Buffett helps raise $1 million for Clinton in N.Y.

By Ellen Wulfhorst

NEW YORK (Reuters) - Billionaire investor Warren Buffett used his business clout and folksy wisdom to raise $1 million for Democratic presidential hopeful Sen. Hillary Clinton on Tuesday, telling big donors that Democrats are better than Republicans at taking care of the less fortunate.

Buffett has said he admires both Clinton and Sen. Barack Obama and could support either one. He mentioned neither by name as he regaled listeners in the New York event billed as "A Conversation with Hillary Clinton and Warren Buffett."

Many of the attendees work on Wall Street. They paid $500 to hear Buffett and the New York senator, $1,000 to attend a separate cocktail party or $4,600 to attend a dinner as well, bringing the take to $1 million, a Clinton spokeswoman said.

The conversation was dominated by Buffett, the Berkshire Hathaway Inc chairman whose investment successes and chatty annual letters have earned him the nickname "The Oracle of Omaha." A relaxed and smiling Clinton said comparatively little and nodded as Buffett spoke.

He recalled a saying, "buy stock in a company that's so good that an idiot can run it, because sooner or later one will." When he added, "now I think that sort of applies to the country too, actually," the audience burst out laughing.

"We have an opportunity in 2008 to repair a lot of damage," Buffett said, referring to the election to replace Republican President George W. Bush.

"We have a great economic machine. Our problem is not abundance, but our problem is how we conduct ourselves in the world, what we do for those who don't get the lucky straws in life."

Buffett advocated a beneficent and fair society.

"Treat the ones who got the lucky tickets magnificently, but treat everybody at a decent level and just remember, you know, you could have gotten their ticket," he said.

"I think the Democrats do a better job of ignoring their own tickets," he said.

Buffett has not held a similar fundraiser for Obama, the Illinois senator also seeking the Democratic nomination for president in the November 2008 election.

via reuters.com

Bin Laden looms over Padilla terrorism trial

By Jane Sutton

MIAMI (Reuters) - Osama bin Laden's face and words loomed over the U.S. terrorism trial of former "dirty bomber" suspect Jose Padilla on Tuesday as jurors were shown a 10-year-old videotaped interview of the al Qaeda leader.

Jurors were attentive but poker-faced as they watched the CNN interview on a giant screen in a Miami courtroom. Padilla and two co-defendants are on trial on charges of conspiring to murder, kidnap and maim people overseas and of providing material support for terrorism.

The three defendants are not accused of having any direct connection to bin Laden, and defense lawyers objected vigorously and called the tape inflammatory and irrelevant.

U.S. District Judge Marcia Cooke told jurors to ignore it when deciding Padilla's fate since there was no evidence he saw or discussed the interview. She said jurors could consider it as proof of the other defendants' state of mind but reminded them that the charges had nothing to do with September 11.

In the 1997 interview, long before the September 11 attacks made him one of the world's most-hunted men, a gun rests at bin Laden's side as he praises U.S. deaths in Saudi Arabia and Somalia and urges that more U.S. troops be killed.

Prosecutors played the tape as a prelude to airing secretly recorded telephone conversations in which defendants Adham Amin Hassoun and Kifah Wael Jayyousi chuckle as they discuss the interview.

Hassoun is heard saying of bin Laden, "He doesn't let the dog in the White House sleep at night."

Jayyousi called the interview "very powerful" and notes with seeming approval that bin Laden condemned the U.S. treatment of "blind sheikh" Omar Abdel Rahman, who is imprisoned for life in connection with the 1993 World Trade Center bombing and other terrorist acts.

'SOMETHING SCARY'

But Jayyousi later says, "It was something scary, man ... The interview was strange."

Prosecutors played the tape and the phone conversations as evidence that Hassoun, a Lebanese-born Palestinian, and Jayyousi, a Jordanian-born U.S. citizen, supported violent Islamist groups.

Padilla was arrested at Chicago's O'Hare airport in 2002, declared an "enemy combatant" by President George W. Bush and held without charge in a military jail for 3-1/2 years.

The government said he was plotting to set off a radiological "dirty bomb" in the United States but no mention of that allegation was made when he was transferred into the civilian justice system and added to the Miami case.

The defendants are accused of running a support cell that provided money and recruits for Islamist militants in Chechnya, Bosnia, Afghanistan and elsewhere beginning in the mid-1990s.

