two co-defendants are on trial on charges of conspiring to murder, kidnap and maim people overseas and of providing material support for terrorism.
The three defendants are not accused of having any direct connection to bin Laden, and defense lawyers objected vigorously and called the tape inflammatory and irrelevant.
U.S. District Judge Marcia Cooke told jurors to ignore it when deciding Padilla's fate since there was no evidence he saw or discussed the interview. She said jurors could consider it as proof of the other defendants' state of mind but reminded them that the charges had nothing to do with September 11.
In the 1997 interview, long before the September 11 attacks made him one of the world's most-hunted men, a gun rests at bin Laden's side as he praises U.S. deaths in Saudi Arabia and Somalia and urges that more U.S. troops be killed.
Prosecutors played the tape as a prelude to airing secretly recorded telephone conversations in which defendants Adham Amin Hassoun and Kifah Wael Jayyousi chuckle as they discuss the interview.
Hassoun is heard saying of bin Laden, "He doesn't let the dog in the White House sleep at night."
Jayyousi called the interview "very powerful" and notes with seeming approval that bin Laden condemned the U.S. treatment of "blind sheikh" Omar Abdel Rahman, who is imprisoned for life in connection with the 1993 World Trade Center bombing and other terrorist acts.
'SOMETHING SCARY'
But Jayyousi later says, "It was something scary, man ... The interview was strange."
Prosecutors played the tape and the phone conversations as evidence that Hassoun, a Lebanese-born Palestinian, and Jayyousi, a Jordanian-born U.S. citizen, supported violent Islamist groups.
Padilla was arrested at Chicago's O'Hare airport in 2002, declared an "enemy combatant" by President George W. Bush and held without charge in a military jail for 3-1/2 years.
The government said he was plotting to set off a radiological "dirty bomb" in the United States but no mention of that allegation was made when he was transferred into the civilian justice system and added to the Miami case.
The defendants are accused of running a support cell that provided money and recruits for Islamist militants in Chechnya, Bosnia, Afghanistan and elsewhere beginning in the mid-1990s.
The charges allege Hassoun recruited Padilla, a convert to Islam, at a south Florida mosque and sent him to Egypt and Afghanistan to learn Arabic and train with al Qaeda.
All three defendants face life in prison if convicted. The trial, now in the sixth week of testimony, is expected to last through August.
Defense lawyers said Padilla went to the Middle East to study Arabic and become an Islamic cleric. They said the other two were involved in charities that provided innocent aid to Muslims in conflict zones but did not advocate violence.
via reuters.com
MIAMI (Reuters) - Osama bin Laden's face and words loomed over the U.S. terrorism trial of former "dirty bomber" suspect Jose Padilla on Tuesday as jurors were shown a 10-year-old videotaped interview of the al Qaeda leader.
Jurors were attentive but poker-faced as they watched the CNN interview on a giant screen in a Miami courtroom. Padilla and two co-defendants are on trial on charges of conspiring to murder, kidnap and maim people overseas and of providing material support for terrorism.
The three defendants are not accused of having any direct connection to bin Laden, and defense lawyers objected vigorously and called the tape inflammatory and irrelevant.
U.S. District Judge Marcia Cooke told jurors to ignore it when deciding Padilla's fate since there was no evidence he saw or discussed the interview. She said jurors could consider it as proof of the other defendants' state of mind but reminded them that the charges had nothing to do with September 11.
In the 1997 interview, long before the September 11 attacks made him one of the world's most-hunted men, a gun rests at bin Laden's side as he praises U.S. deaths in Saudi Arabia and Somalia and urges that more U.S. troops be killed.
Prosecutors played the tape as a prelude to airing secretly recorded telephone conversations in which defendants Adham Amin Hassoun and Kifah Wael Jayyousi chuckle as they discuss the interview.
Hassoun is heard saying of bin Laden, "He doesn't let the dog in the White House sleep at night."
Jayyousi called the interview "very powerful" and notes with seeming approval that bin Laden condemned the U.S. treatment of "blind sheikh" Omar Abdel Rahman, who is imprisoned for life in connection with the 1993 World Trade Center bombing and other terrorist acts.
'SOMETHING SCARY'
But Jayyousi later says, "It was something scary, man ... The interview was strange."
Prosecutors played the tape and the phone conversations as evidence that Hassoun, a Lebanese-born Palestinian, and Jayyousi, a Jordanian-born U.S. citizen, supported violent Islamist groups.
Padilla was arrested at Chicago's O'Hare airport in 2002, declared an "enemy combatant" by President George W. Bush and held without charge in a military jail for 3-1/2 years.
The government said he was plotting to set off a radiological "dirty bomb" in the United States but no mention of that allegation was made when he was transferred into the civilian justice system and added to the Miami case.
The defendants are accused of running a support cell that provided money and recruits for Islamist militants in Chechnya, Bosnia, Afghanistan and elsewhere beginning in the mid-1990s.
The charges allege Hassoun recruited Padilla, a convert to Islam, at a south Florida mosque and sent him to Egypt and Afghanistan to learn Arabic and train with al Qaeda.
All three defendants face life in prison if convicted. The trial, now in the sixth week of testimony, is expected to last through August.
Defense lawyers said Padilla went to the Middle East to study Arabic and become an Islamic cleric. They said the other two were involved in charities that provided innocent aid to Muslims in conflict zones but did not advocate violence.
via reuters.com
duminică, iunie 24, 2007
Un hacker a publicat pe internet presupusul deznodamant al seriei Harry Potter
Un hacker sustine ca a descoperit cel mai bine pastrat secret literar al deceniului - deznodamantul aventurilor vrajitorul adolescent Harry Potter - si l-a publicat pe internet, dar editorii avertizeaza ca informatiile ar putea fi false, potrivit Reuters.
Hackerul, care isi spune Gabriel, sustine ca a intrat intr-un calculator al Bloomsbury Publishing Plc. din Londra, prin metoda simpla a unui e-mail ce continea un virus, si a obtinut o copie digitala a celei de-a saptea carti din seria autoarei J.K. Rowling, "Harry Potter and the Deathly Hallows", ce va fi lansata abia pe 21 iulie.
De luni de zile, in asteptarea lansarii cartii, fanii Harry Potter din intreaga lume dezbat daca autoarea l-a omorat pe Harry sau pe unul dintre prietenii sai, Ron Weasley si Hermione Granger, in volumul final, dupa ce Rowling a anuntat ca doua dintre personaje vor muri.
Gabriel a postat pe site-ul web de hackeri InSecure.org un mesaj in care da un rezumat detaliat al presupusului final al seriei Potter si numeste cele doua personaje centrale ale cartilor care dispar.
Mesajul lui Gabriel a fost gasit miercuri pe site de PC Tools, o companie producatoare de softuri de securitate care scaneaza frecvent paginile cunoscute ale hackerilor, potrivit publicatiei britanice "Telegraph".
"Am facut acest spoiler pentru ca lectura viitoarei carti sa devina inutila si plictisitoare", a spus Gabriel in mesajul postat pe site, potrivit Reuters.
In plus, hackerul sustine ca demersul sau porneste de la motive religioase. "Am facut-o urmand vorbele pretioase ale marelui Papa Benedict al XVI-lea, pe vremea cand era Cardinalul Joseph Ratzinger. El a explicat de ce Harry Potter aduce tinerii din lumea noastra catre neo-paganism."
Un purtator de cuvant al editorului britanic Bloonsbury a refuzat sa comenteze afirmatiile hackerului.
Editorii Harry Potter au depus mari eforturi pentru a pastra secret deznodamantul si pentru a conserva constructia de miliarde de dolari care il inconjoara pe micul vrajitor.
Citeste articolul "Un hacker a publicat pe internet presupusul deznodamant al seriei Harry Potter" integral in Ziua
Sursa: Ziua, 23 Iunie 2007
Hackerul, care isi spune Gabriel, sustine ca a intrat intr-un calculator al Bloomsbury Publishing Plc. din Londra, prin metoda simpla a unui e-mail ce continea un virus, si a obtinut o copie digitala a celei de-a saptea carti din seria autoarei J.K. Rowling, "Harry Potter and the Deathly Hallows", ce va fi lansata abia pe 21 iulie.
De luni de zile, in asteptarea lansarii cartii, fanii Harry Potter din intreaga lume dezbat daca autoarea l-a omorat pe Harry sau pe unul dintre prietenii sai, Ron Weasley si Hermione Granger, in volumul final, dupa ce Rowling a anuntat ca doua dintre personaje vor muri.
Gabriel a postat pe site-ul web de hackeri InSecure.org un mesaj in care da un rezumat detaliat al presupusului final al seriei Potter si numeste cele doua personaje centrale ale cartilor care dispar.
Mesajul lui Gabriel a fost gasit miercuri pe site de PC Tools, o companie producatoare de softuri de securitate care scaneaza frecvent paginile cunoscute ale hackerilor, potrivit publicatiei britanice "Telegraph".
"Am facut acest spoiler pentru ca lectura viitoarei carti sa devina inutila si plictisitoare", a spus Gabriel in mesajul postat pe site, potrivit Reuters.
In plus, hackerul sustine ca demersul sau porneste de la motive religioase. "Am facut-o urmand vorbele pretioase ale marelui Papa Benedict al XVI-lea, pe vremea cand era Cardinalul Joseph Ratzinger. El a explicat de ce Harry Potter aduce tinerii din lumea noastra catre neo-paganism."
Un purtator de cuvant al editorului britanic Bloonsbury a refuzat sa comenteze afirmatiile hackerului.
Editorii Harry Potter au depus mari eforturi pentru a pastra secret deznodamantul si pentru a conserva constructia de miliarde de dolari care il inconjoara pe micul vrajitor.
Citeste articolul "Un hacker a publicat pe internet presupusul deznodamant al seriei Harry Potter" integral in Ziua
Sursa: Ziua, 23 Iunie 2007
Adriana invata pozitii pentru sex
Antrenorul starurilor de la Hollywood, Radu Teodorescu, a venit in Romania. Ocazia nu a putut fi ratata de Adriana Bahmuteanu, care s-a prezentat si ea la antrenamente.
Cum sexul este cel mai la-ndemana sport, Bahmu s-a interesat de noutati in materie de pozitii. Prietena sa, Dana Savuica, i-a "vandut" cateva ponturi.
Cele doua vedete s-au intalnit ieri la sala de fitness din Bucuresti a lui Radu, unica in Europa. Daca Dana Savuica este o clienta fidela a locului, Adriana a vrut sa incerce pentru prima data metoda celebrului antrenor. in timpul exercitiilor pentru abdomen, spate si respiratie, Bahmu si-a exprimat dorinta de a afla metode de sex, pentru gravide. Dana Savuica a sarit sa o ajute cu sfaturi: "Pozitia pe la spate e fumata. Acum trebuie sa incercati pozitia lotus, fata in fata sau el dedesubt", spune frumoasa blonda, care considera ca femeile gravide sunt cele mai sexy. "O femeie trebuie sa se simta cel mai bine in pat, pentru ca acolo detine controlul asupra barbatului. si cum in pat trebuie sa te simti cel mai bine in pielea ta, e foarte important sa te ingrijesti, sa mergi la sala", adauga Dana.
Sotia lui Prigoana marturiseste ca nu prea se da in vant dupa antrenamente si nici sotul sau nu e interesat de silueta. "Eu mai degraba ma duc la sala de mese decat la sala de fitness. Acum fac sport o data pe saptamana, ca sa nu ma anchilozez, asta combinat cu yoga. Prigoana mananca slanina cu ceapa la 12 noaptea, insa are si el un maseur si un kinetoterapeut care vine acasa, dar atat", se destainuie Bahmu.
Silviu refuza prostituatele
Silviu Prigoana e un familist convins. Aflati intr-un voiaj in Amsterdam- orasul placerilor, Adriana a vrut sa-i faca o surpriza si sa-i ofere iubitului ei o ora in compania unei prostituate de lux culese din celebrul cartier "Red District". Spre stupoarea ei, Adriana s-a lovit de un refuz categoric din partea milionarului, care nu a vrut sa-si cheltuie banii pe distractii neortodoxe .
Sursa: Click!, 23 Iunie 2007
Cum sexul este cel mai la-ndemana sport, Bahmu s-a interesat de noutati in materie de pozitii. Prietena sa, Dana Savuica, i-a "vandut" cateva ponturi.
Cele doua vedete s-au intalnit ieri la sala de fitness din Bucuresti a lui Radu, unica in Europa. Daca Dana Savuica este o clienta fidela a locului, Adriana a vrut sa incerce pentru prima data metoda celebrului antrenor. in timpul exercitiilor pentru abdomen, spate si respiratie, Bahmu si-a exprimat dorinta de a afla metode de sex, pentru gravide. Dana Savuica a sarit sa o ajute cu sfaturi: "Pozitia pe la spate e fumata. Acum trebuie sa incercati pozitia lotus, fata in fata sau el dedesubt", spune frumoasa blonda, care considera ca femeile gravide sunt cele mai sexy. "O femeie trebuie sa se simta cel mai bine in pat, pentru ca acolo detine controlul asupra barbatului. si cum in pat trebuie sa te simti cel mai bine in pielea ta, e foarte important sa te ingrijesti, sa mergi la sala", adauga Dana.
Sotia lui Prigoana marturiseste ca nu prea se da in vant dupa antrenamente si nici sotul sau nu e interesat de silueta. "Eu mai degraba ma duc la sala de mese decat la sala de fitness. Acum fac sport o data pe saptamana, ca sa nu ma anchilozez, asta combinat cu yoga. Prigoana mananca slanina cu ceapa la 12 noaptea, insa are si el un maseur si un kinetoterapeut care vine acasa, dar atat", se destainuie Bahmu.
Silviu refuza prostituatele
Silviu Prigoana e un familist convins. Aflati intr-un voiaj in Amsterdam- orasul placerilor, Adriana a vrut sa-i faca o surpriza si sa-i ofere iubitului ei o ora in compania unei prostituate de lux culese din celebrul cartier "Red District". Spre stupoarea ei, Adriana s-a lovit de un refuz categoric din partea milionarului, care nu a vrut sa-si cheltuie banii pe distractii neortodoxe .
Sursa: Click!, 23 Iunie 2007
Geniu cu pampers
O fetita britanica de doar doi ani a reusit un punctaj de 152 de puncte la un test IQ, ceea ce a uluit expertii care au declarat ca numai 2% din populatia lumii are acest scor, relateaza presa britanica.Georgia Brown, din Aldershot, Hampshire, a devenit astfel cea mai tanara membra a organizatiei britanice Mensa.
Psihologul Joan Freeman, care a testat-o pe Georgia, a declarat ca ea este de parere ca fetita ar fi totalizat un scor si mai mare, insa a trebuit sa se culce la pranz, dupa 45 de minute de teste.
Mama Georgiei, Lucy, este foarte mandra de fetita ei si crede ca este fantastic tot ce i se intampla. Initial, fericita mamica a descoperit ca bebelusul invata foarte repede. La cinci luni, fetita mergea de-a busilea, la noua luni deja mergea, la un an si doua luni se imbraca singura, iar la 18 luni deja purta conversatii cu cei din jur.
Dandu-si seama ca micuta este speciala, parintii ei l-au chemat pe profesorul Freeman, de la Universitatea Middlesex pentru a-i testa copilului IQ-ul. Profesorul Freeman a utilizat in testele sale "scala de inteligenta Stamford-Binet" si s-a declarat foarte entuziasmata de rezultat.
Ea a declarat pentru BBC ca "micuta are doi ani si noua luni si poate raspunde la intrebari la care copii de cinci sau sase ani nu pot raspunde. Un copil de doi ani nu poate tine cum trebuie un creion in mana, nu stie culorile si nu poate raspunde la o serie de intrebari, chiar daca sunt simple. Ce mi s-a parut senzational este felul in care a desenat un cerc, adica aproape perfect. Este un copil cu totul special. A obtinut un scor de 152, dar sunt sigura ca ar fi totalizat mai mult, dar trebuia sa doarma, pentru ca era obosita. Faptul ca s-a concentrat sa rezolve probleme timp de 45 de minute e ceva extraordinar".
Citeste articolul "Geniu cu pampers" integral in Ziua
Sursa: Ziua, 23 Iunie 2007
Psihologul Joan Freeman, care a testat-o pe Georgia, a declarat ca ea este de parere ca fetita ar fi totalizat un scor si mai mare, insa a trebuit sa se culce la pranz, dupa 45 de minute de teste.
Mama Georgiei, Lucy, este foarte mandra de fetita ei si crede ca este fantastic tot ce i se intampla. Initial, fericita mamica a descoperit ca bebelusul invata foarte repede. La cinci luni, fetita mergea de-a busilea, la noua luni deja mergea, la un an si doua luni se imbraca singura, iar la 18 luni deja purta conversatii cu cei din jur.
Dandu-si seama ca micuta este speciala, parintii ei l-au chemat pe profesorul Freeman, de la Universitatea Middlesex pentru a-i testa copilului IQ-ul. Profesorul Freeman a utilizat in testele sale "scala de inteligenta Stamford-Binet" si s-a declarat foarte entuziasmata de rezultat.
Ea a declarat pentru BBC ca "micuta are doi ani si noua luni si poate raspunde la intrebari la care copii de cinci sau sase ani nu pot raspunde. Un copil de doi ani nu poate tine cum trebuie un creion in mana, nu stie culorile si nu poate raspunde la o serie de intrebari, chiar daca sunt simple. Ce mi s-a parut senzational este felul in care a desenat un cerc, adica aproape perfect. Este un copil cu totul special. A obtinut un scor de 152, dar sunt sigura ca ar fi totalizat mai mult, dar trebuia sa doarma, pentru ca era obosita. Faptul ca s-a concentrat sa rezolve probleme timp de 45 de minute e ceva extraordinar".
Citeste articolul "Geniu cu pampers" integral in Ziua
Sursa: Ziua, 23 Iunie 2007
Autocar cu copii, implicat intr-un accident de circulatie la Predeal
Potrivit politistilor brasoveni, autoturismul inmatriculat in Capitala a intrat pe contrasens si a lovit autocarul care circula regulamentar.
Soferul autoturismului a murit, iar persoana aflata in dreapta a fost transportata la Spitalul Judetean Brasov. Nicio persoana aflata in autocar nu a fost ranita. Dupa accident, un alt autocar i-a preluat pe cei 25 de copii, pentru a-i transporta la Bucuresti.
HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007
Soferul autoturismului a murit, iar persoana aflata in dreapta a fost transportata la Spitalul Judetean Brasov. Nicio persoana aflata in autocar nu a fost ranita. Dupa accident, un alt autocar i-a preluat pe cei 25 de copii, pentru a-i transporta la Bucuresti.
HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007
Subiectele testelor nationale nu vor mai fi postate pe internet
Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, a declarat, sambata, ca intentioneaza ca de anul viitor sa nu mai accepte postarea pe internet a subiectelor la testele nationale. In opinia sa, aceasta varianta este "nefericita", pentru ca elevii invata sa rezolve doar cele 100 de teste.
Adomnitei a reamintit ca in acest an, Ministerul Educatiei a organizat testele, la fel si bacalaureatul, afisand pe Internet o serie de variante de subiecte. "Elevii au invatat doar acele subiecte si nimic altceva si nu as vrea acest lucru sa se perpetueze.
Practic, aceasta decizie a fost luata, pentru ca Ministerul a fost incapabil sa asigure in trecut securitatea acestor subiecte" - a precizat ministrul.
Totodata, Cristian Adomnitei a adaugat ca este adeptul tezelor cu subiect unic, ce urmeaza sa fie extinse in viitor, cu scopul de a inlocui testele nationale.