The charges allege Hassoun recruited Padilla, a convert to Islam, at a south Florida mosque and sent him to Egypt and Afghanistan to learn Arabic and train with al Qaeda.

All three defendants face life in prison if convicted. The trial, now in the sixth week of testimony, is expected to last through August.

Defense lawyers said Padilla went to the Middle East to study Arabic and become an Islamic cleric. They said the other two were involved in charities that provided innocent aid to Muslims in conflict zones but did not advocate violence.

via reuters.com

Cum sa devii vedeta de filme porno

In numarul trecut al revistei am publicat in sectiunea Forum o scrisoare a unui roman, actor de filme porno in Spania. Acum am aflat ca daca vrei sa ajungi vedeta, nu e musai sa mergi pana la Madrid. Documenteaza-te despre cum sa reusesti in industria porno si in Romania, fara sa dai banii la autocar.

Cum incepi?
Cauti o agentie internationala de recrutare de actori de filme porno. Noi am gasit Gio Media, agentia care se ocupa de promovarea lui Jasmine si Titus Steel.

Apoi?
Stai de vorba cu Osnat Peled, marketing managerul filialei deschise in Bucuresti.

Ce inseamna agentie internationala de recrutare de actori de filme pentru adulti?
“Misiunea noastra este sa descoperim oameni necunoscuti si sa-i facem vedete. Cautam tot timpul fete noi, talente noi pe care sa le propulsam. Ideea este sa colaboram cu producatori din intreaga lume. Faptul ca suntem in Romania este un lucru bun din mai multe puncte de vedere- un loc bun pentru aceasta industrie. Nu este vorba numai de hard-core sex, ci si de alte chestii care se pot face, ca: fotografii, modelling, cataloage pentru lenjerie si sex toys”, precizeaza Osnat.

Totusi, insisti tu, de ce musai Romania?
Femeile din Romania sunt foarte sexy, foarte deschise si foarte libere cu corpul lor.

Mda. Si care anume? Adica din ce zona a tarii?
Din intreaga tara, insa in special din Bucuresti si Brasov. Si cu cat ne apropiem mai mult de Moldova, cu atat sunt mai deschise.

Este oare Romania pregatita pentru asa ceva?
Te intrebi si tu ca tot omul. Ca sa fiu politically correct, da, dar in fapt, nu.

Bun. Se lucreaza numai cu fete sau se cauta si baieti?
Sigur ca da, se cauta si baieti.

Care sunt cerintele?
In primul rand trebuie sa aiba 18 ani pentru ca noi lucram legal si le cerem buletinul.

Cum stii daca esti apt sa devii actor de filme porno?
Ti se da spre completare un formular. Acolo tu bifezi ceea ce esti dispus sa faci.

Cum, atat de simplu? Nu trebuie ca penisul tau sa atinga dimensiuni fantastice? - Intrebi tu uimit.
Nu. Dar de obicei producatorii prefera marimile mari. Oricum, in ziua de azi se cauta oameni cat mai normali. Primul lucru la care ne uitam este dorinta persoanei de a participa. Nu trebuie sa plecam de la ideea ca omul ala trebuie doar sa arate bine. Nu este deloc asa. Daca vine cineva si spune “Da, vreau, sunt bun”, inseamna ca o poate face. Cu baietii este putin diferit. Trebuie sa se “mentina” atatea ore. E greu, dar e vorba de practica, iar noi le facem si training. Acum, ca te-ai linistit, poti sa te gandesti si la cum ar putea arata viitoarele tale colege de munca. “Femei normale, cu sani cat mai naturali, dar mari. Sunt producatori care cauta femei cu masura DD, dar naturali.”

Si nu e greu?
Este foarte greu, mai ales ca femeile care au sanii atat de mari sunt un pic grase. Dar nu, ei vor si cu sanii mari, si slabe. Dar nu e necesar intotdeauna sa fie perfect proportionate. Evident ca sanii mari sunt cei mai cautati. Stim ca femeile din Romania nu au sanii atat de mari, insa le gasim de lucru. Au fete frumoase si sunt sexy. Si sunt open-minded. Doresc sa faca totul.

Bine, bine, dar care-i trendul?
Se cauta femeile mature, de peste 35, 40 de ani, iar asta merge in Romania. Exista si o denumire: MILF - Mother I'd like to fuck. Trebuie sa arate bine. Ceva conditii speciale pentru fete? Nicidecum. Ni se repeta ca se cauta femei normale si ca este de ajuns asta.

Exista femei care vor sa faca doar sex anal sau...?
Da. Dupa cum spuneam, exista un chestionar, iar ele completeaza acolo ceea ce sunt dispuse sa faca. Fiecare film include cateva “acts”, nu doar anal sau oral. Este mult mai usor cand cineva este dispus sa faca cat mai multe.

Dar cate scene sunt intr-un film?
Patru sau cinci, nu neaparat toate turnate in aceeasi zi. Se pot castiga si 2.000 de dolari la un film.

Te roade curiozitatea. Pentru barbati, se cer scenele gay?
In filmele normale vezi fete cu fete foarte mult, dar sa vezi doi baieti intr-un film, este ceva rar. By the way, in Romania - no gays.

Cat castiga o fata care face sex anal intr-un film? intrebi si tu ca taranul
Nu conteaza ce face, este platita la scena. Insisti. Daca joaca cu mai multi barbati? Nu conteaza nici asta. Conteaza daca este faimoasa sau nu. Se castiga 500 de dolari pe o scena care dureaza 45 de minute.

Unde-s distribuite filmele astea? intrebi tu speriat de perspectiva in care ajungi vedeta si afla si restul vecinilor de pe scara.
Filmele nu sunt distribuite in Romania. Sunt distribuite in US si in Europa.

Ce faci in cazul asta?
Rasufli usurat ca nu te pot vedea decat fostii colegi din generala plecati la cules capsune in Spania, multumesti frumos si pleci acasa. Nu te intereseaza jobul pentru ca nu dau prime de Paste si Craciun.

Sursa: Maxim.ro

Un hacker a publicat pe internet presupusul deznodamant al seriei Harry Potter

Un hacker sustine ca a descoperit cel mai bine pastrat secret literar al deceniului - deznodamantul aventurilor vrajitorul adolescent Harry Potter - si l-a publicat pe internet, dar editorii avertizeaza ca informatiile ar putea fi false, potrivit Reuters.

Hackerul, care isi spune Gabriel, sustine ca a intrat intr-un calculator al Bloomsbury Publishing Plc. din Londra, prin metoda simpla a unui e-mail ce continea un virus, si a obtinut o copie digitala a celei de-a saptea carti din seria autoarei J.K. Rowling, "Harry Potter and the Deathly Hallows", ce va fi lansata abia pe 21 iulie.

De luni de zile, in asteptarea lansarii cartii, fanii Harry Potter din intreaga lume dezbat daca autoarea l-a omorat pe Harry sau pe unul dintre prietenii sai, Ron Weasley si Hermione Granger, in volumul final, dupa ce Rowling a anuntat ca doua dintre personaje vor muri.

Gabriel a postat pe site-ul web de hackeri InSecure.org un mesaj in care da un rezumat detaliat al presupusului final al seriei Potter si numeste cele doua personaje centrale ale cartilor care dispar.

Mesajul lui Gabriel a fost gasit miercuri pe site de PC Tools, o companie producatoare de softuri de securitate care scaneaza frecvent paginile cunoscute ale hackerilor, potrivit publicatiei britanice "Telegraph".

"Am facut acest spoiler pentru ca lectura viitoarei carti sa devina inutila si plictisitoare", a spus Gabriel in mesajul postat pe site, potrivit Reuters.

In plus, hackerul sustine ca demersul sau porneste de la motive religioase. "Am facut-o urmand vorbele pretioase ale marelui Papa Benedict al XVI-lea, pe vremea cand era Cardinalul Joseph Ratzinger. El a explicat de ce Harry Potter aduce tinerii din lumea noastra catre neo-paganism."

Un purtator de cuvant al editorului britanic Bloonsbury a refuzat sa comenteze afirmatiile hackerului.

Editorii Harry Potter au depus mari eforturi pentru a pastra secret deznodamantul si pentru a conserva constructia de miliarde de dolari care il inconjoara pe micul vrajitor.

Citeste articolul "Un hacker a publicat pe internet presupusul deznodamant al seriei Harry Potter" integral in Ziua

Sursa: Ziua, 23 Iunie 2007

Adriana invata pozitii pentru sex

Antrenorul starurilor de la Hollywood, Radu Teodorescu, a venit in Romania. Ocazia nu a putut fi ratata de Adriana Bahmuteanu, care s-a prezentat si ea la antrenamente.