Potrivit corespondentului Hotnews.ro, ministrul Cristian Adomnitei a facut aceste declaratii la Miercurea Ciuc, unde participa la sedinta Biroului Permanent al Tineretului Liberal.
HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007
Adomnitei a reamintit ca in acest an, Ministerul Educatiei a organizat testele, la fel si bacalaureatul, afisand pe Internet o serie de variante de subiecte. "Elevii au invatat doar acele subiecte si nimic altceva si nu as vrea acest lucru sa se perpetueze.
Practic, aceasta decizie a fost luata, pentru ca Ministerul a fost incapabil sa asigure in trecut securitatea acestor subiecte" - a precizat ministrul.
Totodata, Cristian Adomnitei a adaugat ca este adeptul tezelor cu subiect unic, ce urmeaza sa fie extinse in viitor, cu scopul de a inlocui testele nationale.
Potrivit corespondentului Hotnews.ro, ministrul Cristian Adomnitei a facut aceste declaratii la Miercurea Ciuc, unde participa la sedinta Biroului Permanent al Tineretului Liberal.
HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007
Tamas Gaspar Miklos: "Puterea serviciilor secrete consta in acumularea de averi"
Fundatia Tranzit si Colegiul "Invizibil" din Cluj au organizat partea a treia a dezbaterii intitulate “Piramida umana. Discutii despre dictatura statului-partid”.
Cunoscutul disident maghiar de odinioara, Tamas Gaspar Miklos, a tinut o prelegere comparativa despre rolul serviciilor secrete si a componentei nationale in Romania si Ungaria atat in timpul regimului comunist, cat si dupa caderea acestuia.
Dezbaterea a fost moderata de sociologul clujean Magyari Nandor Laszlo si s-a bucurat de prezenta a numeroase personalitati ale spatiului public clujean precum Eckstein-Kovacs Peter, Ovidiu Pecican sau Konczei Csilla.
Tamas a precizat ca sistemul represiv de factura stalinista a fost mai violent si mai indelungat in Romania decat in Ungaria.
“Persecutii au fost, insa, peste tot. Serviciile romanesti au avut sarcina de a supraveghea toata populatia. In Ungaria, serviciile au fost preocupate mai mult de aspectul national, de cercetarea sociologica, de cercurile de inluenta si relatii, in timp ce in Romania, cercetarea informativa a avut consecinte mai serioase asupra opozantilor politici”, a declarat Tamas Gaspar Miklos.
Membrii nomenclaturilor comuniste din cele doua tari detin in continuare pozitii publice importante, in timp ce membrii fostelor servicii secrete comuniste au preferat sa se integreze in mediul economic.
Politologul maghiar considera ca nu se mai poate vorbi in prezent de o continuitate structurala, ci mai degraba de o continuitate mentalitara comunista, care, in cazul Ungariei, a dus la o iminenta prabusire economica si politica. Aluzia vizeaza actuala situatie a Guvernului Gyurcsany.
“Putem vorbi de o putere informala a serviciilor secrete, prin acumularea de averi, si nu prin continuitatea institutionala de la fostele servicii comuniste. Avem deja semnele unei crize economice in Ungaria si a uneia politice aferente. Exista o continuitate a fostilor comunisti in ceea ce priveste tabieturile mentale comuniste”, a afirmat Tamas.
Biografie: Filozoful si politologul Tamas Gaspar Miklos s-a nascut la Cluj in anul 1948. A lucrat ca redactor la o publicatie saptamanala. Dupa primele conflicte cu Securitatea, a emigrat in Ungaria, in cursul anului 1978. Aici, a predat la Universitatea ELTE din Budapesta si a fost concediat din motive politice. A devenit unul dintre cei mai cunoscuti disidenti ai Ungariei.
Dupa 1989, a fost deputat din partea liberalilor (Alianta Liber Democrata - SZDSZ). Parasind lumea politica, s-a dedicat scrisului.
Pe plan academic, intre 1991 si 1995 a ocupat pozitia de director al Institutului de Filologie de pe langa Academia Ungara. A predat la Columbia LSE, St. Anthony's College, Exeter College, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Institut fur die Wissenschaftskolleg zu Berlin, Dickinson College si Georgetown University. Unele dintre lucrarile sale au fost traduse in 14 limbi.
Cateva din cartile publicate in Romania:
Gaspar Miklos TAMAS, Idola tribus: esenta morala a sentimentului national - Editura Dacia, 2001
"Catre cel cazut pe ginduri" - G.M. Tamas; Traducere de: Al. Polgar. - Cluj: Idea Design & Print, 2004
HotNews.ro, Dinu Gherman, 23 iun 2007
Cunoscutul disident maghiar de odinioara, Tamas Gaspar Miklos, a tinut o prelegere comparativa despre rolul serviciilor secrete si a componentei nationale in Romania si Ungaria atat in timpul regimului comunist, cat si dupa caderea acestuia.
Dezbaterea a fost moderata de sociologul clujean Magyari Nandor Laszlo si s-a bucurat de prezenta a numeroase personalitati ale spatiului public clujean precum Eckstein-Kovacs Peter, Ovidiu Pecican sau Konczei Csilla.
Tamas a precizat ca sistemul represiv de factura stalinista a fost mai violent si mai indelungat in Romania decat in Ungaria.
“Persecutii au fost, insa, peste tot. Serviciile romanesti au avut sarcina de a supraveghea toata populatia. In Ungaria, serviciile au fost preocupate mai mult de aspectul national, de cercetarea sociologica, de cercurile de inluenta si relatii, in timp ce in Romania, cercetarea informativa a avut consecinte mai serioase asupra opozantilor politici”, a declarat Tamas Gaspar Miklos.
Membrii nomenclaturilor comuniste din cele doua tari detin in continuare pozitii publice importante, in timp ce membrii fostelor servicii secrete comuniste au preferat sa se integreze in mediul economic.
Politologul maghiar considera ca nu se mai poate vorbi in prezent de o continuitate structurala, ci mai degraba de o continuitate mentalitara comunista, care, in cazul Ungariei, a dus la o iminenta prabusire economica si politica. Aluzia vizeaza actuala situatie a Guvernului Gyurcsany.
“Putem vorbi de o putere informala a serviciilor secrete, prin acumularea de averi, si nu prin continuitatea institutionala de la fostele servicii comuniste. Avem deja semnele unei crize economice in Ungaria si a uneia politice aferente. Exista o continuitate a fostilor comunisti in ceea ce priveste tabieturile mentale comuniste”, a afirmat Tamas.
Biografie: Filozoful si politologul Tamas Gaspar Miklos s-a nascut la Cluj in anul 1948. A lucrat ca redactor la o publicatie saptamanala. Dupa primele conflicte cu Securitatea, a emigrat in Ungaria, in cursul anului 1978. Aici, a predat la Universitatea ELTE din Budapesta si a fost concediat din motive politice. A devenit unul dintre cei mai cunoscuti disidenti ai Ungariei.
Dupa 1989, a fost deputat din partea liberalilor (Alianta Liber Democrata - SZDSZ). Parasind lumea politica, s-a dedicat scrisului.
Pe plan academic, intre 1991 si 1995 a ocupat pozitia de director al Institutului de Filologie de pe langa Academia Ungara. A predat la Columbia LSE, St. Anthony's College, Exeter College, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Institut fur die Wissenschaftskolleg zu Berlin, Dickinson College si Georgetown University. Unele dintre lucrarile sale au fost traduse in 14 limbi.
Cateva din cartile publicate in Romania:
Gaspar Miklos TAMAS, Idola tribus: esenta morala a sentimentului national - Editura Dacia, 2001
"Catre cel cazut pe ginduri" - G.M. Tamas; Traducere de: Al. Polgar. - Cluj: Idea Design & Print, 2004
HotNews.ro, Dinu Gherman, 23 iun 2007
Un militar roman a fost ranit in Afganistan
Un militar roman, aflat intr-o misiune de patrulare in provincia Farah, din Afganistan, a suferit, sambata, un traumatism in zona capului,
provocat de suflul exploziei unei incarcaturi de aruncator de grenade,
trasa dintr-o directie necunoscuta - se arata intr-un comunicat al Ministerului Apararii Nationale.
Sergentul Gabriel Cretu a fost transportat imediat cu un elicopter MEDEVAC la un spital militar britanic, unde primeste ingrijiri medicale. Militarul este in afara oricarui pericol si ramane in spital sub supravegherea medicilor britanici.
HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007
provocat de suflul exploziei unei incarcaturi de aruncator de grenade,
trasa dintr-o directie necunoscuta - se arata intr-un comunicat al Ministerului Apararii Nationale.
Sergentul Gabriel Cretu a fost transportat imediat cu un elicopter MEDEVAC la un spital militar britanic, unde primeste ingrijiri medicale. Militarul este in afara oricarui pericol si ramane in spital sub supravegherea medicilor britanici.
HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007
Cosmin Olaroiu a plecat la Al Hilal / Gheorghe Hagi va fi incepand de luni antrenorul Stelei
Antrenorul Cosmin Olaroiu a decis sa paraseasca echipa din Ghencea pentru a antrena echipa araba Al Hilal la care va avea un contract de 1,7 milioane de dolari pe an. In locul sau, la Steaua a fost adus Gheorghe Hagi.
"Am batut palma cu Hagi, el este noul antrenor al Stelei! Nu puteam sa nu-l las pe Olaroiu sa plece la ce salariu i s-a propus", a declarat patronul Stelei, Gigi Becali.
"N-am semnat inca nimic. Luni vin la Bucuresti si atunci vom decide totul. Eu imi doresc din toata inima sa vin la Steaua, dar mai multe nu pot sa spun in acest moment. A fost o supriza si pentru mine, am discutat, dar nu vreau sa vorbesc mai multe", a spus Gheorghe Hagi.
"Am mers la Gigi si i-am aratat oferta pe care o am de la Al Hilal. I-am spus ca sunt om de caracter si nu vreau sa plec decat daca e de acord. A spus ca la suma pe care mi-o ofera Al Hilal nu mai trebuie sa stau sa ma gandesc. Asa ca am decis sa incetam colaborarea", a declarat Cosmin Olaroiu pentru saptamanalul Fanatik.
Cosmin Olaroiu a antrenat Steaua in 55 de meciuri in Liga 1, castigand 32, remizand 14 si pierzand 9. A debutat pe banca tehnica a ros-albastrilor pe 18 august 2002, la Brasov, cu un 0-0, dar a rezistat doar sapte etape. Al doilea sau mandat in Ghencea a inceput in decembrie 2005 si s-a terminat pe 23 mai 2007, la Petrosani, cu o victorie.
Olaroiu a castigat un titlu de campion cu Steaua, pe care a calificat-o sezonul trecut in grupele Ligii Campionilor, ajungand si in semifinalele Cupei UEFA, in editia 2005-2006. In cariera sa de antrenor, Olaroiu a mai condus pe FC National si Politehnica Timisoara.
Al Hilal Riyadh este cel mai titrat club din Arabia Saudita, cu 45 de trofee in cei 50 de ani de activitate. Arabii au incheiat pe locul 2 in actuala editie a campionatului intern, titlul fiind obtinut de Al Ittihad. Ultimul titlu pentru Al Hilal a fost castigat in 2005. Noul club al lui Cosmin Olaroiu a triumfat de doua ori in Liga Campionilor Asiei, in 1992 si 2000.
In Arabia, Olaroiu se va infrunta cu fostul sau elev, brazilianul Elton, care va semna cu formatia Al Nasr.
Dupa o prestigioasa cariera de jucator, Gheorghe Hagi a devenit antrenor in 2001, cand a preluat nationala Romaniei. Dupa ratarea calificarii la Mondialul din 2002, Hagi a demisionat iar in 2003 a preluat echipa turca Bursaspor. Nici aici nu a rezistat foarte mult si, dupa un start de sezon dezastruos, si-a dat demisia.
Urmatoarea destinatie a lui Hagi a fost Galatasaray, echipa ale carei destine le-a condus intre 2004 si 2005, reusind castigarea Cupei Turciei. In 2006, a condus pentru cateva luni pe Politehnica Timisoara.
Ca jucator, Hagi a evoluat timp de patru la Steaua, intre 1986 si 1990, castigand trei titluri de campion si trei Cupe ale Romaniei. A jucat 97 de meciuri, inscriind 76 de goluri.
HotNews.ro, S.N., 23 iun 2007
"Am batut palma cu Hagi, el este noul antrenor al Stelei! Nu puteam sa nu-l las pe Olaroiu sa plece la ce salariu i s-a propus", a declarat patronul Stelei, Gigi Becali.
"N-am semnat inca nimic. Luni vin la Bucuresti si atunci vom decide totul. Eu imi doresc din toata inima sa vin la Steaua, dar mai multe nu pot sa spun in acest moment. A fost o supriza si pentru mine, am discutat, dar nu vreau sa vorbesc mai multe", a spus Gheorghe Hagi.
"Am mers la Gigi si i-am aratat oferta pe care o am de la Al Hilal. I-am spus ca sunt om de caracter si nu vreau sa plec decat daca e de acord. A spus ca la suma pe care mi-o ofera Al Hilal nu mai trebuie sa stau sa ma gandesc. Asa ca am decis sa incetam colaborarea", a declarat Cosmin Olaroiu pentru saptamanalul Fanatik.
Cosmin Olaroiu a antrenat Steaua in 55 de meciuri in Liga 1, castigand 32, remizand 14 si pierzand 9. A debutat pe banca tehnica a ros-albastrilor pe 18 august 2002, la Brasov, cu un 0-0, dar a rezistat doar sapte etape. Al doilea sau mandat in Ghencea a inceput in decembrie 2005 si s-a terminat pe 23 mai 2007, la Petrosani, cu o victorie.
Olaroiu a castigat un titlu de campion cu Steaua, pe care a calificat-o sezonul trecut in grupele Ligii Campionilor, ajungand si in semifinalele Cupei UEFA, in editia 2005-2006. In cariera sa de antrenor, Olaroiu a mai condus pe FC National si Politehnica Timisoara.
Al Hilal Riyadh este cel mai titrat club din Arabia Saudita, cu 45 de trofee in cei 50 de ani de activitate. Arabii au incheiat pe locul 2 in actuala editie a campionatului intern, titlul fiind obtinut de Al Ittihad. Ultimul titlu pentru Al Hilal a fost castigat in 2005. Noul club al lui Cosmin Olaroiu a triumfat de doua ori in Liga Campionilor Asiei, in 1992 si 2000.
In Arabia, Olaroiu se va infrunta cu fostul sau elev, brazilianul Elton, care va semna cu formatia Al Nasr.
Dupa o prestigioasa cariera de jucator, Gheorghe Hagi a devenit antrenor in 2001, cand a preluat nationala Romaniei. Dupa ratarea calificarii la Mondialul din 2002, Hagi a demisionat iar in 2003 a preluat echipa turca Bursaspor. Nici aici nu a rezistat foarte mult si, dupa un start de sezon dezastruos, si-a dat demisia.
Urmatoarea destinatie a lui Hagi a fost Galatasaray, echipa ale carei destine le-a condus intre 2004 si 2005, reusind castigarea Cupei Turciei. In 2006, a condus pentru cateva luni pe Politehnica Timisoara.
Ca jucator, Hagi a evoluat timp de patru la Steaua, intre 1986 si 1990, castigand trei titluri de campion si trei Cupe ale Romaniei. A jucat 97 de meciuri, inscriind 76 de goluri.
HotNews.ro, S.N., 23 iun 2007
Romanii din Fasia Gaza s-au intors acasa
Grupul de 31 de romani din Fasia Gaza, in majoritate femei si copii au ajuns la Bucuresti in noaptea de sambata spre duminica, cu aeronava pusa la dispozitie de Guvern.Grupul a parasit Gaza sambata dimineata, prin punctul de frontiera de la Erez, fiind transportat cu un autocar pana la frontiera cu Iordania.
Ambasada Romaniei in Israel a pus la dispozitie un autocar pentru transportul grupului pana la frontiera intre Israel si Iordania, alimente, apa si bauturi racoritoare.
Intr-o declaratie, ministrul de Externe Adrian Cioroianu reitereaza apelul catre cetatenii romani aflati in strainatate, in special in zone sensibile de pe glob, „de a tine legatura cu reprezentantele diplomatice ale Romaniei si de a avea permanent in atentie actualizarea documentelor romanesti de identitate”.
Ministerul Afacerilor Externe multumeste autoritatilor israeliene pentru cooperarea foarte buna pe parcursul operatiunilor de iesire a grupului celor 31 de cetateni romani din Gaza, in traversarea teritoriului israelian si trecerea in Iordania - se arata intr-un comunicat al MAE.
HotNews.ro, D. Mihai, D. Galantonu, 24 iun 2007
Ambasada Romaniei in Israel a pus la dispozitie un autocar pentru transportul grupului pana la frontiera intre Israel si Iordania, alimente, apa si bauturi racoritoare.
Intr-o declaratie, ministrul de Externe Adrian Cioroianu reitereaza apelul catre cetatenii romani aflati in strainatate, in special in zone sensibile de pe glob, „de a tine legatura cu reprezentantele diplomatice ale Romaniei si de a avea permanent in atentie actualizarea documentelor romanesti de identitate”.
Ministerul Afacerilor Externe multumeste autoritatilor israeliene pentru cooperarea foarte buna pe parcursul operatiunilor de iesire a grupului celor 31 de cetateni romani din Gaza, in traversarea teritoriului israelian si trecerea in Iordania - se arata intr-un comunicat al MAE.
HotNews.ro, D. Mihai, D. Galantonu, 24 iun 2007
Discipline teologice
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007
DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU
SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE
- PE CULTE -
STATUTUL DISCIPLINELOR
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DISCIPLINELE TEOLOGICE au statut de discipline obligatorii pentru proba E, filiera vocationala, profil teologic, pentru elevii seminariilor si liceelor teologice; in functie de cultul de care apartin, elevii sustin examen, proba scrisa, la o disciplina de specialitate teologica.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
Disciplinele teologice de Bacalaureat, pe culte, pentru proba E sunt: *
1. Biserica Ortodoxa Romana:
a. Dogmatica Ortodoxa
b. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane
c. Studiul formelor si Desenul*
2. Biserica Romano - Catolica (de limba romana):
a. Studiul Vechiului si Noului Testament
b. Catehism
3. Biserica Romano - Catolica (de limba maghiara):
a. Catehism
b. Studiul Vechiului si Noului Testament
4. Biserica Romana Unita cu Roma (Greco - Catolica):
a. Studiul Vechiului si Noului Testament
b. Catehism
5. Biserica Reformata:
a. Studii Biblice
b. Istoria Bisericii Reformate
6. Biserica Unitariana:
a. Studii Biblice
b. Istoria Bisericii Unitariene
7. Biserica Baptista:
a. Studiul Bibliei
b. Doctrine Biblice
8. Biserica Penticostala:
a. Pneumatologie
b. Doctrine Biblice
9. Biserica Adventista de Ziua a Saptea:
a. Studiul Bibliei
b. Dogmatica
10. Cultul Musulman: a. Legislatie Islamica
* elevii pot alege o singura disciplina dintre disciplinele propuse pentru fiecare cult;
* disciplina Studiul formelor si Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural.
COMPETENTE GENERALE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice religiei;
2. Interpretarea unor evenimente prezentate in Biblie sau Sfanta Scriptura, analizand consecintele acestora pentru viata de credinta si problema existentiala a omului;
3. Descrierea si explicarea unor unor fapte, fenomene si situatii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a traditiilor religioase si a istoriei Bisericii;
4. Descrierea raporturilor existente intre religia crestina si celelalte religii;
5. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
6. Integrarea in ansamblul cunostintelor religioase a cunostintelor dobandite la alte discipline de invatamant;
7. Utilizarea corecta si adecvata a textului si limbajului religios in contexte variate;
8. * Explicarea legislatiei islamice.