Cum sexul este cel mai la-ndemana sport, Bahmu s-a interesat de noutati in materie de pozitii. Prietena sa, Dana Savuica, i-a "vandut" cateva ponturi.

Cele doua vedete s-au intalnit ieri la sala de fitness din Bucuresti a lui Radu, unica in Europa. Daca Dana Savuica este o clienta fidela a locului, Adriana a vrut sa incerce pentru prima data metoda celebrului antrenor. in timpul exercitiilor pentru abdomen, spate si respiratie, Bahmu si-a exprimat dorinta de a afla metode de sex, pentru gravide. Dana Savuica a sarit sa o ajute cu sfaturi: "Pozitia pe la spate e fumata. Acum trebuie sa incercati pozitia lotus, fata in fata sau el dedesubt", spune frumoasa blonda, care considera ca femeile gravide sunt cele mai sexy. "O femeie trebuie sa se simta cel mai bine in pat, pentru ca acolo detine controlul asupra barbatului. si cum in pat trebuie sa te simti cel mai bine in pielea ta, e foarte important sa te ingrijesti, sa mergi la sala", adauga Dana.

Sotia lui Prigoana marturiseste ca nu prea se da in vant dupa antrenamente si nici sotul sau nu e interesat de silueta. "Eu mai degraba ma duc la sala de mese decat la sala de fitness. Acum fac sport o data pe saptamana, ca sa nu ma anchilozez, asta combinat cu yoga. Prigoana mananca slanina cu ceapa la 12 noaptea, insa are si el un maseur si un kinetoterapeut care vine acasa, dar atat", se destainuie Bahmu.

Silviu refuza prostituatele

Silviu Prigoana e un familist convins. Aflati intr-un voiaj in Amsterdam- orasul placerilor, Adriana a vrut sa-i faca o surpriza si sa-i ofere iubitului ei o ora in compania unei prostituate de lux culese din celebrul cartier "Red District". Spre stupoarea ei, Adriana s-a lovit de un refuz categoric din partea milionarului, care nu a vrut sa-si cheltuie banii pe distractii neortodoxe .

Sursa: Click!, 23 Iunie 2007

Geniu cu pampers

O fetita britanica de doar doi ani a reusit un punctaj de 152 de puncte la un test IQ, ceea ce a uluit expertii care au declarat ca numai 2% din populatia lumii are acest scor, relateaza presa britanica.Georgia Brown, din Aldershot, Hampshire, a devenit astfel cea mai tanara membra a organizatiei britanice Mensa.

Psihologul Joan Freeman, care a testat-o pe Georgia, a declarat ca ea este de parere ca fetita ar fi totalizat un scor si mai mare, insa a trebuit sa se culce la pranz, dupa 45 de minute de teste.

Mama Georgiei, Lucy, este foarte mandra de fetita ei si crede ca este fantastic tot ce i se intampla. Initial, fericita mamica a descoperit ca bebelusul invata foarte repede. La cinci luni, fetita mergea de-a busilea, la noua luni deja mergea, la un an si doua luni se imbraca singura, iar la 18 luni deja purta conversatii cu cei din jur.

Dandu-si seama ca micuta este speciala, parintii ei l-au chemat pe profesorul Freeman, de la Universitatea Middlesex pentru a-i testa copilului IQ-ul. Profesorul Freeman a utilizat in testele sale "scala de inteligenta Stamford-Binet" si s-a declarat foarte entuziasmata de rezultat.

Ea a declarat pentru BBC ca "micuta are doi ani si noua luni si poate raspunde la intrebari la care copii de cinci sau sase ani nu pot raspunde. Un copil de doi ani nu poate tine cum trebuie un creion in mana, nu stie culorile si nu poate raspunde la o serie de intrebari, chiar daca sunt simple. Ce mi s-a parut senzational este felul in care a desenat un cerc, adica aproape perfect. Este un copil cu totul special. A obtinut un scor de 152, dar sunt sigura ca ar fi totalizat mai mult, dar trebuia sa doarma, pentru ca era obosita. Faptul ca s-a concentrat sa rezolve probleme timp de 45 de minute e ceva extraordinar".

Citeste articolul "Geniu cu pampers" integral in Ziua

Sursa: Ziua, 23 Iunie 2007

Autocar cu copii, implicat intr-un accident de circulatie la Predeal

Potrivit politistilor brasoveni, autoturismul inmatriculat in Capitala a intrat pe contrasens si a lovit autocarul care circula regulamentar.

Soferul autoturismului a murit, iar persoana aflata in dreapta a fost transportata la Spitalul Judetean Brasov. Nicio persoana aflata in autocar nu a fost ranita. Dupa accident, un alt autocar i-a preluat pe cei 25 de copii, pentru a-i transporta la Bucuresti.

HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007

Subiectele testelor nationale nu vor mai fi postate pe internet

Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, a declarat, sambata, ca intentioneaza ca de anul viitor sa nu mai accepte postarea pe internet a subiectelor la testele nationale. In opinia sa, aceasta varianta este "nefericita", pentru ca elevii invata sa rezolve doar cele 100 de teste.

Adomnitei a reamintit ca in acest an, Ministerul Educatiei a organizat testele, la fel si bacalaureatul, afisand pe Internet o serie de variante de subiecte. "Elevii au invatat doar acele subiecte si nimic altceva si nu as vrea acest lucru sa se perpetueze.

Practic, aceasta decizie a fost luata, pentru ca Ministerul a fost incapabil sa asigure in trecut securitatea acestor subiecte" - a precizat ministrul.

Totodata, Cristian Adomnitei a adaugat ca este adeptul tezelor cu subiect unic, ce urmeaza sa fie extinse in viitor, cu scopul de a inlocui testele nationale.

Potrivit corespondentului Hotnews.ro, ministrul Cristian Adomnitei a facut aceste declaratii la Miercurea Ciuc, unde participa la sedinta Biroului Permanent al Tineretului Liberal.

HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007

Tamas Gaspar Miklos: "Puterea serviciilor secrete consta in acumularea de averi"

Fundatia Tranzit si Colegiul "Invizibil" din Cluj au organizat partea a treia a dezbaterii intitulate “Piramida umana. Discutii despre dictatura statului-partid”.

Cunoscutul disident maghiar de odinioara, Tamas Gaspar Miklos, a tinut o prelegere comparativa despre rolul serviciilor secrete si a componentei nationale in Romania si Ungaria atat in timpul regimului comunist, cat si dupa caderea acestuia.

Dezbaterea a fost moderata de sociologul clujean Magyari Nandor Laszlo si s-a bucurat de prezenta a numeroase personalitati ale spatiului public clujean precum Eckstein-Kovacs Peter, Ovidiu Pecican sau Konczei Csilla.

Tamas a precizat ca sistemul represiv de factura stalinista a fost mai violent si mai indelungat in Romania decat in Ungaria.

“Persecutii au fost, insa, peste tot. Serviciile romanesti au avut sarcina de a supraveghea toata populatia. In Ungaria, serviciile au fost preocupate mai mult de aspectul national, de cercetarea sociologica, de cercurile de inluenta si relatii, in timp ce in Romania, cercetarea informativa a avut consecinte mai serioase asupra opozantilor politici”, a declarat Tamas Gaspar Miklos.

Membrii nomenclaturilor comuniste din cele doua tari detin in continuare pozitii publice importante, in timp ce membrii fostelor servicii secrete comuniste au preferat sa se integreze in mediul economic.

Politologul maghiar considera ca nu se mai poate vorbi in prezent de o continuitate structurala, ci mai degraba de o continuitate mentalitara comunista, care, in cazul Ungariei, a dus la o iminenta prabusire economica si politica. Aluzia vizeaza actuala situatie a Guvernului Gyurcsany.

“Putem vorbi de o putere informala a serviciilor secrete, prin acumularea de averi, si nu prin continuitatea institutionala de la fostele servicii comuniste. Avem deja semnele unei crize economice in Ungaria si a uneia politice aferente. Exista o continuitate a fostilor comunisti in ceea ce priveste tabieturile mentale comuniste”, a afirmat Tamas.

Biografie: Filozoful si politologul Tamas Gaspar Miklos s-a nascut la Cluj in anul 1948. A lucrat ca redactor la o publicatie saptamanala. Dupa primele conflicte cu Securitatea, a emigrat in Ungaria, in cursul anului 1978. Aici, a predat la Universitatea ELTE din Budapesta si a fost concediat din motive politice. A devenit unul dintre cei mai cunoscuti disidenti ai Ungariei.