* Competenta valabila numai pentru Cultul Musulman.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA ORTODOXA ROMANA
SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE DOGMATICA ORTODOXA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA ORTODOXA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Interpretarea corecta a invataturilor de baza, generale, formulate succint in Simbolul niceo-constantinopolitan;
2. Definirea conceptelor si notiunilor specifice dogmaticii ortodox;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
4. Utilizarea adecvata a limbajului religios, a terminologiei cu care opereaza Teologia dogmatica;
5. Stimularea interesului pentru cunoasterea adevarului divin revelat, cuprins in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie;
6. Aplicarea in viata zilnica a acestor valori divine.
III. CONTINUTURI
1. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala si supranaturala);
2. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura si talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, aspectul statornic si dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si Sfanta Biserica (deosebiri confesionale);
3. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala, catafatica si apofatica; cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale vietii);
4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta si lucrarile lui Dumnezeu; originea divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale si morale);
5. Dogma Sfintei Treimi (descoperira Sfintei Treimi in Sfanta Scriptura ; formularea dogmei Sfintei Treimi si precizarea terminologiei trinitare; Persoanle Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreza si apropriere; invatatura despre filioque si combaterea acesteia);
6. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura si functia ingerilor; numarul si ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor);
7. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism si evolutionism);
8. Crearea omului - antropologia crestina (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc - functiile si spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);
9. Starea originara a omului - deosebiri confesionale;
10. Caderea omului in pacat (originea si fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc si deosebiri confesionale);
11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele si realitatea providentei dumnezeiesti; obiectii si combaterea lor);
12. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica si urmarile ei dogmatice; chenoza);
13. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana si opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea si aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea mortii si invierii Domnului);
14. Dumnezeu Sfmtitorul (Persoana si lucrarea Duhului Sfant; relatia dintre Hristos si Duhul Sfant in iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, insusiri; harul, harismele si darurile Sfantului Duh; raportul dintre har si libertatea omului -interconfesional);
15. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional);
16. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale;
17. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile si membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica);
18. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numarul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine si ierurgiile in viata Bisericii si a credinciosilor);
19. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte si judecata particulara; starea sufletelor dupa moarte: rai si iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; invierea mortilor si judecata obsteasca - judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfarsitul lumii - cer nou si pamant nou; viata de veci).
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea notiunilor istorice in contexte de comunicare diferite;
2. Identificarea caracteristicilor globale si de detaliu ale unui document si receptarea adecvata a sensului mesajului transmis;
3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Romane, ca factor de formare, imbogatire si pastrare a limbii, culturii si identitatii nationale;
4. Utilizarea variata a metodelor si tehnicilor specifice stiintelor istorice in analiza schimbarilor sociale trecute si prezente;
5. Redactarea unei lucrari, folosind termeni si notiuni istorice cunoscute.
III. CONTINUTURI
1. inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii lingvistice;
2. Marturi arheologice despre raspandirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre;
3. Viata crestina in Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;
4. Viata bisericeasca a romanilor in sec. VII - XIV;
5. inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;
6. Mitropolia Moldovei in sec. XIV - XV;
7. Viata bisericeasca in Transilvania in sec. XIV - XV;
8. Viata monahala la romani in sec. XIV - XV: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante;
9. Viata bisericeasca in cele trei tari romanesti in sec. al XVI-lea;
10. Tiparul in Tara Romaneasca si Moldova in sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;
11. Mitropolia Ungrovlahiei in prima jumatate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil si Stefan;
12. Mitropolia Ungrovlahiei in a doua jumatate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam si Teodosie. Biblia de la Bucuresti;
13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;
14. Mitropolitul Petru Movila si Sinodul din Iasi;
15. Mitropolitii Ilie Iorest si Simion Stefan ai Transilvaniei;
16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;
17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;
18. Mitropolitul Antim Ivireanul;
19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania in anii 1698 - 1701;
20. Lupta clerului si a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei in Transilvania in sec. al XVIII-lea;
21. Biserica din Tara Romaneasca in timpul regimului fanariot. Mitropoliti si Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii;
22. Biserica din Moldova in timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati;
23. Viata monahala in tarile romane in sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie si ucenicii lui;
24. Mitropolitul Veniamin Costachi;
25. Mitropolitul Andrei Saguna;
26. Biserica din Romania intre anii 1859 - 1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei;
27. Biserica Ortodoxa Romana in perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea si Nicodim Munteanu;
28. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA ROMANO-CATOLICA
A. LICEELE TEOLOGICE ROMAN O-CATOLICE (limba de predare romana) STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT
I. STATUTUL DISCIPLINEI
NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Recunoasterea si definirea notiunilor de baza cu privire la Biblie, ca document unic in istoria omenirii;
2. intelegerea si explicarea semnificatiei principalelor concepte si principii ale istoriei mantuirii;
3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero- testamentare si neo-testamentare, si analizarea consecintelor acestora pentru viata spirituala a omului din toate timpurile;
4. Analizarea si explicarea evenimentelor vetero-testamentare in lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;
5. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.
III. CONTINUTURI
1. Prezentarea generala a Bibliei ( Ce este Sfanta Scriptura, Autorul, inspiratia si sensurile Sfintei Scripturi).
2. Canonul si impartirea Sfintei Scripturi.
3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generala). VECHIUL TESTAMENT:
4. Cartea Genezei: a. prezentare generala;
b. personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, Iacob.
5. Cartea Exodului:
a. prezentare generala;
b. Legamantul de pe Sinai: continut, semnificatie, consecinte.
6. Cartea Deuteronomului: prezentare generala.
7. Cartile profetice: a. prezentare generala;
b. profetii mesianice.
8. Cartile sapientiale: prezentare generala. NOUL TESTAMENT:
9. Canonul Noului Testament.
10. Evanghelia dupa Matei: prezentare generala, particularitati.
11. Evanghelia dupa Marcu: prezentare generala, particularitati.
12. Evanghelia dupa Luca: prezentare generala, particularitati.
13. Evanghelia dupa Ioan: prezentare generala, particularitati.
14. Scrisorile Sfantului Pavel: a. prezentare generala;
b. teme centrale.
15. Scrisorile catolice: a. prezentare generala;
b. teme abordate.
16. Scrisoarea catre evrei: a. prezentare generala;
b. teme abordate.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
CATEHISM
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Cunoasterea si utilizarea principalelor adevaruri teologice marturisite de Biserica exprimate in simbolul credintei;
2. Cunoasterea si explicarea importantei Sacramentelor, ca fundament al vietii de credinta;
3. Explicarea caracteristicilor si a modului de celebrare a fiecarui Sacrament;
4. insusirea si punerea in practica a diferitelor modalitati de comuniune cu Dumnezeu si cu aproapele.
III. CONTINUTURI
1. Revelatia - definire si transmitere
2. Sfanta Scriptura, izvorul principal al revelatiei
3. Credinta si caracteristicile ei
4. Dumnezeu - creator a toate
5. Omul - capodopera creatiei
6. Caderea in pacat
7. Isus Cristos, Fiul unic al lui Dumnezeu
8. intruparea - nasterea din Maria Fecioara
9. Patimirea, moartea si invierea rascumparatoare
10. Duhul Sfant
11. Biserica in planul lui Dumnezeu
12. Biserica - una, sfanta, catolica si apostolica
13. Credinciosii: ierarhie, laici, viata consacrata
14. Misterul pascal in sacramentele Bisericii
15. Celebrarea sacramentala a misterului pascal
16. Sacramentele initierii crestine
17. Sacramentele de vindecare
18. Sacramentele de slujire
19. Cele zece porunci - generalitati
20. Iubirea fata de Dumnezeu - poruncile I - III
21. Iubirea fata de aproapele - poruncile IV - X
22. Viata de rugaciune
23. Rugaciunea Tatal nostru NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
B. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare maghiara)
CATEHISM
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIUL UI SI NOUL UI TESTAMENT
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea unui concept teologic;
2. Identificarea problemelor teologice abordate intr-o tema data;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
4. Analizarea si interpreterea punctelor de vedere si conceptiilor teologice;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. AUTOREVELATIA DUMNEZEASCA:
a. Omul - cautatorul fericirii in Dumnezeu
b. Esenta naturii lui Dumnezeu
c. Viata interna a lui Dumnezeu
d. Dumnezeu: Sf.-treime 2.DUMNEZEU TATA-CREATOR:
a. Crearea Lumii
b. Crearea ingerilor
c. Crearea omului
d. Pacatul omului si pedeapsa
e. Crearea materiei
f. Poporul ales
3. DUMNEZEU FIU-MANTUITOR
a. Speranta mantuirii in Vechiul Testament
b. Plinirea asteptarilor Vechiului Testament in Isus Cristos
c. Isus - Omul-dumnezeu
d. Sf. Fecioara - Nascatoare de Dumnezeu
e. Originea, intemeierea si misiunea Bisericii
f. Organizarea Bisericii
g. Caracteristicile Bisericii
4. SACRAMENTELE
a. Harul divin
b. Sacramentele in general
c. Botezul
d. Mirul
e. Euharistia
f. Sacramentul pocaintei
g. Maslul h. Preotia
i. Casatoria
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI
TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text biblic;
2. Argumentarea biblica a unui punct de vedere teologic;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. EPOCA PATRIARHALA
a. Abraham
b. Isac
c. Iacob
d. Istoria lui Iosif
2. EXODUL: Moise si Iosua
3.EPOCA JUDECATORILOR
a. Ghedeon
b. Samson
4. EPOCA REGILOR
a. Samuel si Saul
b. David
c. Solomon
5. EPOCA CAPTIVITATII BABILONIENE SI ELIBERAREA
a. Ieremia
b. Daniel
c. Tobia
d. Iona
6. CANONUL NOULUI TESTAMENT
7. EVANGHELIILE SINOPTICE:
a. EVANGHELIA DUPA MATEI: prezentare generala, particularitati.
b. EVANGHELIA DUPA MARCU: prezentare generala, particularitati.
c. EVANGHELIA DUPA LUCA: prezentare generala, particularitati.
8. EVANGHELIA DUPA IO AN: prezentare generala, particularitati.
9. FAPTELE APOSTOLILOR
a. Rusaliile
b. Biserica stramoseasca
c. Viata primilor crestini
d. Sinodul din Ierusalim
10. CONVERTIREA LUI SF. PAVEL SI CALATORIILE SALE MISIONARE
11. SCRISORILE SFANTULUI APOSTOL PAVEL:
a. prezentare generala;
b. teme centrale.
12. SCRISOAREA CATRE EVREI:
a. prezentare generala;
b. teme abordate.
13. SCRISORILE CATOLICE:
a. prezentare generala;
b. teme abordate.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA (GRECO-CATOLICA)
LICEELE GRECO-CATOLICE STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT
I. STATUTUL DISCIPLINEI
TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
2. Caracterizarea unui personaj biblic;
3. Descrierea si interpretarea unor evenimente biblice in contextul Revelatiei;
4. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
5. Interpretarea personala a textului sacru;
6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic si spiritual.
III. CONTINUTURI:
1. Vechiul Testament:
1. Creatia
2. Potopul
3. Perioada Patriarhilor:
a. Chemarea lui Avraam
b. Jertfa lui Isaac
c. Lupta lui Iacov cu ingerul
4. Moise si iesirea din Egipt
5. Drumul in desert si legea de pe Sinai
6. Regele David
7. Regatul de nord si profetii sai:
a. Profetul Ilie
b. Profetul Osea
8. Regatul de Sud si profetii sai:
a. Chemarea profetului Isaia
b. Profetia lui Isaia despre Emanuel
c. Noul Legamant ( Ier 31)
9. Rugaciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)
2. Noul Testament
1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj
2. Buna Vestire
3. Nasterea lui Isus
4. inchinarea magilor
5. Botezul lui Isus
6. Fericirile
7. Parabola semanatorului
8. Parabola samariteanului
9. Nunta din Cana
10. Minunea orbului din nastere
11. Agonia lui Isus in Ghetsimani
12. Cina cea de Taina
13. invierea lui Isus
14. Rusaliile
15. Chemarea Sf. Paul
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
CATEHISM
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Descrierea adevarurilor de credinta;
2. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
3. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
4. Descrierea sacramentelor;
5. Explicarea poruncilor si a normelor de morala crestina.
III. CONTINUTURI
1. Teologie dogmatica:
1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei.
2. Crearea lumii vazute si nevazute.
3. Misterul intruparii, copilariei si vietii publice a lui Isus.
4. Misterul Pascal: patima, moartea si invierea Domnului.
5. Spiritul Sfant Sfintitorul.
6. insusirile Bisericii.
7. Sacramentele de initiere.
8. Sacramentele de vindecare.
9. Sacramentele de slujire.
10. Viata vesnica: raiul, purgatoriul, iadul.
2. Teologie morala:
1. Constiinta morala.
2. Pacatul.
3. Legea morala
4. Porunca intai.
5. Porunca a doua si a treia.
6. Porunca a patra.
7. Porunca a cincea.
8. Porunca a sasea si a noua.
9. Porunca a saptea si a zecea.
10. Porunca a opta.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA REFORMATA
LICEELE TEOLOGICE REFORMATE STUDII BIBLICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII REFORMATE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;
2. Utilizarea adecvata a termenilor limbajul biblic;
3. Sustinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;
4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;
5. Redactarea unei compozitii, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale ale continutului textului biblic dat, si sa motiveze in compozitie acceptiunile sale, conform cerintelor formulate.
III. CONTINUTURI
A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT
1. Primele istorisiri
• Facerea lumii (Geneza 1-2,4a.)
• Primul om in gradina Eden (Gen. 2,4b+25)
• Caderea in pacat si alungarea din Paradis (Gen.cap.3)
• Cain si Abel (Gen.4,1 -16)
• Istoria lui Noe (Gen.6,5-9,17)
• Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.)
2. Istoria patriarhilor
• Chemarea lui Avraam; Avraam si Sara in Egipt (Gen. 12,1-20)
• Legamantul (Gen. cap. 15)
• Agarsi Ismael (Gen. cap. 16)
• Reinnoirea legamantului, circumcizia, prevestirea nasterii lui Isaac (Gen. cap. 17)
• Vizita Domnului la Avraam, mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma (Gen.cap. 18)
• Nimicirea Sodomei si Gomorei, salvarea lui Lot (Gen. 19, 1-29)
• Nasterea lui Isaac, izgonirea lui Agarsi Ismael (Gen. 21,1-21)
• Jerftirea lui Isaac (Gen. 22,1-19)
• Casatoria lui Isaac cu Rebeca, nasterea lui lacov si Esau (Gen.cap.24 si Gen. 25,19-26)
• Vinderea dreptului de intai-nascut. inselaciunea si fuga lui lacov. Visul si juramantul lui lacov (Gen. 25,27-34 si Gen. 27,1-28,22)
• lacov la Laban, sotiile si copiii lui (Gen. 29,1-30,24)
• intoarcerea acasa a lui lacov si lupta lui la valea labocului (Gen. 32, 2-32)
• Copilaria, visele si ajungerea in Egip a lui losif (Gen.cap.37)
• losif in casa lui Potifar si in inchisoare (Gen. 39,1 - 40,23)
• losif explica visele faraonului si devine supraveghetor al Egiptului (Gen.cap.41)
• Primul drum in Egipt al fratilor lui losif (Gen.cap. 42)
• Al doilea drum, lacov se muta in Egipt (Gen. 43,1 - 46,7; 47,1-6; 50,20)
3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu
• Captivitatea si nasterea lui Moise (Exod 1,1 -2,10)
• Tineretea, fuga din Egipt si casatoria lui Moise (Exod 2,11-25)
• Chemarea lui Moise (Exod 3,1 - 4,17)
• Asezarea Pastilor si pedeapsa a zecea (Exod cap. 12)
• Trecerea Marii Rosii (Exod cap. 14)
4. Migrarea in desert si ocuparea pamantului fagaduintei
• Mana si prepelitele, apa din stanca (Exod cap. 16 si 17,1 -7)
• Israel la Sinai si Decalogul (Exod 19,1 - 20,21)
• Vitelul de aur (Exod cap. 32)
• Cercetarea Ierihonului. Rahavsi spionii. Ocuparea Ierihonului (losua capitolele 2 si 6)
5. Perioada judecatorilor
• Debora si Barac (Judecatori cap. 4)
• Ghideon (Judecatori capitolele 6-7)
• Samson (Judecatori capitolele 13-16)
• Rut (Rut capitolele 1-4)
6. Perioada regilor
• Nasterea si chemarea lui Samuil(1 si 3)
• Israelitii cer un rege. Regele Saul (capitolele 8-10)
• Dumnezeu il alege pe David. David in curtea lui Saul (16.)
• David si Goliat (ISamuil cap. 17)
• Ionatan si David (18-20.)
• Pacatul si ispasirea lui David (ISamuil capitolele 11-12.)
• Revolta lui Absalom (1 Samuil 15,1 - 19,5)
• Judecata inteleapta a lui Solomon (1 Regi 3, 16-28)
• Mie. Vaduva din Sarepta (1 Regi 17,1-24)
• Ilie pe muntele Carmei (1 Regi 18,20-46)
• Via lui Nabot (1 Regi cap. 21)
• Rapirea lui Ilie la cersi Elisei, prooroc dupa Ilie (2 Regi 2,1-14)
• inmultirea untdelemnului si fiul Sunamitei (2 Regi 4,1-37)
• Vindecarea lui Naaman (2 Regi cap. 5)
7. Profetii
• Daniel si cei trei tovarasi ai sai in slujba lui Nebucadnetar (Daniel cap. 1)
• Daniel explica primul vis al lui Nebucadnetar (Daniel cap. 2)
• Cuptorul arzand (Daniel cap. 3)
• Al doilea vis, boala si vindecarea lui Nebucadnetar (Daniel cap. 4)
• Ospatul lui Belsatar (Daniel cap. 5)
• Daniel in groapa leilor (Daniel cap. 6)
• Profetul lona (lona capitolele 1-4)
B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT
1. Nasterea lui loan Botezatorul si a lui lisus
• Vizita ingerului Gabriel la Zaharia si la Maria. Maria la Elisabeta. Nasterea lui loan Botezatorul (Luca cap. 1)
• Nasterea lui Isus dupa Luca: recensamantul, pastorii, circumcizia lui Isus, Simion si Ana (Luca 2,1-40)
• Nasterea lui Isus dupa Matei: Visul lui losif, magii, fuga in Egipt, uciderea pruncilor, intoarcerea acasa (Matei 1,18-2,23)
• lisus la varsta de 12 ani (Luca 2,41 -52)
2. Pregatirea lui lisus
• Predica lui loan Botezatorul la Iordan. Botezarea lui lisus (Matei cap.3)
• Ispitirea lui lisus (Matei 4,1-11)
3. Chemarea ucenicilor si primul semn
• lisus isi cheama primii ucenici: Petru, Andrei, lacov si loan (Matei 4,18-25)
• Chemarea lui Filip si Natanael (loan 1,43-51)
• Primul semn facut de Isus: Nunta din Cana (loan 2,1-11)
4. Isus in Galileea si ludea
• Nicodim (loan 3, 1-21)
• Samariteanca (loan 4,1-41)
• Vindecarea paraliticului (Marcu 2,1-12)
• Spicele de grau si sabatul (Marcu 2, 23-28)
• Omul cu mana uscata (Marcu 3,1-6)
• Macarismele (Matei 5,3-12)
• Femeia pacatoasa unge picioarele lui Isus (Luca 7,36-50)
• Fiica lui lair si femeia cu hemoragie (Luca 8,40-56)
• Moartea lui loan Botezatorul (Marcu 6,14-29)
• inmultirea painilor (loan 6,1-15)
• Schimbarea la fata a lui Isus (Matei 17,1-13)
• Tanarul bogat (Marcu 10,17-31)
5. Parabolele lui lisus
• Pilda semanatorului si explicatia parabolei (Matei 13,1-23)
• Pilda neghinei si explicatia parabolei (Matei 13,24-30 si 36-43)
• Pilda samariteanului milostiv (Luca 10,25-37)
• Pilda fiului ratacitor (Luca 15,11 -32) ^ • Pilda talantilor (Matei 25,13-30)
6. in drum spre Ierusalim
• invierea lui Lazar (loan 11,1 -45)
• Orbul Bartimeu (Marcu 10,46-52)
• Zacheu (Luca 19,1-10)
• Intrarea in Ierusalim (Luca 19,28-40)
• Curatirea templului (Matei 21,12-17)
• Judecata de apoi (Matei 25,31 -46)
7. Suferintele, moartea si invierea lui Isus
• Isus spala picioarele ucenicilor (loan 13,1-20)
• Vanzarea lui Isus. Cina cea de taina. Cina Domnului (Matei 26,14-29)
• instiintarea lui Petru. Rugaciunea de pe munte. Arestarea lui Isus si tagaduirea lui Petru (Luca 22, 31-62)
• Isus condamnat de sinedriu (Matei 26,57-68)
• Isus in fata lui Pilat. Isus sau Baraba. Biciuire si condamnare (loan 18,28 - 19,16)
• in drum spre Golgota: Simon din Cirene (Matei 27,31 -36)
• Rugaciunea lui Isus pe cruce. Pocainta talharului rastignit (Luca 23,32-43)
• Moartea lui Isus. Sutasul (Marcu 15,33-39)
• ingroparea lui Isus si pazirea mormantului (Matei 27,57-66)
• invierea lui Isus. intalnirea cu Maria si cu ucenicii (loan 20,1-23)
• Ucenicii din Emmaus (Luca 24,13-35)
• Isus se arata la marea Tiberiadei. Dialogul cu Petru (loan 21,1-19)
• Porunca botezului (Matei 28,16-20)
8. Nasterea comunitatii crestine
• inaltarea (Fapte 1,1-14.)
• Alegerea lui Matia (Fapte 1,15-26)
• Pogorarea Sfantului Duh si formarea Bisericii (Fapte cap. 2.)
• Vindecarea ologului din nastere (Fapte 3,1-10)
• Filip si etiopianul (Fapte 8,26-40)
• Isus se arata lui Saul (Fapte 9,1-22) 9. Citate biblice
Se cere cunoasterea aprofundata a urmatoarelor citate biblice: Vechiul Testament
Gen.1,27; Gen. 3,15; Gen. 4,6-7; Gen. 4,10; Gen. 22,2; Gen. 32,27-28; Gen.50,20; Exod. 3,14; losua 2, 11b; losua 6,16b; losua 6,26; Judec. 6,22b; Judec. 6,32; Judec. 14,14; Rut 1,16b-17; 1Sam. 3,10; 1Sam. 8,5; 1Sam. 10,11b; 2Sam. 12,7a; 2Sam. 12,11-12; 1Regi 18, 21; 2Regi 2,14; 2Regi 5,17; Dan. 1,7; Dan. 3,17-18; Dan. 6,27-28; lona 3,2; Isaia 7, 14; Isaia9, 6; Isaia 11,1-2.
Noul Testament
Matei 1,22-23; Mat. 2,5-6; Mat. 3,17; Mat. 4,4; Mat. 4,7; Mat. 4,10; Mat. 5, 3-12; Luca 1,28; Luca2,14; Luca 2,29-30; loan 1,14; Luca 2,49; loan 1,46; Ioan2,11; loan. 3,8; Ioan3,16; loan 4,24; Marcu 2,27-28; Luca 8,48; Marcu 6,23; Jn. 6,7; Mat. 17,4; Marcu 10,21b; Mat. 13,23; Mat. 13,30; Luca 10,27; Luca 10,29; Luca 15,21; Luca 15,31; Mat. 25,29; loan 11,43; Marcu 10,47b; Luca 19,10; Luca 19,38; Luca 19,40; Mat. 21,13; Mat. 25,40; loan 13,8b; Mat. 26,23; Luca 22,31-32; Luca 22,46; Luca 22,48; Luca 22,58; Luca 22,61-62; Mat. 26,63-64; loan 18,36; loan 19,5b; Luca 23,34; Luca 23,43; loan 19,27; Marcu 15,39; loan 20,29; loan 21,15; Mat. 28,18-20; Fapte 1,11; Fapte 2,42; Fapte 3,6; Fapte 8,36b-37; Fapte 9,4.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
ISTORIA BISERICII REFORMATE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII REFORMATE
are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
4. Interpretarea consecintele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
7. Asumarea responsabilitati pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.
III. CONTINUTURI
1. Viata primilor crestini. Viata si slujirea apostolului Pavel
2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare
Crestinismul ca religie de stat; Erezii si secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice
3. Biserica celor doua imperii romane Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice
4. Epoca cruciadelor
Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendintei cruciadelor
5. Albigentii
Motivele nasterii sectelor secolelor XI-XIII.; Valdezii, albigentii;
6. Jan Hus si John Wyclif
Husitii; Evenimente premergatoare papalitatii din Avignon;
7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dubla si tripla
8. Influenta renasterii si a umanismului asupra Bisericii. Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renasterii si a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus
9. Viata si activitatea lui Martin Luther
Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!" ;
10. Viata si activitatea lui Huldrych Zwingli Slujirea la Maria Einsiedeln; "Scoala de profeti"; Hotararile adunarii imperiale din Speyer si imprejurarile mortii lui Zwingli
11. Viata si activitatea lui Jean Calvin
Cuvantarea "Filozofia crestina" la deschiderea anului universitar in Paris si consecintele Institutio Religionis Christianae; insemnatatea in activitatea reformatorului a primei perioade geneveza, celei petrecute la StraBburg si celei de a doua din Geneva;
12. Crestinatatea maghiara din navalirea tatarilor pana la tragedia din Mohacs Prezentarile invataturilor Reformei in Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;
13. Epoca Izabellei si a lui Ioan Sigismund
Reforma luterana si elvetiana; Despartirea Bisericilor Reformei;
14. Contrareforma in Europa
Contrareforma; Inchizitia; intemeierea si functionarea ordinului iezuitilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum
15. Biserica Reformata in secolul al XVTI-lea Bocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rakoczy Gyorgy L;
16. Bisericile Angliei Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptistii; Restauratia; Reformatii scotieni;
17. Protestantismul nord-american
Emigrari. Pilgrim Fathers; Colonistii si Biserica; Libertatea americana a religiei: Pennsylvania;
18. "Marea decadere a Transilvaniei" si ultimele zile ale Principatului Transilvan Rakoczy Gyorgy II.; Lupte interne in Biserica Reformata; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independenta principatului; Conceptii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul
19. Luptele pentru libertate ale kurutilor
Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor in Transilvania; Transilvania isi pierde independenta; Izbucnirea luptei pentru libertate
20. Epoca lui Leopold I., Carol III. si a Mariei Tereza
Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareforma in Ungaria cu asistenta imperiala; Razboaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestantilor
21. Iosif II.
Absolutismul iluminist; Regele "cu palarie"; Ordinul Tolerantei (Ungaria si Transilvania) Efectul si punerea in practica a Ordinului Tolerantei; Alte ordine; Caderea si moartea lui Iosif II.
22. Curente teologice in crestinism
Iluminismul; Miscari de desteptare sufleteasca in Europa (la scotieni, germani, olandezi)
23. Bisericile noastre protestante in secolele XIX-XX.
Curente teologice: liberalismul, rationalismul, romantica; Formarea miscarilor ecumenice:
1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor;
NOTA: Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA UNITARIANA
LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE STUDII BIBLICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E , la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII UNITARIENE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text teologic;
2. Elaborarea argumentelor pentru sustinerea unui punct de vedere personal;
3. Interpretarea simbolurilor si motivelor religioase dintr-un text dat;
4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugaciuni, povestiri, comparatii) pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.
III.CONTINUTURI
1. Relatia divinitate - om (Schimbarea relatiei divinitate - om in Vechiul Testament, Relatia tata-individ);
2. Elementele mitologice si istorice in vechiul Testament (geneza, istoria si formarea evreilor in comunitate religioasa; rolul concucatorilor in istoria evreilor - Moise, regii, judecatorii, profetii; practica si rolul religiei in viata cotidiana a evreilor);
3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turnul Babei, scara lui Iacov; legamantul)
4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiesti fata de religia popoarelor inconjuratoare (Dumnezeu, rolul credintei in comportamentul moral-religios al evreilor);
5. Caile de cunoastere ale lui Dumnezeu (rugaciunea, formele si sensul rugaciunii autentice, meditatia, credinta, caracterul personal al credintei);
6. Viata si personalitatea lui Isus ;
7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea si adevarul, adevarul omenesc si adevarul dumnezeiesc, iubirea fata de semeni si de Dumnezeu, imparatia cerurilor si vocatia omului, Fericirile);
8. invatatura lui Isus despre Dumnezeu, despre om si porunca iubirii;
9. Locul si valoarea Bibliei in religia unitariana; orientare in Biblie, traducerile.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
ISTORIA BISERICII UNITARIENE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII UNITARIENE
are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
4. Interpretarea consecintelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
7. Asumarea responsabilitati pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.
III. CONTINUTURI
1. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu in primele epoci ale crestinismului
2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare Crestinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice; Prigonirea crestinilor
3. Miscarile premergatoare reformei din Europa Jan Hus si John Wyclif
4 Viata si activitatea lui Martin Luther
Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!" ;
5 Viata si activitatea lui Jean Calvin
6. inceputurile miscarilor antitrinitariene
Viata si activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini
7. inceputurile miscarii unitariene din Transilvania Viata si activitatea lui David Ferenc
8. Biserica Unitariana din Transilvania in secolul al XVII-lea
9. Complanatia Desiana si consecintele acestuia
10. Viata si activitatea episcopului Koncz Boldizsar
11. Diploma Leopoldinum si consecintele acestuia
12. Rolul episcopilor si patronilor din secolul al XVIII-lea
13. Viata si activitatea episcopului Kriza Janos
14. Patronii secolului al XlX-lea
15. Viata si activitatea episcopului Ferencz Jozsef
16. Istoricul colegiilor unitariene
17. Biserica unitariana intre cele doua razboaie mondiale
18. Biserica Unitariana in timpul regimului comunist.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA BAPTISTA
LICEELE BAPTISTE STUDIUL BIBLIEI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
3. Explicarea scopului si a implicatiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau intamplari biblice;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT
1. Genesa: Cartea inceputurilor
a. Creatia (zilele creatiei, crearea omului)
b. Caderea (ispitirea si neascultarea, urmarile neascultarii, prima profetie mesianica)
c. Potopul (cauze, descriere, legamantul cu Noe)
d. Babei (descriere, urmari)
e. Avraam (chemare, legamant, credinta ca neprihanire, jertfirea lui Isaac)
f. Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profetia mesianica: Gen. 49:10)
g. Iosif (visul, vinderea ca rob, intemnitarea, inaltarea, Iosif ca salvator, caracterul lui)
2. Exodul. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau
a. Eliberarea din Egipt (robia aspra, pregatirea lui Moise, scopul urgiilor, impietrirea lui Faraon, moartea intailor nascuti, Pastele)
b. Legamantul Mozaic (scopul, continutul, Decalogul, diferite legi)
c. Cortul intalnirii (elemente componente)
3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan
a. Intrarea in Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, caderea ierihonului, Ai)
b. Cucerirea tarii (campania de sud si nord)
4. Judecatori. Ghedeon si Samson
a. Caracteristicile perioadei judecatorilor (pacat, pedeapsa, pocainta, pace, Jud. 21:25)
b. Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)
c. Samson (istoria, caracterizarea personajului)
5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel
a. Nasterea si chemarea
b. Samuel ca judecator (judecarea si invatarea poporului)
c. Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul si a lui David)
6. Saul, primul rege al Israelului
a. Credinciosia lui Saul (ungerea, biruinta asupra dusmanilor)
b. Caderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)
7. David, intemeietorul Statului national evreu
a. imparat peste Iuda si Israel
b. Pacatul lui David si consecintele lui
c. Legamantul davidic (2 Samuel 7:11-16)
STUDIUL NOULUI TESTAMENT
1. Contextul cultural-religios al Noului Testament
a. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tata, omul - creatia lui Dumnezeu, pacatul, asteptarea mesianica)
b. Templul si sinagoga
2. Evangheliile - privire generala
a. Autorul, data si locul scrierii
b. Destinatia si scopul evangheliei
3. Viata si lucrarea Domnului Isus Cristos
a. Nasterea si copilaria
b. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrari)
c. Moartea, invierea, inaltarea
8. invatatura Domnului Isus si minunile Sale
a. Metodele de invatare ale lui Isus
b. Scopul si continutul invataturii
c. Minunile lui Isus (implinirea profetiilor mesianice, exemple)
9. Divinitatea si umanitatea Domnului Isus in Evanghelia dupa Ioan
a. Prologul Evangheliei dupa Ioan
b. Afirmatiile "Eu sunt..."
c. Minunile
d. Elementele esentiale ale naturii umane
10. Prima calatorie misionara: iudaizatorii
a. Biserica din Antiohia Siriei (motivatiile misiunii)
b. Traseul si piedicile intalnite
c. Conciliul din Ierusalim (probleme si solutia)
11. Epistola catre Romani
a. Autor, destinatari, scop
b. Revelatia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relatia crestinului cu statul, ingaduinta crestina
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
DOCTRINE BIBLICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
in cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmatii date si explicarea acestora in contextul Scripturii;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului
a. Termeni inruditi
b. Teorii inadecvate
c. Doctrina biblica a inspiratiei
d. Dovezile inspiratiei
2. Natura si atributele lui Dumnezeu
a. Esenta naturii si atributelor
b. Atribute nonmorale
c. Atribute morale
3. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si speciala
a. Revelatia generala
b. Revelatia speciala
4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate si umanitate
a. Dumnezeirea lui Cristos
b. Umanitatea lui Cristos
5. Lucrarea lui Cristos. Moartea invierea si ispasirea
a. Importanta mortii lui Cristos
b. Interpretari gresite
c. Adevarata semnificatie a mortii
d. Sfera de cuprindere a mortii lui Cristos
e. invierea lui Cristos
6. Persoana Duhului Sfant
a. Personalitatea Duhului Sfant
b. Dumnezeirea Duhului Sfant
7. Lucrarea Duhului Sfant
a. Darurile Duhului Sfant
b. Umplerea cu Duhul Sfant
8. Originea omului. Caderea si pacatul originar
a. Caracteristicile crearii
b. Modelul pentru crearea omului
c. Caderea omului
9. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte
a. Conceptul biblic despre pacat
b. Consecintele pacatului
c. Iertarea pacatului
10. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament
a. Consideratii introductive
b. Mantuirea in Vechiul Testament
c. Mantuirea in Noul Testament
11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul si Cina Domnului
a. Introducere
b. Botezul
c. Cina Domnului
12. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare
a. Semnificatia inchinarii
b. Continutul inchinarii
c. Ziua de inchinare
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA PENTICOSTALA PNEUMATOLOGIE
I. STATULTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea si explicarea conceptelor si notiunilor de baza specifice pneumatologiei;
2. Analiza si interpretarea doctrinelor si simbolurilor teologice;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. Doctrina despre Duhul Sfant si locul ei in teologie.
2. Duhul Sfant este o Persoana.
3. Dumnezeirea Duhului Sfant.
4. Simbolurile Duhului Sfant.
5. Denumirile Duhului Sfant.
6. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.
7. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant.
8. Roada Duhului Sfant.
9. Plinatatea Duhului Sfant.
10. Cele noua daruri ale Duhului.
11. Calauzirea Duhului Sfant.
12. Rolul si locul Duhului Sfant in predicarea Evangheliei.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
DOCTRINE BIBLICE
I. STATULTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina PNEUMATOLOGIA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notinilor biblice de baza;
2. Interpretarea unui text biblic;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.
2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului.
3. Natura si atributele lui Dumnezeu.
4. invatatura despre Trinitate.
5. Revelatia lui dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala.
6. Lucrarile lui Dumnezeu . Creatia.
7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate si umanitate.
8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea si invierea Sa
9. Ispasirea realizata de Isus Christos.
10. Originea omului. Caderea si pacatul originar.
11. Pacatul. Natura pacatului si consecintele lui.
12. Planul de mantuire a omenirii.
13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul si cina Domnului.
14. Slujbele din Biserica.
15. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A SAPTEA STUDIUL BIBLIEI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor si a notiunilor ce contureaza structura crestinismului;
2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;
3. Argumentarea aspectelor esentiale ce apartin crestinismului;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.
III. CONTINUTURI
UNITATEA I
1. Caile de acces catre studiul Apocalipsei.
2. Cele sapte biserici (componentele fiecarei scrisori - fagaduinta, salut, lauda, repos, sfat si rasplata promisa; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).
3. Sigilii si trambite (interpretare si aplicare la experienta personala).
4. Ramasita si criza finala (identificarea bisericii ramasitei; nemultumirea lui Lucifer; Mihail si ingerii Lui; biruinta Mielului; pregatirea pentru criza finala).
5. Fiara care semana cu un leopard si Fiara cu coarne ca ale unui miel.
6. Cele trei soli ingeresti(semnificatiile si caracteristicile specifice fiecarei solii; adevaratul si falsul sigiliu; consecinte ale primirii si refuzului soliei).
7. Ultimele plagi si babilonul modern.
8. Nunta Mielului si mileniul(necazul cel mare; descrierea cetatii sfinte; bucuria celor mantuiti si cantarea Mielului).
9. Noul Pamant (un cer nou si un pamant nou; caracteristicile celor mantuiti; rasplatirea celor mantuiti).
UNITATEA II
10. Natura pacatoasa si pocainta(pacatosul si Hristos; adevarata pocainta; predarea vointei lui Hristos; relatia dintre pocainta si bucurie; iudeii si mantuirea; neamurile si mantuirea).
11. Marturisirea si iertarea pacatului(constienta pacatului; credinta si faptele; credinta si sentimentele).
12. Definirea, experimentarea si efectele sfinteniei.
13. Harul si Legea (Planul de Mantuire; indreptatirea prin credinta).
14. Castigarea bataliei cu noi insine(rastignirea eu-lui).
15. Personalitatea si lucrarea Duhului Sfant (semnificatia umplerii cu Duhul Sfant).
16. Schimbarea si rezultatele ei practice: responsabilitate civica, responsabilitate financiara, toleranta si discernamant, apreciere si lauda.