Dupa 1989, a fost deputat din partea liberalilor (Alianta Liber Democrata - SZDSZ). Parasind lumea politica, s-a dedicat scrisului.

Pe plan academic, intre 1991 si 1995 a ocupat pozitia de director al Institutului de Filologie de pe langa Academia Ungara. A predat la Columbia LSE, St. Anthony's College, Exeter College, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Institut fur die Wissenschaftskolleg zu Berlin, Dickinson College si Georgetown University. Unele dintre lucrarile sale au fost traduse in 14 limbi.

Cateva din cartile publicate in Romania:

Gaspar Miklos TAMAS, Idola tribus: esenta morala a sentimentului national - Editura Dacia, 2001
"Catre cel cazut pe ginduri" - G.M. Tamas; Traducere de: Al. Polgar. - Cluj: Idea Design & Print, 2004

HotNews.ro, Dinu Gherman, 23 iun 2007

Un militar roman a fost ranit in Afganistan

Un militar roman, aflat intr-o misiune de patrulare in provincia Farah, din Afganistan, a suferit, sambata, un traumatism in zona capului,
provocat de suflul exploziei unei incarcaturi de aruncator de grenade,
trasa dintr-o directie necunoscuta - se arata intr-un comunicat al Ministerului Apararii Nationale.

Sergentul Gabriel Cretu a fost transportat imediat cu un elicopter MEDEVAC la un spital militar britanic, unde primeste ingrijiri medicale. Militarul este in afara oricarui pericol si ramane in spital sub supravegherea medicilor britanici.

HotNews.ro, D. Mihai, 23 iun 2007

Cosmin Olaroiu a plecat la Al Hilal / Gheorghe Hagi va fi incepand de luni antrenorul Stelei

Antrenorul Cosmin Olaroiu a decis sa paraseasca echipa din Ghencea pentru a antrena echipa araba Al Hilal la care va avea un contract de 1,7 milioane de dolari pe an. In locul sau, la Steaua a fost adus Gheorghe Hagi.

"Am batut palma cu Hagi, el este noul antrenor al Stelei! Nu puteam sa nu-l las pe Olaroiu sa plece la ce salariu i s-a propus", a declarat patronul Stelei, Gigi Becali.

"N-am semnat inca nimic. Luni vin la Bucuresti si atunci vom decide totul. Eu imi doresc din toata inima sa vin la Steaua, dar mai multe nu pot sa spun in acest moment. A fost o supriza si pentru mine, am discutat, dar nu vreau sa vorbesc mai multe", a spus Gheorghe Hagi.

"Am mers la Gigi si i-am aratat oferta pe care o am de la Al Hilal. I-am spus ca sunt om de caracter si nu vreau sa plec decat daca e de acord. A spus ca la suma pe care mi-o ofera Al Hilal nu mai trebuie sa stau sa ma gandesc. Asa ca am decis sa incetam colaborarea", a declarat Cosmin Olaroiu pentru saptamanalul Fanatik.

Cosmin Olaroiu a antrenat Steaua in 55 de meciuri in Liga 1, castigand 32, remizand 14 si pierzand 9. A debutat pe banca tehnica a ros-albastrilor pe 18 august 2002, la Brasov, cu un 0-0, dar a rezistat doar sapte etape. Al doilea sau mandat in Ghencea a inceput in decembrie 2005 si s-a terminat pe 23 mai 2007, la Petrosani, cu o victorie.

Olaroiu a castigat un titlu de campion cu Steaua, pe care a calificat-o sezonul trecut in grupele Ligii Campionilor, ajungand si in semifinalele Cupei UEFA, in editia 2005-2006. In cariera sa de antrenor, Olaroiu a mai condus pe FC National si Politehnica Timisoara.

Al Hilal Riyadh este cel mai titrat club din Arabia Saudita, cu 45 de trofee in cei 50 de ani de activitate. Arabii au incheiat pe locul 2 in actuala editie a campionatului intern, titlul fiind obtinut de Al Ittihad. Ultimul titlu pentru Al Hilal a fost castigat in 2005. Noul club al lui Cosmin Olaroiu a triumfat de doua ori in Liga Campionilor Asiei, in 1992 si 2000.

In Arabia, Olaroiu se va infrunta cu fostul sau elev, brazilianul Elton, care va semna cu formatia Al Nasr.