LISTA DE TERMENI / NOTIUNI TERMENI
Binecuvantat, Biruitor, Biserica, Caldicel, Condamnare, Conducere, Controversa, Credinta, Criza finala, Curatire, Descoperire, Dragostea dintai, Evanghelia vesnica, Faradelege, Iertare, impacare, inger, Laodiceean, Mangaietor, Martor credincios, Marturie, Mila, Mileniu, Nastere din nou, Neprihanire, Noul Pamant, Pacat, Pocainta, Profetie, Redesteptare, Revelatia, Sfintire, Sigiliul, Transformare, Vointa. NOTIUNI
Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curatit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai — prezentati in cartea Apocalips, Caderea Babilonului, Calauzirea Duhului, Carticica, Cel imbatranit de zile, Cele patru vanturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fara plata, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihanirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie vesnica, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curata, Fiara care se ridica din adanc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovniceasca, Fire pamanteasca, Haine albe, Har, Hristos sfarsitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, implinirea Legii, indreptatit prin credinta, ingaduinta crestina, invatatura lui Balaam, Legamantul harului, Lege duhovniceasca, Lege fireasca, Legea, Lucrarea Duhului, Mantuire prin fapte, Mantuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu doua coarne, Mielul lui Dumnezeu, Nastere din nou, Nadejde, Neprihanire prin credinta, Nunta Mielului, Pacatul, Peceti, Piatra de poticnire, Plan de mantuire, Plata pacatului, Potrivit Duhului, Rabdarea sfintilor, Rastignirea eu-lui, Secerisul pamantului, Semn — sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujba duhovniceasca, Solie intreita, Sub har, Sub lege, Sapte potire, Trambite, Trupul lui Hristos, Vinul maniei lui Dumnezeu.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
DOGMATICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor esentiali si a notiunilor specifice folosite in Biblie si in dogmatica adventista;
2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezuma declaratia de credinta a Bisericii Adventiste;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.
III. CONTINUTURI
1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU
a. Biblia - Cuvantul lui Dumnezeu.
b. Dumnezeirea - Sfanta Treime.
c. Dumnezeu Tatal, Creatorul, Sustinatorul si Stapanul intregii creatiuni.
d. Dumnezeu Fiul cel vesnic, Creator, Mantuitor intrupat si Judecator.
e. Dumnezeu Duhul Sfant, Partas creatiunii, intruparii si rascumpararii.
2. DOCTRINA DESPRE OM
a. Creatiunea - opera desavarsita a lui Dumnezeu.
b. Omul - chip al lui Dumnezeu; consecintele pacatului.
3. DOCTRINA DESPRE MANTUIRE
a. Marea lupta dintre Hristos si Satana.
b. Viata, moartea si invierea Domnului Hristos.
c. Mantuirea prin credinta in Isus lucrata de Duhul Sfant.
4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICA
a. Biserica - Comunitatea credinciosilor, Mireasa lui Isus Hristos.
b. Ramasita si misiunea ei.
c. Unitatea trupului lui Hristos.
d. Botezul - marturie si simbolul unirii cu Hristos.
e. Cina Domnului - partasie cu trupul si sangele lui Hristos.
f. Darurile si slujbele spirituale.
g. Darul profetiei.
5. DOCTRINA DESPRE VIATA CRESTINA
a. Legea vesnica a lui Dumnezeu.
b. Sabatul - monument al creatiunii si semn al legamantului.
c. Administrarea crestina a bunurilor vietii.
d. Comportamentul crestin.
e. Casatoria si familia crestina.
6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE
a. Lucrarea Domnului Hristos in Sanctuarul Ceresc.
b. A doua venire a Domnului Isus Hristos.
c. Moartea si invierea celor mantuiti si a celor nelegiuiti.
d. Mileniul si sfarsitul pacatului.
e. Noul pamant - caminul celor mantuiti.
LISTA DE TERMENI / NOTIUNI TERMENI
A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserica, Calauzire, Chivot, Creatiune, Evanghelie, Faradelege, Fiul omului, indreptatire, intrupare, inviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremoniala, Legea Morala, Liberul arbitru, Logos, Mangaietor, Mantuitor, Mileniul, Nastere din nou, Natura umana, Natura divina, Personalitate, Planul Mantuirii, Pocainta, Ramasita, Revarsare, Revelatie, Sabat, Sanctuar, Sfintenie, Sola Scriptura, Solie ingereasca, Tetelestai, Trinitate Divina, Viata vesnica, Ziua Ispasirii.
NOTIUNI
Atotprezenta, Atotputernicie, Atotstiinta, Biserica invizibila, Chinuri vesnice, Curatirea Sanctuarului, Daruri duhovnicesti, Desavarsit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfant - inlocuitorul, Duhul Sfant - Mangaietor, Dumnezeire, Evanghelie, Fagaduinta invierii, Faradelege, Haine albe, Iertare, Inspiratie, impacarea, indreptatirea impartasita, inlocuitor, intrupare, invierea mortilor, invierea partiala, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mantuirea prin har, Marturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Nastere din nou, Natura, Natura divina, Neschimbator, Pacatul impotriva Duhului Sfant, Plata pacatului, Ploaia tarzie, Ploaia timpurie, Pocainta, Predare, Preexistenta, Preotie universala, Profetie, Proorocie, Ramasita, Revarsarea Duhului Sfant, Revelatie, Revenirea vizibila, Sabat - obicei, Sabatul ca desfatare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pamant, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfanta Scriptura, Sfanta Sfintelor, Sfarsitul Legii, Sfintenia lui Dumnezeu, Sfintire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienta Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viata vesnica, Zi binecuvantata.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
CULTUL MUSULMAN LEGISLATIE ISLAMICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, LEGISLATIE ISLAMICA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE GENERALE (in limba romana):
1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice .(Scopul si obiectul de studiu);
2. Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a felurilor si a modurilor de practicare a acestora;
3. Definirea notiunii de "persoana responsabila" si a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislatiei Islamice;
4. insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in viata sociala.
II. COMPETENTE GENERALE (in limba turca):
1. Fikih ilminin terminolojisini ,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.
2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.
3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.
4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.
III. CONTINUTURI
10.SINIF
KONU 1 FIKIH ILMI
A.Fikihin tammi,konusu ve amaci KONU 2.IBADET
A.ibadetin tanimi ve cesitleri B.Ibadetin yapihsi amaclan
KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERI
A.Miikellefin gorevleri
KONU 4. TEMIZLIK
A.Hades ve necasetin mahiyeti
B.Abdest
C.Gusul(Boy Abdest)
KONU 5. NAMAZ A.Namaz vakitleri B.Namazm farzlan C.Namazm Vacib ve sunnetleri
KONU 6.NAMAZLARIN KILINISI A.Bes vakit namaz ve kilmisi B.Vitir namazi ve kilmisi C.Cenaze namazi ve kilmisi C.Cuma namazi ve kilmisi D.Bayram namazi ve kilmisi E.Teravih namazi
KONU 7 NAMAZLARLA iLGILi DIGER MESELELER
A.Sehiv,tilavet ve siikur secdeleri 11.SINIF KONU 8 ORUC
A.Orucun tanimi,6nemi,hikmeti ve faydalan B.Orucun farz olmasi ve sesitleri C.Orucun sartlan ve hiikmu t.Oruc bozan ve bozmayan seyler
KONU 9ZEKAT
A.Zekatm tanimi,6nem,hikmeti ve faydalan B.Zeketm tabi olan ve olmayan mallar C.Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi
KONU 10 SADAKA A.Sadaka ve sesitleri B.Fitir sadakasi
KONU 11 HACC A.Hacc ve faydalan
B.Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti C.Hacc sesitleri t.Haccm riikunleri D.Haccin sartlan E.Umre F.Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler
KONU 12 KURBAN VE AV A.Kurbanm mahiyeti ve onemi
B.Kurbanm vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar C.Nezir ve Ahika kurbani C.Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007
DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU
SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE
- PE CULTE -
STATUTUL DISCIPLINELOR
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DISCIPLINELE TEOLOGICE au statut de discipline obligatorii pentru proba E, filiera vocationala, profil teologic, pentru elevii seminariilor si liceelor teologice; in functie de cultul de care apartin, elevii sustin examen, proba scrisa, la o disciplina de specialitate teologica.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
Disciplinele teologice de Bacalaureat, pe culte, pentru proba E sunt: *
1. Biserica Ortodoxa Romana:
a. Dogmatica Ortodoxa
b. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane
c. Studiul formelor si Desenul*
2. Biserica Romano - Catolica (de limba romana):
a. Studiul Vechiului si Noului Testament
b. Catehism
3. Biserica Romano - Catolica (de limba maghiara):
a. Catehism
b. Studiul Vechiului si Noului Testament
4. Biserica Romana Unita cu Roma (Greco - Catolica):
a. Studiul Vechiului si Noului Testament
b. Catehism
5. Biserica Reformata:
a. Studii Biblice
b. Istoria Bisericii Reformate
6. Biserica Unitariana:
a. Studii Biblice
b. Istoria Bisericii Unitariene
7. Biserica Baptista:
a. Studiul Bibliei
b. Doctrine Biblice
8. Biserica Penticostala:
a. Pneumatologie
b. Doctrine Biblice
9. Biserica Adventista de Ziua a Saptea:
a. Studiul Bibliei
b. Dogmatica
10. Cultul Musulman: a. Legislatie Islamica
* elevii pot alege o singura disciplina dintre disciplinele propuse pentru fiecare cult;
* disciplina Studiul formelor si Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural.
COMPETENTE GENERALE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice religiei;
2. Interpretarea unor evenimente prezentate in Biblie sau Sfanta Scriptura, analizand consecintele acestora pentru viata de credinta si problema existentiala a omului;
3. Descrierea si explicarea unor unor fapte, fenomene si situatii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a traditiilor religioase si a istoriei Bisericii;
4. Descrierea raporturilor existente intre religia crestina si celelalte religii;
5. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
6. Integrarea in ansamblul cunostintelor religioase a cunostintelor dobandite la alte discipline de invatamant;
7. Utilizarea corecta si adecvata a textului si limbajului religios in contexte variate;
8. * Explicarea legislatiei islamice.
* Competenta valabila numai pentru Cultul Musulman.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA ORTODOXA ROMANA
SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE DOGMATICA ORTODOXA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA ORTODOXA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Interpretarea corecta a invataturilor de baza, generale, formulate succint in Simbolul niceo-constantinopolitan;
2. Definirea conceptelor si notiunilor specifice dogmaticii ortodox;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
4. Utilizarea adecvata a limbajului religios, a terminologiei cu care opereaza Teologia dogmatica;
5. Stimularea interesului pentru cunoasterea adevarului divin revelat, cuprins in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie;
6. Aplicarea in viata zilnica a acestor valori divine.
III. CONTINUTURI
1. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala si supranaturala);
2. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura si talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, aspectul statornic si dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si Sfanta Biserica (deosebiri confesionale);
3. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala, catafatica si apofatica; cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale vietii);
4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta si lucrarile lui Dumnezeu; originea divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale si morale);
5. Dogma Sfintei Treimi (descoperira Sfintei Treimi in Sfanta Scriptura ; formularea dogmei Sfintei Treimi si precizarea terminologiei trinitare; Persoanle Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreza si apropriere; invatatura despre filioque si combaterea acesteia);
6. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura si functia ingerilor; numarul si ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor);
7. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism si evolutionism);
8. Crearea omului - antropologia crestina (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc - functiile si spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);
9. Starea originara a omului - deosebiri confesionale;
10. Caderea omului in pacat (originea si fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc si deosebiri confesionale);
11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele si realitatea providentei dumnezeiesti; obiectii si combaterea lor);
12. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica si urmarile ei dogmatice; chenoza);
13. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana si opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea si aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea mortii si invierii Domnului);
14. Dumnezeu Sfmtitorul (Persoana si lucrarea Duhului Sfant; relatia dintre Hristos si Duhul Sfant in iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, insusiri; harul, harismele si darurile Sfantului Duh; raportul dintre har si libertatea omului -interconfesional);
15. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional);
16. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale;
17. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile si membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica);
18. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numarul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine si ierurgiile in viata Bisericii si a credinciosilor);
19. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte si judecata particulara; starea sufletelor dupa moarte: rai si iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; invierea mortilor si judecata obsteasca - judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfarsitul lumii - cer nou si pamant nou; viata de veci).
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea notiunilor istorice in contexte de comunicare diferite;
2. Identificarea caracteristicilor globale si de detaliu ale unui document si receptarea adecvata a sensului mesajului transmis;
3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Romane, ca factor de formare, imbogatire si pastrare a limbii, culturii si identitatii nationale;
4. Utilizarea variata a metodelor si tehnicilor specifice stiintelor istorice in analiza schimbarilor sociale trecute si prezente;
5. Redactarea unei lucrari, folosind termeni si notiuni istorice cunoscute.
III. CONTINUTURI
1. inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii lingvistice;
2. Marturi arheologice despre raspandirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre;
3. Viata crestina in Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;
4. Viata bisericeasca a romanilor in sec. VII - XIV;
5. inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;
6. Mitropolia Moldovei in sec. XIV - XV;
7. Viata bisericeasca in Transilvania in sec. XIV - XV;
8. Viata monahala la romani in sec. XIV - XV: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante;
9. Viata bisericeasca in cele trei tari romanesti in sec. al XVI-lea;
10. Tiparul in Tara Romaneasca si Moldova in sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;
11. Mitropolia Ungrovlahiei in prima jumatate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil si Stefan;
12. Mitropolia Ungrovlahiei in a doua jumatate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam si Teodosie. Biblia de la Bucuresti;
13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;
14. Mitropolitul Petru Movila si Sinodul din Iasi;
15. Mitropolitii Ilie Iorest si Simion Stefan ai Transilvaniei;
16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;
17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;
18. Mitropolitul Antim Ivireanul;
19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania in anii 1698 - 1701;
20. Lupta clerului si a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei in Transilvania in sec. al XVIII-lea;
21. Biserica din Tara Romaneasca in timpul regimului fanariot. Mitropoliti si Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii;
22. Biserica din Moldova in timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati;
23. Viata monahala in tarile romane in sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie si ucenicii lui;
24. Mitropolitul Veniamin Costachi;
25. Mitropolitul Andrei Saguna;
26. Biserica din Romania intre anii 1859 - 1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei;
27. Biserica Ortodoxa Romana in perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea si Nicodim Munteanu;
28. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA ROMANO-CATOLICA
A. LICEELE TEOLOGICE ROMAN O-CATOLICE (limba de predare romana) STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT
I. STATUTUL DISCIPLINEI
NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Recunoasterea si definirea notiunilor de baza cu privire la Biblie, ca document unic in istoria omenirii;
2. intelegerea si explicarea semnificatiei principalelor concepte si principii ale istoriei mantuirii;
3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero- testamentare si neo-testamentare, si analizarea consecintelor acestora pentru viata spirituala a omului din toate timpurile;
4. Analizarea si explicarea evenimentelor vetero-testamentare in lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;
5. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.
III. CONTINUTURI
1. Prezentarea generala a Bibliei ( Ce este Sfanta Scriptura, Autorul, inspiratia si sensurile Sfintei Scripturi).
2. Canonul si impartirea Sfintei Scripturi.
3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generala). VECHIUL TESTAMENT:
4. Cartea Genezei: a. prezentare generala;
b. personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, Iacob.
5. Cartea Exodului:
a. prezentare generala;
b. Legamantul de pe Sinai: continut, semnificatie, consecinte.
6. Cartea Deuteronomului: prezentare generala.
7. Cartile profetice: a. prezentare generala;
b. profetii mesianice.
8. Cartile sapientiale: prezentare generala. NOUL TESTAMENT:
9. Canonul Noului Testament.
10. Evanghelia dupa Matei: prezentare generala, particularitati.
11. Evanghelia dupa Marcu: prezentare generala, particularitati.
12. Evanghelia dupa Luca: prezentare generala, particularitati.
13. Evanghelia dupa Ioan: prezentare generala, particularitati.
14. Scrisorile Sfantului Pavel: a. prezentare generala;
b. teme centrale.
15. Scrisorile catolice: a. prezentare generala;
b. teme abordate.
16. Scrisoarea catre evrei: a. prezentare generala;
b. teme abordate.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
CATEHISM
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Cunoasterea si utilizarea principalelor adevaruri teologice marturisite de Biserica exprimate in simbolul credintei;
2. Cunoasterea si explicarea importantei Sacramentelor, ca fundament al vietii de credinta;
3. Explicarea caracteristicilor si a modului de celebrare a fiecarui Sacrament;
4. insusirea si punerea in practica a diferitelor modalitati de comuniune cu Dumnezeu si cu aproapele.
III. CONTINUTURI
1. Revelatia - definire si transmitere
2. Sfanta Scriptura, izvorul principal al revelatiei
3. Credinta si caracteristicile ei
4. Dumnezeu - creator a toate
5. Omul - capodopera creatiei
6. Caderea in pacat
7. Isus Cristos, Fiul unic al lui Dumnezeu
8. intruparea - nasterea din Maria Fecioara
9. Patimirea, moartea si invierea rascumparatoare
10. Duhul Sfant
11. Biserica in planul lui Dumnezeu
12. Biserica - una, sfanta, catolica si apostolica
13. Credinciosii: ierarhie, laici, viata consacrata
14. Misterul pascal in sacramentele Bisericii
15. Celebrarea sacramentala a misterului pascal
16. Sacramentele initierii crestine
17. Sacramentele de vindecare
18. Sacramentele de slujire
19. Cele zece porunci - generalitati
20. Iubirea fata de Dumnezeu - poruncile I - III
21. Iubirea fata de aproapele - poruncile IV - X
22. Viata de rugaciune
23. Rugaciunea Tatal nostru NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
B. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare maghiara)
CATEHISM
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIUL UI SI NOUL UI TESTAMENT
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea unui concept teologic;
2. Identificarea problemelor teologice abordate intr-o tema data;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
4. Analizarea si interpreterea punctelor de vedere si conceptiilor teologice;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. AUTOREVELATIA DUMNEZEASCA:
a. Omul - cautatorul fericirii in Dumnezeu
b. Esenta naturii lui Dumnezeu
c. Viata interna a lui Dumnezeu
d. Dumnezeu: Sf.-treime 2.DUMNEZEU TATA-CREATOR:
a. Crearea Lumii
b. Crearea ingerilor
c. Crearea omului
d. Pacatul omului si pedeapsa
e. Crearea materiei
f. Poporul ales
3. DUMNEZEU FIU-MANTUITOR
a. Speranta mantuirii in Vechiul Testament
b. Plinirea asteptarilor Vechiului Testament in Isus Cristos
c. Isus - Omul-dumnezeu
d. Sf. Fecioara - Nascatoare de Dumnezeu
e. Originea, intemeierea si misiunea Bisericii
f. Organizarea Bisericii
g. Caracteristicile Bisericii
4. SACRAMENTELE
a. Harul divin
b. Sacramentele in general
c. Botezul
d. Mirul
e. Euharistia
f. Sacramentul pocaintei
g. Maslul h. Preotia
i. Casatoria
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI
TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text biblic;
2. Argumentarea biblica a unui punct de vedere teologic;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. EPOCA PATRIARHALA
a. Abraham
b. Isac
c. Iacob
d. Istoria lui Iosif
2. EXODUL: Moise si Iosua
3.EPOCA JUDECATORILOR
a. Ghedeon
b. Samson
4. EPOCA REGILOR
a. Samuel si Saul
b. David
c. Solomon
5. EPOCA CAPTIVITATII BABILONIENE SI ELIBERAREA
a. Ieremia
b. Daniel
c. Tobia
d. Iona
6. CANONUL NOULUI TESTAMENT
7. EVANGHELIILE SINOPTICE:
a. EVANGHELIA DUPA MATEI: prezentare generala, particularitati.
b. EVANGHELIA DUPA MARCU: prezentare generala, particularitati.
c. EVANGHELIA DUPA LUCA: prezentare generala, particularitati.
8. EVANGHELIA DUPA IO AN: prezentare generala, particularitati.
9. FAPTELE APOSTOLILOR
a. Rusaliile
b. Biserica stramoseasca
c. Viata primilor crestini
d. Sinodul din Ierusalim
10. CONVERTIREA LUI SF. PAVEL SI CALATORIILE SALE MISIONARE
11. SCRISORILE SFANTULUI APOSTOL PAVEL:
a. prezentare generala;
b. teme centrale.
12. SCRISOAREA CATRE EVREI:
a. prezentare generala;
b. teme abordate.
13. SCRISORILE CATOLICE:
a. prezentare generala;
b. teme abordate.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA (GRECO-CATOLICA)
LICEELE GRECO-CATOLICE STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT
I. STATUTUL DISCIPLINEI
TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
2. Caracterizarea unui personaj biblic;
3. Descrierea si interpretarea unor evenimente biblice in contextul Revelatiei;
4. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
5. Interpretarea personala a textului sacru;
6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic si spiritual.
III. CONTINUTURI:
1. Vechiul Testament:
1. Creatia
2. Potopul
3. Perioada Patriarhilor:
a. Chemarea lui Avraam
b. Jertfa lui Isaac
c. Lupta lui Iacov cu ingerul
4. Moise si iesirea din Egipt
5. Drumul in desert si legea de pe Sinai
6. Regele David
7. Regatul de nord si profetii sai:
a. Profetul Ilie
b. Profetul Osea
8. Regatul de Sud si profetii sai:
a. Chemarea profetului Isaia
b. Profetia lui Isaia despre Emanuel
c. Noul Legamant ( Ier 31)
9. Rugaciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)
2. Noul Testament
1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj
2. Buna Vestire
3. Nasterea lui Isus
4. inchinarea magilor
5. Botezul lui Isus
6. Fericirile
7. Parabola semanatorului
8. Parabola samariteanului
9. Nunta din Cana
10. Minunea orbului din nastere
11. Agonia lui Isus in Ghetsimani
12. Cina cea de Taina
13. invierea lui Isus
14. Rusaliile
15. Chemarea Sf. Paul
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
CATEHISM
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Descrierea adevarurilor de credinta;
2. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
3. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
4. Descrierea sacramentelor;
5. Explicarea poruncilor si a normelor de morala crestina.
III. CONTINUTURI
1. Teologie dogmatica:
1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei.
2. Crearea lumii vazute si nevazute.
3. Misterul intruparii, copilariei si vietii publice a lui Isus.
4. Misterul Pascal: patima, moartea si invierea Domnului.
5. Spiritul Sfant Sfintitorul.
6. insusirile Bisericii.
7. Sacramentele de initiere.
8. Sacramentele de vindecare.
9. Sacramentele de slujire.
10. Viata vesnica: raiul, purgatoriul, iadul.
2. Teologie morala:
1. Constiinta morala.
2. Pacatul.
3. Legea morala
4. Porunca intai.
5. Porunca a doua si a treia.
6. Porunca a patra.
7. Porunca a cincea.
8. Porunca a sasea si a noua.
9. Porunca a saptea si a zecea.
10. Porunca a opta.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA REFORMATA
LICEELE TEOLOGICE REFORMATE STUDII BIBLICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII REFORMATE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;
2. Utilizarea adecvata a termenilor limbajul biblic;
3. Sustinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;
4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;
5. Redactarea unei compozitii, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale ale continutului textului biblic dat, si sa motiveze in compozitie acceptiunile sale, conform cerintelor formulate.
III. CONTINUTURI
A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT
1. Primele istorisiri
• Facerea lumii (Geneza 1-2,4a.)
• Primul om in gradina Eden (Gen. 2,4b+25)
• Caderea in pacat si alungarea din Paradis (Gen.cap.3)
• Cain si Abel (Gen.4,1 -16)
• Istoria lui Noe (Gen.6,5-9,17)
• Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.)
2. Istoria patriarhilor
• Chemarea lui Avraam; Avraam si Sara in Egipt (Gen. 12,1-20)
• Legamantul (Gen. cap. 15)
• Agarsi Ismael (Gen. cap. 16)
• Reinnoirea legamantului, circumcizia, prevestirea nasterii lui Isaac (Gen. cap. 17)
• Vizita Domnului la Avraam, mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma (Gen.cap. 18)
• Nimicirea Sodomei si Gomorei, salvarea lui Lot (Gen. 19, 1-29)
• Nasterea lui Isaac, izgonirea lui Agarsi Ismael (Gen. 21,1-21)
• Jerftirea lui Isaac (Gen. 22,1-19)
• Casatoria lui Isaac cu Rebeca, nasterea lui lacov si Esau (Gen.cap.24 si Gen. 25,19-26)
• Vinderea dreptului de intai-nascut. inselaciunea si fuga lui lacov. Visul si juramantul lui lacov (Gen. 25,27-34 si Gen. 27,1-28,22)
• lacov la Laban, sotiile si copiii lui (Gen. 29,1-30,24)
• intoarcerea acasa a lui lacov si lupta lui la valea labocului (Gen. 32, 2-32)
• Copilaria, visele si ajungerea in Egip a lui losif (Gen.cap.37)
• losif in casa lui Potifar si in inchisoare (Gen. 39,1 - 40,23)
• losif explica visele faraonului si devine supraveghetor al Egiptului (Gen.cap.41)
• Primul drum in Egipt al fratilor lui losif (Gen.cap. 42)
• Al doilea drum, lacov se muta in Egipt (Gen. 43,1 - 46,7; 47,1-6; 50,20)
3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu
• Captivitatea si nasterea lui Moise (Exod 1,1 -2,10)
• Tineretea, fuga din Egipt si casatoria lui Moise (Exod 2,11-25)
• Chemarea lui Moise (Exod 3,1 - 4,17)
• Asezarea Pastilor si pedeapsa a zecea (Exod cap. 12)
• Trecerea Marii Rosii (Exod cap. 14)
4. Migrarea in desert si ocuparea pamantului fagaduintei
• Mana si prepelitele, apa din stanca (Exod cap. 16 si 17,1 -7)
• Israel la Sinai si Decalogul (Exod 19,1 - 20,21)
• Vitelul de aur (Exod cap. 32)
• Cercetarea Ierihonului. Rahavsi spionii. Ocuparea Ierihonului (losua capitolele 2 si 6)
5. Perioada judecatorilor
• Debora si Barac (Judecatori cap. 4)
• Ghideon (Judecatori capitolele 6-7)
• Samson (Judecatori capitolele 13-16)
• Rut (Rut capitolele 1-4)
6. Perioada regilor
• Nasterea si chemarea lui Samuil(1 si 3)
• Israelitii cer un rege. Regele Saul (capitolele 8-10)
• Dumnezeu il alege pe David. David in curtea lui Saul (16.)
• David si Goliat (ISamuil cap. 17)
• Ionatan si David (18-20.)
• Pacatul si ispasirea lui David (ISamuil capitolele 11-12.)
• Revolta lui Absalom (1 Samuil 15,1 - 19,5)
• Judecata inteleapta a lui Solomon (1 Regi 3, 16-28)
• Mie. Vaduva din Sarepta (1 Regi 17,1-24)
• Ilie pe muntele Carmei (1 Regi 18,20-46)
• Via lui Nabot (1 Regi cap. 21)
• Rapirea lui Ilie la cersi Elisei, prooroc dupa Ilie (2 Regi 2,1-14)
• inmultirea untdelemnului si fiul Sunamitei (2 Regi 4,1-37)
• Vindecarea lui Naaman (2 Regi cap. 5)
7. Profetii
• Daniel si cei trei tovarasi ai sai in slujba lui Nebucadnetar (Daniel cap. 1)
• Daniel explica primul vis al lui Nebucadnetar (Daniel cap. 2)
• Cuptorul arzand (Daniel cap. 3)
• Al doilea vis, boala si vindecarea lui Nebucadnetar (Daniel cap. 4)
• Ospatul lui Belsatar (Daniel cap. 5)
• Daniel in groapa leilor (Daniel cap. 6)
• Profetul lona (lona capitolele 1-4)
B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT
1. Nasterea lui loan Botezatorul si a lui lisus
• Vizita ingerului Gabriel la Zaharia si la Maria. Maria la Elisabeta. Nasterea lui loan Botezatorul (Luca cap. 1)
• Nasterea lui Isus dupa Luca: recensamantul, pastorii, circumcizia lui Isus, Simion si Ana (Luca 2,1-40)
• Nasterea lui Isus dupa Matei: Visul lui losif, magii, fuga in Egipt, uciderea pruncilor, intoarcerea acasa (Matei 1,18-2,23)
• lisus la varsta de 12 ani (Luca 2,41 -52)
2. Pregatirea lui lisus
• Predica lui loan Botezatorul la Iordan. Botezarea lui lisus (Matei cap.3)
• Ispitirea lui lisus (Matei 4,1-11)
3. Chemarea ucenicilor si primul semn
• lisus isi cheama primii ucenici: Petru, Andrei, lacov si loan (Matei 4,18-25)
• Chemarea lui Filip si Natanael (loan 1,43-51)
• Primul semn facut de Isus: Nunta din Cana (loan 2,1-11)
4. Isus in Galileea si ludea
• Nicodim (loan 3, 1-21)
• Samariteanca (loan 4,1-41)
• Vindecarea paraliticului (Marcu 2,1-12)
• Spicele de grau si sabatul (Marcu 2, 23-28)
• Omul cu mana uscata (Marcu 3,1-6)
• Macarismele (Matei 5,3-12)
• Femeia pacatoasa unge picioarele lui Isus (Luca 7,36-50)
• Fiica lui lair si femeia cu hemoragie (Luca 8,40-56)
• Moartea lui loan Botezatorul (Marcu 6,14-29)
• inmultirea painilor (loan 6,1-15)
• Schimbarea la fata a lui Isus (Matei 17,1-13)
• Tanarul bogat (Marcu 10,17-31)
5. Parabolele lui lisus
• Pilda semanatorului si explicatia parabolei (Matei 13,1-23)
• Pilda neghinei si explicatia parabolei (Matei 13,24-30 si 36-43)
• Pilda samariteanului milostiv (Luca 10,25-37)
• Pilda fiului ratacitor (Luca 15,11 -32) ^ • Pilda talantilor (Matei 25,13-30)
6. in drum spre Ierusalim
• invierea lui Lazar (loan 11,1 -45)
• Orbul Bartimeu (Marcu 10,46-52)
• Zacheu (Luca 19,1-10)
• Intrarea in Ierusalim (Luca 19,28-40)
• Curatirea templului (Matei 21,12-17)
• Judecata de apoi (Matei 25,31 -46)
7. Suferintele, moartea si invierea lui Isus
• Isus spala picioarele ucenicilor (loan 13,1-20)
• Vanzarea lui Isus. Cina cea de taina. Cina Domnului (Matei 26,14-29)
• instiintarea lui Petru. Rugaciunea de pe munte. Arestarea lui Isus si tagaduirea lui Petru (Luca 22, 31-62)
• Isus condamnat de sinedriu (Matei 26,57-68)
• Isus in fata lui Pilat. Isus sau Baraba. Biciuire si condamnare (loan 18,28 - 19,16)
• in drum spre Golgota: Simon din Cirene (Matei 27,31 -36)
• Rugaciunea lui Isus pe cruce. Pocainta talharului rastignit (Luca 23,32-43)
• Moartea lui Isus. Sutasul (Marcu 15,33-39)
• ingroparea lui Isus si pazirea mormantului (Matei 27,57-66)
• invierea lui Isus. intalnirea cu Maria si cu ucenicii (loan 20,1-23)
• Ucenicii din Emmaus (Luca 24,13-35)
• Isus se arata la marea Tiberiadei. Dialogul cu Petru (loan 21,1-19)
• Porunca botezului (Matei 28,16-20)
8. Nasterea comunitatii crestine
• inaltarea (Fapte 1,1-14.)
• Alegerea lui Matia (Fapte 1,15-26)
• Pogorarea Sfantului Duh si formarea Bisericii (Fapte cap. 2.)
• Vindecarea ologului din nastere (Fapte 3,1-10)
• Filip si etiopianul (Fapte 8,26-40)
• Isus se arata lui Saul (Fapte 9,1-22) 9. Citate biblice
Se cere cunoasterea aprofundata a urmatoarelor citate biblice: Vechiul Testament
Gen.1,27; Gen. 3,15; Gen. 4,6-7; Gen. 4,10; Gen. 22,2; Gen. 32,27-28; Gen.50,20; Exod. 3,14; losua 2, 11b; losua 6,16b; losua 6,26; Judec. 6,22b; Judec. 6,32; Judec. 14,14; Rut 1,16b-17; 1Sam. 3,10; 1Sam. 8,5; 1Sam. 10,11b; 2Sam. 12,7a; 2Sam. 12,11-12; 1Regi 18, 21; 2Regi 2,14; 2Regi 5,17; Dan. 1,7; Dan. 3,17-18; Dan. 6,27-28; lona 3,2; Isaia 7, 14; Isaia9, 6; Isaia 11,1-2.
Noul Testament
Matei 1,22-23; Mat. 2,5-6; Mat. 3,17; Mat. 4,4; Mat. 4,7; Mat. 4,10; Mat. 5, 3-12; Luca 1,28; Luca2,14; Luca 2,29-30; loan 1,14; Luca 2,49; loan 1,46; Ioan2,11; loan. 3,8; Ioan3,16; loan 4,24; Marcu 2,27-28; Luca 8,48; Marcu 6,23; Jn. 6,7; Mat. 17,4; Marcu 10,21b; Mat. 13,23; Mat. 13,30; Luca 10,27; Luca 10,29; Luca 15,21; Luca 15,31; Mat. 25,29; loan 11,43; Marcu 10,47b; Luca 19,10; Luca 19,38; Luca 19,40; Mat. 21,13; Mat. 25,40; loan 13,8b; Mat. 26,23; Luca 22,31-32; Luca 22,46; Luca 22,48; Luca 22,58; Luca 22,61-62; Mat. 26,63-64; loan 18,36; loan 19,5b; Luca 23,34; Luca 23,43; loan 19,27; Marcu 15,39; loan 20,29; loan 21,15; Mat. 28,18-20; Fapte 1,11; Fapte 2,42; Fapte 3,6; Fapte 8,36b-37; Fapte 9,4.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
ISTORIA BISERICII REFORMATE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII REFORMATE
are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
4. Interpretarea consecintele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
7. Asumarea responsabilitati pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.
III. CONTINUTURI
1. Viata primilor crestini. Viata si slujirea apostolului Pavel
2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare
Crestinismul ca religie de stat; Erezii si secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice
3. Biserica celor doua imperii romane Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice
4. Epoca cruciadelor
Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendintei cruciadelor
5. Albigentii
Motivele nasterii sectelor secolelor XI-XIII.; Valdezii, albigentii;
6. Jan Hus si John Wyclif
Husitii; Evenimente premergatoare papalitatii din Avignon;
7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dubla si tripla
8. Influenta renasterii si a umanismului asupra Bisericii. Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renasterii si a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus
9. Viata si activitatea lui Martin Luther
Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!" ;
10. Viata si activitatea lui Huldrych Zwingli Slujirea la Maria Einsiedeln; "Scoala de profeti"; Hotararile adunarii imperiale din Speyer si imprejurarile mortii lui Zwingli
11. Viata si activitatea lui Jean Calvin
Cuvantarea "Filozofia crestina" la deschiderea anului universitar in Paris si consecintele Institutio Religionis Christianae; insemnatatea in activitatea reformatorului a primei perioade geneveza, celei petrecute la StraBburg si celei de a doua din Geneva;
12. Crestinatatea maghiara din navalirea tatarilor pana la tragedia din Mohacs Prezentarile invataturilor Reformei in Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;
13. Epoca Izabellei si a lui Ioan Sigismund
Reforma luterana si elvetiana; Despartirea Bisericilor Reformei;
14. Contrareforma in Europa
Contrareforma; Inchizitia; intemeierea si functionarea ordinului iezuitilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum
15. Biserica Reformata in secolul al XVTI-lea Bocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rakoczy Gyorgy L;
16. Bisericile Angliei Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptistii; Restauratia; Reformatii scotieni;
17. Protestantismul nord-american
Emigrari. Pilgrim Fathers; Colonistii si Biserica; Libertatea americana a religiei: Pennsylvania;
18. "Marea decadere a Transilvaniei" si ultimele zile ale Principatului Transilvan Rakoczy Gyorgy II.; Lupte interne in Biserica Reformata; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independenta principatului; Conceptii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul
19. Luptele pentru libertate ale kurutilor
Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor in Transilvania; Transilvania isi pierde independenta; Izbucnirea luptei pentru libertate
20. Epoca lui Leopold I., Carol III. si a Mariei Tereza
Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareforma in Ungaria cu asistenta imperiala; Razboaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestantilor
21. Iosif II.
Absolutismul iluminist; Regele "cu palarie"; Ordinul Tolerantei (Ungaria si Transilvania) Efectul si punerea in practica a Ordinului Tolerantei; Alte ordine; Caderea si moartea lui Iosif II.
22. Curente teologice in crestinism
Iluminismul; Miscari de desteptare sufleteasca in Europa (la scotieni, germani, olandezi)
23. Bisericile noastre protestante in secolele XIX-XX.
Curente teologice: liberalismul, rationalismul, romantica; Formarea miscarilor ecumenice:
1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor;
NOTA: Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA UNITARIANA
LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE STUDII BIBLICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E , la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII UNITARIENE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text teologic;
2. Elaborarea argumentelor pentru sustinerea unui punct de vedere personal;
3. Interpretarea simbolurilor si motivelor religioase dintr-un text dat;
4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugaciuni, povestiri, comparatii) pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.
III.CONTINUTURI
1. Relatia divinitate - om (Schimbarea relatiei divinitate - om in Vechiul Testament, Relatia tata-individ);
2. Elementele mitologice si istorice in vechiul Testament (geneza, istoria si formarea evreilor in comunitate religioasa; rolul concucatorilor in istoria evreilor - Moise, regii, judecatorii, profetii; practica si rolul religiei in viata cotidiana a evreilor);
3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turnul Babei, scara lui Iacov; legamantul)
4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiesti fata de religia popoarelor inconjuratoare (Dumnezeu, rolul credintei in comportamentul moral-religios al evreilor);
5. Caile de cunoastere ale lui Dumnezeu (rugaciunea, formele si sensul rugaciunii autentice, meditatia, credinta, caracterul personal al credintei);
6. Viata si personalitatea lui Isus ;
7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea si adevarul, adevarul omenesc si adevarul dumnezeiesc, iubirea fata de semeni si de Dumnezeu, imparatia cerurilor si vocatia omului, Fericirile);
8. invatatura lui Isus despre Dumnezeu, despre om si porunca iubirii;
9. Locul si valoarea Bibliei in religia unitariana; orientare in Biblie, traducerile.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
ISTORIA BISERICII UNITARIENE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII UNITARIENE
are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
4. Interpretarea consecintelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
7. Asumarea responsabilitati pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.
III. CONTINUTURI
1. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu in primele epoci ale crestinismului
2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare Crestinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice; Prigonirea crestinilor
3. Miscarile premergatoare reformei din Europa Jan Hus si John Wyclif
4 Viata si activitatea lui Martin Luther
Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!" ;
5 Viata si activitatea lui Jean Calvin
6. inceputurile miscarilor antitrinitariene
Viata si activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini
7. inceputurile miscarii unitariene din Transilvania Viata si activitatea lui David Ferenc
8. Biserica Unitariana din Transilvania in secolul al XVII-lea
9. Complanatia Desiana si consecintele acestuia
10. Viata si activitatea episcopului Koncz Boldizsar
11. Diploma Leopoldinum si consecintele acestuia
12. Rolul episcopilor si patronilor din secolul al XVIII-lea
13. Viata si activitatea episcopului Kriza Janos
14. Patronii secolului al XlX-lea
15. Viata si activitatea episcopului Ferencz Jozsef
16. Istoricul colegiilor unitariene
17. Biserica unitariana intre cele doua razboaie mondiale
18. Biserica Unitariana in timpul regimului comunist.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA BAPTISTA
LICEELE BAPTISTE STUDIUL BIBLIEI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
3. Explicarea scopului si a implicatiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau intamplari biblice;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT
1. Genesa: Cartea inceputurilor
a. Creatia (zilele creatiei, crearea omului)
b. Caderea (ispitirea si neascultarea, urmarile neascultarii, prima profetie mesianica)
c. Potopul (cauze, descriere, legamantul cu Noe)
d. Babei (descriere, urmari)
e. Avraam (chemare, legamant, credinta ca neprihanire, jertfirea lui Isaac)
f. Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profetia mesianica: Gen. 49:10)
g. Iosif (visul, vinderea ca rob, intemnitarea, inaltarea, Iosif ca salvator, caracterul lui)
2. Exodul. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau
a. Eliberarea din Egipt (robia aspra, pregatirea lui Moise, scopul urgiilor, impietrirea lui Faraon, moartea intailor nascuti, Pastele)
b. Legamantul Mozaic (scopul, continutul, Decalogul, diferite legi)
c. Cortul intalnirii (elemente componente)
3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan
a. Intrarea in Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, caderea ierihonului, Ai)
b. Cucerirea tarii (campania de sud si nord)
4. Judecatori. Ghedeon si Samson
a. Caracteristicile perioadei judecatorilor (pacat, pedeapsa, pocainta, pace, Jud. 21:25)
b. Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)
c. Samson (istoria, caracterizarea personajului)
5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel
a. Nasterea si chemarea
b. Samuel ca judecator (judecarea si invatarea poporului)
c. Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul si a lui David)
6. Saul, primul rege al Israelului
a. Credinciosia lui Saul (ungerea, biruinta asupra dusmanilor)
b. Caderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)
7. David, intemeietorul Statului national evreu
a. imparat peste Iuda si Israel
b. Pacatul lui David si consecintele lui
c. Legamantul davidic (2 Samuel 7:11-16)
STUDIUL NOULUI TESTAMENT
1. Contextul cultural-religios al Noului Testament
a. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tata, omul - creatia lui Dumnezeu, pacatul, asteptarea mesianica)
b. Templul si sinagoga
2. Evangheliile - privire generala
a. Autorul, data si locul scrierii
b. Destinatia si scopul evangheliei
3. Viata si lucrarea Domnului Isus Cristos
a. Nasterea si copilaria
b. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrari)
c. Moartea, invierea, inaltarea
8. invatatura Domnului Isus si minunile Sale
a. Metodele de invatare ale lui Isus
b. Scopul si continutul invataturii
c. Minunile lui Isus (implinirea profetiilor mesianice, exemple)
9. Divinitatea si umanitatea Domnului Isus in Evanghelia dupa Ioan
a. Prologul Evangheliei dupa Ioan
b. Afirmatiile "Eu sunt..."
c. Minunile
d. Elementele esentiale ale naturii umane
10. Prima calatorie misionara: iudaizatorii
a. Biserica din Antiohia Siriei (motivatiile misiunii)
b. Traseul si piedicile intalnite
c. Conciliul din Ierusalim (probleme si solutia)
11. Epistola catre Romani
a. Autor, destinatari, scop
b. Revelatia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relatia crestinului cu statul, ingaduinta crestina
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
DOCTRINE BIBLICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
in cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmatii date si explicarea acestora in contextul Scripturii;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului
a. Termeni inruditi
b. Teorii inadecvate
c. Doctrina biblica a inspiratiei
d. Dovezile inspiratiei
2. Natura si atributele lui Dumnezeu
a. Esenta naturii si atributelor
b. Atribute nonmorale
c. Atribute morale
3. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si speciala
a. Revelatia generala
b. Revelatia speciala
4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate si umanitate
a. Dumnezeirea lui Cristos
b. Umanitatea lui Cristos
5. Lucrarea lui Cristos. Moartea invierea si ispasirea
a. Importanta mortii lui Cristos
b. Interpretari gresite
c. Adevarata semnificatie a mortii
d. Sfera de cuprindere a mortii lui Cristos
e. invierea lui Cristos
6. Persoana Duhului Sfant
a. Personalitatea Duhului Sfant
b. Dumnezeirea Duhului Sfant
7. Lucrarea Duhului Sfant
a. Darurile Duhului Sfant
b. Umplerea cu Duhul Sfant
8. Originea omului. Caderea si pacatul originar
a. Caracteristicile crearii
b. Modelul pentru crearea omului
c. Caderea omului
9. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte
a. Conceptul biblic despre pacat
b. Consecintele pacatului
c. Iertarea pacatului
10. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament
a. Consideratii introductive
b. Mantuirea in Vechiul Testament
c. Mantuirea in Noul Testament
11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul si Cina Domnului
a. Introducere
b. Botezul
c. Cina Domnului
12. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare
a. Semnificatia inchinarii
b. Continutul inchinarii
c. Ziua de inchinare
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA PENTICOSTALA PNEUMATOLOGIE
I. STATULTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea si explicarea conceptelor si notiunilor de baza specifice pneumatologiei;
2. Analiza si interpretarea doctrinelor si simbolurilor teologice;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. Doctrina despre Duhul Sfant si locul ei in teologie.
2. Duhul Sfant este o Persoana.
3. Dumnezeirea Duhului Sfant.
4. Simbolurile Duhului Sfant.
5. Denumirile Duhului Sfant.
6. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.
7. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant.
8. Roada Duhului Sfant.
9. Plinatatea Duhului Sfant.
10. Cele noua daruri ale Duhului.
11. Calauzirea Duhului Sfant.
12. Rolul si locul Duhului Sfant in predicarea Evangheliei.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
DOCTRINE BIBLICE
I. STATULTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina PNEUMATOLOGIA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notinilor biblice de baza;
2. Interpretarea unui text biblic;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.
III. CONTINUTURI
1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.
2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului.
3. Natura si atributele lui Dumnezeu.
4. invatatura despre Trinitate.
5. Revelatia lui dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala.
6. Lucrarile lui Dumnezeu . Creatia.
7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate si umanitate.
8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea si invierea Sa
9. Ispasirea realizata de Isus Christos.
10. Originea omului. Caderea si pacatul originar.
11. Pacatul. Natura pacatului si consecintele lui.
12. Planul de mantuire a omenirii.
13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul si cina Domnului.
14. Slujbele din Biserica.
15. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A SAPTEA STUDIUL BIBLIEI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor si a notiunilor ce contureaza structura crestinismului;
2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;
3. Argumentarea aspectelor esentiale ce apartin crestinismului;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.
III. CONTINUTURI
UNITATEA I
1. Caile de acces catre studiul Apocalipsei.
2. Cele sapte biserici (componentele fiecarei scrisori - fagaduinta, salut, lauda, repos, sfat si rasplata promisa; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).
3. Sigilii si trambite (interpretare si aplicare la experienta personala).
4. Ramasita si criza finala (identificarea bisericii ramasitei; nemultumirea lui Lucifer; Mihail si ingerii Lui; biruinta Mielului; pregatirea pentru criza finala).
5. Fiara care semana cu un leopard si Fiara cu coarne ca ale unui miel.
6. Cele trei soli ingeresti(semnificatiile si caracteristicile specifice fiecarei solii; adevaratul si falsul sigiliu; consecinte ale primirii si refuzului soliei).
7. Ultimele plagi si babilonul modern.
8. Nunta Mielului si mileniul(necazul cel mare; descrierea cetatii sfinte; bucuria celor mantuiti si cantarea Mielului).
9. Noul Pamant (un cer nou si un pamant nou; caracteristicile celor mantuiti; rasplatirea celor mantuiti).
UNITATEA II
10. Natura pacatoasa si pocainta(pacatosul si Hristos; adevarata pocainta; predarea vointei lui Hristos; relatia dintre pocainta si bucurie; iudeii si mantuirea; neamurile si mantuirea).
11. Marturisirea si iertarea pacatului(constienta pacatului; credinta si faptele; credinta si sentimentele).
12. Definirea, experimentarea si efectele sfinteniei.
13. Harul si Legea (Planul de Mantuire; indreptatirea prin credinta).
14. Castigarea bataliei cu noi insine(rastignirea eu-lui).
15. Personalitatea si lucrarea Duhului Sfant (semnificatia umplerii cu Duhul Sfant).
16. Schimbarea si rezultatele ei practice: responsabilitate civica, responsabilitate financiara, toleranta si discernamant, apreciere si lauda.
LISTA DE TERMENI / NOTIUNI TERMENI
Binecuvantat, Biruitor, Biserica, Caldicel, Condamnare, Conducere, Controversa, Credinta, Criza finala, Curatire, Descoperire, Dragostea dintai, Evanghelia vesnica, Faradelege, Iertare, impacare, inger, Laodiceean, Mangaietor, Martor credincios, Marturie, Mila, Mileniu, Nastere din nou, Neprihanire, Noul Pamant, Pacat, Pocainta, Profetie, Redesteptare, Revelatia, Sfintire, Sigiliul, Transformare, Vointa. NOTIUNI
Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curatit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai — prezentati in cartea Apocalips, Caderea Babilonului, Calauzirea Duhului, Carticica, Cel imbatranit de zile, Cele patru vanturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fara plata, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihanirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie vesnica, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curata, Fiara care se ridica din adanc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovniceasca, Fire pamanteasca, Haine albe, Har, Hristos sfarsitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, implinirea Legii, indreptatit prin credinta, ingaduinta crestina, invatatura lui Balaam, Legamantul harului, Lege duhovniceasca, Lege fireasca, Legea, Lucrarea Duhului, Mantuire prin fapte, Mantuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu doua coarne, Mielul lui Dumnezeu, Nastere din nou, Nadejde, Neprihanire prin credinta, Nunta Mielului, Pacatul, Peceti, Piatra de poticnire, Plan de mantuire, Plata pacatului, Potrivit Duhului, Rabdarea sfintilor, Rastignirea eu-lui, Secerisul pamantului, Semn — sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujba duhovniceasca, Solie intreita, Sub har, Sub lege, Sapte potire, Trambite, Trupul lui Hristos, Vinul maniei lui Dumnezeu.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
DOGMATICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor esentiali si a notiunilor specifice folosite in Biblie si in dogmatica adventista;
2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezuma declaratia de credinta a Bisericii Adventiste;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.
III. CONTINUTURI
1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU
a. Biblia - Cuvantul lui Dumnezeu.
b. Dumnezeirea - Sfanta Treime.
c. Dumnezeu Tatal, Creatorul, Sustinatorul si Stapanul intregii creatiuni.
d. Dumnezeu Fiul cel vesnic, Creator, Mantuitor intrupat si Judecator.
e. Dumnezeu Duhul Sfant, Partas creatiunii, intruparii si rascumpararii.
2. DOCTRINA DESPRE OM
a. Creatiunea - opera desavarsita a lui Dumnezeu.
b. Omul - chip al lui Dumnezeu; consecintele pacatului.
3. DOCTRINA DESPRE MANTUIRE
a. Marea lupta dintre Hristos si Satana.
b. Viata, moartea si invierea Domnului Hristos.
c. Mantuirea prin credinta in Isus lucrata de Duhul Sfant.
4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICA
a. Biserica - Comunitatea credinciosilor, Mireasa lui Isus Hristos.
b. Ramasita si misiunea ei.
c. Unitatea trupului lui Hristos.
d. Botezul - marturie si simbolul unirii cu Hristos.
e. Cina Domnului - partasie cu trupul si sangele lui Hristos.
f. Darurile si slujbele spirituale.
g. Darul profetiei.
5. DOCTRINA DESPRE VIATA CRESTINA
a. Legea vesnica a lui Dumnezeu.
b. Sabatul - monument al creatiunii si semn al legamantului.
c. Administrarea crestina a bunurilor vietii.
d. Comportamentul crestin.
e. Casatoria si familia crestina.
6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE
a. Lucrarea Domnului Hristos in Sanctuarul Ceresc.
b. A doua venire a Domnului Isus Hristos.
c. Moartea si invierea celor mantuiti si a celor nelegiuiti.
d. Mileniul si sfarsitul pacatului.
e. Noul pamant - caminul celor mantuiti.
LISTA DE TERMENI / NOTIUNI TERMENI
A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserica, Calauzire, Chivot, Creatiune, Evanghelie, Faradelege, Fiul omului, indreptatire, intrupare, inviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremoniala, Legea Morala, Liberul arbitru, Logos, Mangaietor, Mantuitor, Mileniul, Nastere din nou, Natura umana, Natura divina, Personalitate, Planul Mantuirii, Pocainta, Ramasita, Revarsare, Revelatie, Sabat, Sanctuar, Sfintenie, Sola Scriptura, Solie ingereasca, Tetelestai, Trinitate Divina, Viata vesnica, Ziua Ispasirii.
NOTIUNI
Atotprezenta, Atotputernicie, Atotstiinta, Biserica invizibila, Chinuri vesnice, Curatirea Sanctuarului, Daruri duhovnicesti, Desavarsit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfant - inlocuitorul, Duhul Sfant - Mangaietor, Dumnezeire, Evanghelie, Fagaduinta invierii, Faradelege, Haine albe, Iertare, Inspiratie, impacarea, indreptatirea impartasita, inlocuitor, intrupare, invierea mortilor, invierea partiala, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mantuirea prin har, Marturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Nastere din nou, Natura, Natura divina, Neschimbator, Pacatul impotriva Duhului Sfant, Plata pacatului, Ploaia tarzie, Ploaia timpurie, Pocainta, Predare, Preexistenta, Preotie universala, Profetie, Proorocie, Ramasita, Revarsarea Duhului Sfant, Revelatie, Revenirea vizibila, Sabat - obicei, Sabatul ca desfatare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pamant, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfanta Scriptura, Sfanta Sfintelor, Sfarsitul Legii, Sfintenia lui Dumnezeu, Sfintire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienta Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viata vesnica, Zi binecuvantata.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
CULTUL MUSULMAN LEGISLATIE ISLAMICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, LEGISLATIE ISLAMICA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. COMPETENTE GENERALE (in limba romana):
1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice .(Scopul si obiectul de studiu);
2. Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a felurilor si a modurilor de practicare a acestora;
3. Definirea notiunii de "persoana responsabila" si a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislatiei Islamice;
4. insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in viata sociala.
II. COMPETENTE GENERALE (in limba turca):
1. Fikih ilminin terminolojisini ,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.
2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.
3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.
4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.
III. CONTINUTURI
10.SINIF
KONU 1 FIKIH ILMI
A.Fikihin tammi,konusu ve amaci KONU 2.IBADET
A.ibadetin tanimi ve cesitleri B.Ibadetin yapihsi amaclan
KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERI
A.Miikellefin gorevleri
KONU 4. TEMIZLIK
A.Hades ve necasetin mahiyeti
B.Abdest
C.Gusul(Boy Abdest)
KONU 5. NAMAZ A.Namaz vakitleri B.Namazm farzlan C.Namazm Vacib ve sunnetleri
KONU 6.NAMAZLARIN KILINISI A.Bes vakit namaz ve kilmisi B.Vitir namazi ve kilmisi C.Cenaze namazi ve kilmisi C.Cuma namazi ve kilmisi D.Bayram namazi ve kilmisi E.Teravih namazi
KONU 7 NAMAZLARLA iLGILi DIGER MESELELER
A.Sehiv,tilavet ve siikur secdeleri 11.SINIF KONU 8 ORUC
A.Orucun tanimi,6nemi,hikmeti ve faydalan B.Orucun farz olmasi ve sesitleri C.Orucun sartlan ve hiikmu t.Oruc bozan ve bozmayan seyler
KONU 9ZEKAT
A.Zekatm tanimi,6nem,hikmeti ve faydalan B.Zeketm tabi olan ve olmayan mallar C.Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi
KONU 10 SADAKA A.Sadaka ve sesitleri B.Fitir sadakasi
KONU 11 HACC A.Hacc ve faydalan
B.Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti C.Hacc sesitleri t.Haccm riikunleri D.Haccin sartlan E.Umre F.Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler
KONU 12 KURBAN VE AV A.Kurbanm mahiyeti ve onemi
B.Kurbanm vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar C.Nezir ve Ahika kurbani C.Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
Muzica-coregrafie-teatru
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
LICEE DE ARTA, MUZICA, COREGRAFIE SI ARTA ACTORULUI
ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI
BACALAUREAT 2007
I. Statutul disciplinei
In cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului si baletului constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale si constituie proba scrisa.
II. Competente de evaluat
Istoria muzicii, teatrului si baletului se inscrie in randul disciplinelor de stricta specialitate, ce se adreseaza elevilor de la liceele de arta. Competentele de evaluat:
utilizarea notiunilor istorice specifice mentionate in curriculum;
- corelarea unor notiuni cu fapte istorice;
interpretarea unor evenimente istorice marcante si prezentarea personalitatilor epocii
respective care au condus la dezvoltarea artelor;
recunoasterea, si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice;
compararea unor opinii diferite privind incadrarea stilistica a creatorilor reprezentativi;
- descrierea si explicarea unor fapte si fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;
utilizarea corecta si adecvata a limbajului specific;
- operarea cu analogii stilistice si creative intre arte, in perspectiva interdisciplinara;
1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII
A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE
Continuturi:
1. Antichitatea greco-romana: semnificatie privind evolutia ideilor estetice in cadrul spiritualitatii europene.
2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanta acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la romani. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu in apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, pana la momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
3. Renasterea muzicala (caracteristici si cronologia perioadei) debutul epocii moderne in spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", scoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanta). Aparitia operei. Camerata florentina si Monteverdi.
4. Stilul instrumental concertant in creatia secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc).
J.S.Bach - creatia instrumentala, importanta temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel).
5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Scoala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificatie) evolutia simfoniei si a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonica si de opera (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L.van Beethoven).
6. Romantismul: incadrarea in epoca, trasaturi generale, forme si genuri predilecte, evolutia si perfectionarea instrumentelor, importanta pianului, virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale nationale; compozitori reprezentativi (cu precadere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.LCeaikovski, G.Verdi, R.Wagner).
7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XlX-lea si inceputul sec.XX; impersionism, post-romantism, expresionism, compozitori repreztentativi ( in special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg si noua scoala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concreta si electronica; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O.Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage s.a.).
B. ISTORIA MUZICII ROMANESTI
1. G. Enescu - creator si interpret; national si universal in opera compozitorului
2. Creatori romani in perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu s.a.)
3. Directii si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua jumatate a sec.XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger s.a.)
4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, opera) in muzica secolului XX si compozitori reprezentativi.
NOTA:
Pentru anul scolar 2004-2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii si Istoria teatrului va contine obligatoriu si minimum un item reprezentand fragmente muzicale/literare de referinta din lucrarile compozitorilor/dramaturgilor indicati in programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute in sistem grila.
2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUI
Continuturi:
1. Dansul in Grecia Antica:
dansul alaturi de muzica si poezie
- felurile dansului antic grecesc
2. Nasterea si fundamentarea baletului
- Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet.
3. J. G. Noverre - reformator si teoretician al baletului "Scrisori despre dans si balete".
4. Baletul in epoca romantica climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi si "Gissele". Rolul celor trei dansatoare in evolutia baletului.
- J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului in perioada romantica pana la sfarsitul sec.XIX in Franta, Italia, Danemarca. A.Bournonville. Baletul in Rusia. infiintarea scolilor imperiale si regale de dans. Coregrafi.
P.I.Ceaikovski si noua orientare in muzica de balet: "Frumoasa din padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de nuci". Marius Petipa, personalitate artistica si creatoare.
5. Precursorii modernismului si contributia lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze
6. S. Diaghilev si "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreti, baletele.
7. Perioada experimentala in baletul contemporan.
suprarealismul in balet. I.Stravinski, Serge Lifar si neoclasicismul.
8. Expresionismul german.
premisele aparitiei curentului artistic reprezentantii expresionismului si discipolii acestora
9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
- tehnica, expresie in baletul american, olandez., Coregrafi si interpreti.
10. Baletul in Romania:
evolutie, coregrafi, compozitori, interpreti
- Floria Capsali-fondator de scoala nationala balete romanesti
3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI
3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
Continuturi:
1. Antichitatea greaca: - tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia"
- "Prometeu Mantuit"
- Sofocle -"Oedip Rege"
- "Antigona"
- Euripide - "Medeea"
- comedia - Aristofan - "Broastele"
2.Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" si "Soldatul fanfaron" - la alegere 3.Teatrul medieval - Misterele
4. Comedia dell'Arte, Renasterea
5.Lope de Vega - "Fantana turmelor" si "Cainele gradinarului" - la alegere 6.William Shakespeare - drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet
- comedia fantastica "Visul unei nopti de vara" 7.Clasicismul francez - Corneille -"Cidul"
- Racine - "Fedra"
- Moliere - "Avarul" si "Don Juan" - la alegere 8.Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa
- Beaumarchai - o piesa
9.C. Goldoni - "Hangita" si "Sluga la doi stapani" - la alegere lO.Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani"
11.Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XlX-lea - N. Gogol "Revizorul" 12.Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescarusul"
- B.Show - "Pygmalion"
- H.Ibsen - "Nora"
13.Strindberg - "Dansul Mortii" si "Domnisoara Julia", la alegere 14.Teatrul contemporan
a) teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra"
b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu -"Cantareata cheala"
c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra"
3. B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
Continuturi:
1.inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XlX-lea
- Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie"
2.B.P.Hasdeu - "Razvan si Vidra"
3.Al.Davila - "Vlaicu-Voda"
4.I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta"
5.B.St. Delavrancea - "Apus de soare"
6.T.Musatescu - "Titanic vals"
7.C.Petrescu - "Jocul ielelor" si "Act venetian", la alegere
8.L.Blaga - "Mesterul Manole"
9. M.Sebastian - "Steaua fara nume"
10. M.Sorescu - "Raceala" ll.T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"
Bibliografie
Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba
Istoria culturii si civilizatiei - Ovidiu Dramba
Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala
Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. Meridiane
Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
Istoria teatrului romanesc - Mihai Vasiliu
Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDP
Istoria teatrului in Romania, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, Bucuresti
Teatrul romanesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului - Virgil Bradateanu, EDP,
1979, Bucuresti
*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
MUZICA, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUI - PROBE PRACTICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
in cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practica pentru muzica, coregrafie si arta actorului, constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
redarea corecta a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice si interpretative ale
repertoriului;
elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific;
realizarea calitatii artistice in interpretarea repertoriului specific profilului studiat; valorificarea potentialului personal si creativ in actul interpretativ; comunicarea artistica in perspectiva relatiei interpret-public.
1. MUZICA-proba practica
I. Sectia instrumentala (pian si instrumente orchestrale simfonice
instrumente populare)
A) un studiu - din programa de liceu;
B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - din programa de liceu -diferentiate pentru pian si instrumentele orchestrale simfonice si instrumente populare;
C) citire la prima vedere - minimum 12 masuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A si B), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica - realizare stilistica
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
NOTA:
Pentru absolventii care au avut ca disciplina principala de specialitate muzica de jazz-muzica usoara (instrumentala sau vocala), proba practica va avea urmatorul continut:
A. un studiu (din programa de liceu);
B. o lucrare la alegere din repertoriul specific si o improvizatie de maxim 3 minute pe o tema data de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicatia comisiei dintr-un repertoriu alcatuit din 5 lucrari pregatite de candidat (pentru muzica de jazz - muzica usoara);
C. citire la prima vedere la fel ca la punctul CI de la sectia Instrumentala, respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la sectia Canto popular.
Pentru evaluarea probei A. (proba de recital) si a probei B, se va tine cont de criteriile de la
punctul I - sectia Instrumentala.
Metodologia de desfasurare precum si evaluarea probei C va fi aceeasi ca la pct. I de la sectia
Instrumentala, respectiv pct. B.IV de la sectia Canto popular.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
II. Sectia teoretica
A) Auz muzical
- 1 interval simplu consonant si disonant;
- 1 interval compus (pana la cvintadecima inclusiv);
- 1 trison in pozitie stransa;
- 1 trison in pozitie larga;
Pentru evaluarea probei A., recunoasterea corecta a intervalelor se poate realiza din trei incercari. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.
B) Solfegiu la prima vedere, de 12 masuri de 2, 3 sau 4 timpi, in cheile sol si fa, in tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii si modulatii pasagere la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativa, la omonima.
Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic. Pentru evaluarea probei B., se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta
executia corecta din punct de vedere ritmic
analiza corecta din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei
C) Dicteu:
1) dictat melodic de 12 masuri, de complexitate si continut similare celor de la proba de solfegiu;
2) dictat armonic la 4 voci de 8 masuri, in tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de patrimi, doimi si note intregi.
Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
notarea corecta a inaltimilor
notarea corecta a duratelor Aprecierea se va face conform baremului probei
Pentru candidatii Sectiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) 5 minute
- proba B) 10 minute
- proba C) 2 ore
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.
III. Sectia canto clasic
A) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied si o piesa romaneasca in tonalitatea si limba originala;
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei Proba B. se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru sectia canto clasic, comisia va fi alcatuita dintr-un profesor de specialitate canto si un profesor de teorie- solfegiu-dicteu. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
IV. Sectia canto popular
A) trei lucrari cuprinzand o doina sau balada si 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de provenienta a candidatului.
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului;
realizare tehnica;
realizare stilistica;
expresivitate, creativitate (nota personala). Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Pentru candidatii sectiei Canto (clasic si popular), timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) - 20 de minute
proba B) si C) - 15 minute
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
2. COREGRAFIE - proba practica
Pentru candidatii grupei (a)
A) Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat-Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Pentru candidatii grupei (b)
A) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Variatiile impuse sunt:
Fete: P. I. Ceaikovsky: "Frumoasa din padurea adormita" - actul I L. Minkus: "Don Quijote" - actul III A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)
Baieti L. Minkus: "Don Quijote"- actul III R. Drigo: "Corsarul " - actul II P. I. Ceaikovsky " Lacul lebedelor" - actul III
Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atat pentru candidatii grupei (a) cat si pentru candidatii grupei (b), se va tine cont de urmatoarele criterii: - tehnic - gradul de dificultate al executiei
artistic - fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate
analiza corecta din punct de vedere teoretic
Pentru candidatii sectiei Coregrafie (grupa a si b), timpul maxim alocat fiecarui candidat este de 15 de minute.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la proba A.
Notele acordate la probele A, B, C pentru muzica, respectiv A, pentru coregrafie, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inainte de inceperea probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, coregrafie si teatru nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si
armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
3. ARTA ACTORULUI - proba practica
A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare in functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte si o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese prin din numarul de obiecte fixate de comisie.
C. Recital din texte cuprinse in repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
Proba A. si B. se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza, fixeaza si pregateste textele la prima vedere, numarul de obiecte precum si starea sufleteasca care le vor insoti. Subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Proba C se va desfasura astfel:
Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, dupa care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia in spectacol-dupa caz, personaje). Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va tine cont de urmatoarele criterii: - prezenta scenica (incadrarea in perspectiva intr-un anumit gen de erou, unitatea psiho- fizica in actiune)
expresivitatea vorbirii (dictie, respiratie, calitatea vocii, capacitatea de nuantare logica si afectiva)
aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a actiunilor scenice, imaginatie repertoriu, nota personala).
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
Notele acordate la probele A, B, si C, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inaintea inceperii probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, teatru si coregrafie nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
LICEE DE ARTA, MUZICA, COREGRAFIE SI ARTA ACTORULUI
ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI
BACALAUREAT 2007
I. Statutul disciplinei
In cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului si baletului constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale si constituie proba scrisa.
II. Competente de evaluat
Istoria muzicii, teatrului si baletului se inscrie in randul disciplinelor de stricta specialitate, ce se adreseaza elevilor de la liceele de arta. Competentele de evaluat:
utilizarea notiunilor istorice specifice mentionate in curriculum;
- corelarea unor notiuni cu fapte istorice;
interpretarea unor evenimente istorice marcante si prezentarea personalitatilor epocii
respective care au condus la dezvoltarea artelor;
recunoasterea, si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice;
compararea unor opinii diferite privind incadrarea stilistica a creatorilor reprezentativi;
- descrierea si explicarea unor fapte si fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;
utilizarea corecta si adecvata a limbajului specific;
- operarea cu analogii stilistice si creative intre arte, in perspectiva interdisciplinara;
1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII
A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE
Continuturi:
1. Antichitatea greco-romana: semnificatie privind evolutia ideilor estetice in cadrul spiritualitatii europene.
2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanta acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la romani. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu in apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, pana la momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
3. Renasterea muzicala (caracteristici si cronologia perioadei) debutul epocii moderne in spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", scoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanta). Aparitia operei. Camerata florentina si Monteverdi.
4. Stilul instrumental concertant in creatia secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc).
J.S.Bach - creatia instrumentala, importanta temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel).
5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Scoala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificatie) evolutia simfoniei si a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonica si de opera (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L.van Beethoven).
6. Romantismul: incadrarea in epoca, trasaturi generale, forme si genuri predilecte, evolutia si perfectionarea instrumentelor, importanta pianului, virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale nationale; compozitori reprezentativi (cu precadere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.LCeaikovski, G.Verdi, R.Wagner).
7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XlX-lea si inceputul sec.XX; impersionism, post-romantism, expresionism, compozitori repreztentativi ( in special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg si noua scoala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concreta si electronica; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O.Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage s.a.).
B. ISTORIA MUZICII ROMANESTI
1. G. Enescu - creator si interpret; national si universal in opera compozitorului
2. Creatori romani in perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu s.a.)
3. Directii si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua jumatate a sec.XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger s.a.)
4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, opera) in muzica secolului XX si compozitori reprezentativi.
NOTA:
Pentru anul scolar 2004-2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii si Istoria teatrului va contine obligatoriu si minimum un item reprezentand fragmente muzicale/literare de referinta din lucrarile compozitorilor/dramaturgilor indicati in programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute in sistem grila.
2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUI
Continuturi:
1. Dansul in Grecia Antica:
dansul alaturi de muzica si poezie
- felurile dansului antic grecesc
2. Nasterea si fundamentarea baletului
- Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet.
3. J. G. Noverre - reformator si teoretician al baletului "Scrisori despre dans si balete".
4. Baletul in epoca romantica climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi si "Gissele". Rolul celor trei dansatoare in evolutia baletului.
- J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului in perioada romantica pana la sfarsitul sec.XIX in Franta, Italia, Danemarca. A.Bournonville. Baletul in Rusia. infiintarea scolilor imperiale si regale de dans. Coregrafi.
P.I.Ceaikovski si noua orientare in muzica de balet: "Frumoasa din padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de nuci". Marius Petipa, personalitate artistica si creatoare.
5. Precursorii modernismului si contributia lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze
6. S. Diaghilev si "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreti, baletele.
7. Perioada experimentala in baletul contemporan.
suprarealismul in balet. I.Stravinski, Serge Lifar si neoclasicismul.
8. Expresionismul german.
premisele aparitiei curentului artistic reprezentantii expresionismului si discipolii acestora
9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
- tehnica, expresie in baletul american, olandez., Coregrafi si interpreti.
10. Baletul in Romania:
evolutie, coregrafi, compozitori, interpreti
- Floria Capsali-fondator de scoala nationala balete romanesti
3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI
3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
Continuturi:
1. Antichitatea greaca: - tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia"
- "Prometeu Mantuit"
- Sofocle -"Oedip Rege"
- "Antigona"
- Euripide - "Medeea"
- comedia - Aristofan - "Broastele"
2.Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" si "Soldatul fanfaron" - la alegere 3.Teatrul medieval - Misterele
4. Comedia dell'Arte, Renasterea
5.Lope de Vega - "Fantana turmelor" si "Cainele gradinarului" - la alegere 6.William Shakespeare - drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet
- comedia fantastica "Visul unei nopti de vara" 7.Clasicismul francez - Corneille -"Cidul"
- Racine - "Fedra"
- Moliere - "Avarul" si "Don Juan" - la alegere 8.Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa
- Beaumarchai - o piesa
9.C. Goldoni - "Hangita" si "Sluga la doi stapani" - la alegere lO.Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani"
11.Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XlX-lea - N. Gogol "Revizorul" 12.Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescarusul"
- B.Show - "Pygmalion"
- H.Ibsen - "Nora"
13.Strindberg - "Dansul Mortii" si "Domnisoara Julia", la alegere 14.Teatrul contemporan
a) teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra"
b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu -"Cantareata cheala"
c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra"
3. B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
Continuturi:
1.inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XlX-lea
- Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie"
2.B.P.Hasdeu - "Razvan si Vidra"
3.Al.Davila - "Vlaicu-Voda"
4.I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta"
5.B.St. Delavrancea - "Apus de soare"
6.T.Musatescu - "Titanic vals"
7.C.Petrescu - "Jocul ielelor" si "Act venetian", la alegere
8.L.Blaga - "Mesterul Manole"
9. M.Sebastian - "Steaua fara nume"
10. M.Sorescu - "Raceala" ll.T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"
Bibliografie
Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba
Istoria culturii si civilizatiei - Ovidiu Dramba
Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala
Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. Meridiane
Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
Istoria teatrului romanesc - Mihai Vasiliu
Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDP
Istoria teatrului in Romania, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, Bucuresti
Teatrul romanesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului - Virgil Bradateanu, EDP,
1979, Bucuresti
*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
MUZICA, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUI - PROBE PRACTICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
in cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practica pentru muzica, coregrafie si arta actorului, constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
redarea corecta a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice si interpretative ale
repertoriului;
elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific;
realizarea calitatii artistice in interpretarea repertoriului specific profilului studiat; valorificarea potentialului personal si creativ in actul interpretativ; comunicarea artistica in perspectiva relatiei interpret-public.
1. MUZICA-proba practica
I. Sectia instrumentala (pian si instrumente orchestrale simfonice
instrumente populare)
A) un studiu - din programa de liceu;
B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - din programa de liceu -diferentiate pentru pian si instrumentele orchestrale simfonice si instrumente populare;
C) citire la prima vedere - minimum 12 masuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A si B), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica - realizare stilistica
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
NOTA:
Pentru absolventii care au avut ca disciplina principala de specialitate muzica de jazz-muzica usoara (instrumentala sau vocala), proba practica va avea urmatorul continut:
A. un studiu (din programa de liceu);
B. o lucrare la alegere din repertoriul specific si o improvizatie de maxim 3 minute pe o tema data de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicatia comisiei dintr-un repertoriu alcatuit din 5 lucrari pregatite de candidat (pentru muzica de jazz - muzica usoara);
C. citire la prima vedere la fel ca la punctul CI de la sectia Instrumentala, respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la sectia Canto popular.
Pentru evaluarea probei A. (proba de recital) si a probei B, se va tine cont de criteriile de la
punctul I - sectia Instrumentala.
Metodologia de desfasurare precum si evaluarea probei C va fi aceeasi ca la pct. I de la sectia
Instrumentala, respectiv pct. B.IV de la sectia Canto popular.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
II. Sectia teoretica
A) Auz muzical
- 1 interval simplu consonant si disonant;
- 1 interval compus (pana la cvintadecima inclusiv);
- 1 trison in pozitie stransa;
- 1 trison in pozitie larga;
Pentru evaluarea probei A., recunoasterea corecta a intervalelor se poate realiza din trei incercari. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.
B) Solfegiu la prima vedere, de 12 masuri de 2, 3 sau 4 timpi, in cheile sol si fa, in tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii si modulatii pasagere la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativa, la omonima.
Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic. Pentru evaluarea probei B., se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta
executia corecta din punct de vedere ritmic
analiza corecta din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei
C) Dicteu:
1) dictat melodic de 12 masuri, de complexitate si continut similare celor de la proba de solfegiu;
2) dictat armonic la 4 voci de 8 masuri, in tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de patrimi, doimi si note intregi.
Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
notarea corecta a inaltimilor
notarea corecta a duratelor Aprecierea se va face conform baremului probei
Pentru candidatii Sectiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) 5 minute
- proba B) 10 minute
- proba C) 2 ore
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.
III. Sectia canto clasic
A) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied si o piesa romaneasca in tonalitatea si limba originala;
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei Proba B. se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru sectia canto clasic, comisia va fi alcatuita dintr-un profesor de specialitate canto si un profesor de teorie- solfegiu-dicteu. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
IV. Sectia canto popular
A) trei lucrari cuprinzand o doina sau balada si 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de provenienta a candidatului.
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului;
realizare tehnica;
realizare stilistica;
expresivitate, creativitate (nota personala). Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Pentru candidatii sectiei Canto (clasic si popular), timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) - 20 de minute
proba B) si C) - 15 minute
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
2. COREGRAFIE - proba practica
Pentru candidatii grupei (a)
A) Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat-Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Pentru candidatii grupei (b)
A) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Variatiile impuse sunt:
Fete: P. I. Ceaikovsky: "Frumoasa din padurea adormita" - actul I L. Minkus: "Don Quijote" - actul III A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)
Baieti L. Minkus: "Don Quijote"- actul III R. Drigo: "Corsarul " - actul II P. I. Ceaikovsky " Lacul lebedelor" - actul III
Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atat pentru candidatii grupei (a) cat si pentru candidatii grupei (b), se va tine cont de urmatoarele criterii: - tehnic - gradul de dificultate al executiei
artistic - fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate
analiza corecta din punct de vedere teoretic
Pentru candidatii sectiei Coregrafie (grupa a si b), timpul maxim alocat fiecarui candidat este de 15 de minute.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la proba A.
Notele acordate la probele A, B, C pentru muzica, respectiv A, pentru coregrafie, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inainte de inceperea probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, coregrafie si teatru nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si
armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
3. ARTA ACTORULUI - proba practica
A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare in functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte si o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese prin din numarul de obiecte fixate de comisie.
C. Recital din texte cuprinse in repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
Proba A. si B. se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza, fixeaza si pregateste textele la prima vedere, numarul de obiecte precum si starea sufleteasca care le vor insoti. Subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Proba C se va desfasura astfel:
Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, dupa care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia in spectacol-dupa caz, personaje). Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va tine cont de urmatoarele criterii: - prezenta scenica (incadrarea in perspectiva intr-un anumit gen de erou, unitatea psiho- fizica in actiune)
expresivitatea vorbirii (dictie, respiratie, calitatea vocii, capacitatea de nuantare logica si afectiva)
aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a actiunilor scenice, imaginatie repertoriu, nota personala).
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
Notele acordate la probele A, B, si C, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inaintea inceperii probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, teatru si coregrafie nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)