Dupa o prestigioasa cariera de jucator, Gheorghe Hagi a devenit antrenor in 2001, cand a preluat nationala Romaniei. Dupa ratarea calificarii la Mondialul din 2002, Hagi a demisionat iar in 2003 a preluat echipa turca Bursaspor. Nici aici nu a rezistat foarte mult si, dupa un start de sezon dezastruos, si-a dat demisia.

Urmatoarea destinatie a lui Hagi a fost Galatasaray, echipa ale carei destine le-a condus intre 2004 si 2005, reusind castigarea Cupei Turciei. In 2006, a condus pentru cateva luni pe Politehnica Timisoara.

Ca jucator, Hagi a evoluat timp de patru la Steaua, intre 1986 si 1990, castigand trei titluri de campion si trei Cupe ale Romaniei. A jucat 97 de meciuri, inscriind 76 de goluri.

HotNews.ro, S.N., 23 iun 2007

Romanii din Fasia Gaza s-au intors acasa

Grupul de 31 de romani din Fasia Gaza, in majoritate femei si copii au ajuns la Bucuresti in noaptea de sambata spre duminica, cu aeronava pusa la dispozitie de Guvern.Grupul a parasit Gaza sambata dimineata, prin punctul de frontiera de la Erez, fiind transportat cu un autocar pana la frontiera cu Iordania.

Ambasada Romaniei in Israel a pus la dispozitie un autocar pentru transportul grupului pana la frontiera intre Israel si Iordania, alimente, apa si bauturi racoritoare.

Intr-o declaratie, ministrul de Externe Adrian Cioroianu reitereaza apelul catre cetatenii romani aflati in strainatate, in special in zone sensibile de pe glob, „de a tine legatura cu reprezentantele diplomatice ale Romaniei si de a avea permanent in atentie actualizarea documentelor romanesti de identitate”.

Ministerul Afacerilor Externe multumeste autoritatilor israeliene pentru cooperarea foarte buna pe parcursul operatiunilor de iesire a grupului celor 31 de cetateni romani din Gaza, in traversarea teritoriului israelian si trecerea in Iordania - se arata intr-un comunicat al MAE.

HotNews.ro, D. Mihai, D. Galantonu, 24 iun 2007

Discipline teologice

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007

DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU
SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE
- PE CULTE -
STATUTUL DISCIPLINELOR

In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DISCIPLINELE TEOLOGICE au statut de discipline obligatorii pentru proba E, filiera vocationala, profil teologic, pentru elevii seminariilor si liceelor teologice; in functie de cultul de care apartin, elevii sustin examen, proba scrisa, la o disciplina de specialitate teologica.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
Disciplinele teologice de Bacalaureat, pe culte, pentru proba E sunt: *
1. Biserica Ortodoxa Romana:
a. Dogmatica Ortodoxa
b. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane
c. Studiul formelor si Desenul*
2. Biserica Romano - Catolica (de limba romana):
a. Studiul Vechiului si Noului Testament
b. Catehism
3. Biserica Romano - Catolica (de limba maghiara):
a. Catehism
b. Studiul Vechiului si Noului Testament
4. Biserica Romana Unita cu Roma (Greco - Catolica):
a. Studiul Vechiului si Noului Testament
b. Catehism
5. Biserica Reformata:
a. Studii Biblice
b. Istoria Bisericii Reformate
6. Biserica Unitariana:
a. Studii Biblice
b. Istoria Bisericii Unitariene
7. Biserica Baptista:
a. Studiul Bibliei
b. Doctrine Biblice
8. Biserica Penticostala:
a. Pneumatologie
b. Doctrine Biblice
9. Biserica Adventista de Ziua a Saptea:
a. Studiul Bibliei
b. Dogmatica
10. Cultul Musulman: a. Legislatie Islamica
* elevii pot alege o singura disciplina dintre disciplinele propuse pentru fiecare cult;
* disciplina Studiul formelor si Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural.

COMPETENTE GENERALE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice religiei;
2. Interpretarea unor evenimente prezentate in Biblie sau Sfanta Scriptura, analizand consecintele acestora pentru viata de credinta si problema existentiala a omului;
3. Descrierea si explicarea unor unor fapte, fenomene si situatii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a traditiilor religioase si a istoriei Bisericii;
4. Descrierea raporturilor existente intre religia crestina si celelalte religii;
5. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
6. Integrarea in ansamblul cunostintelor religioase a cunostintelor dobandite la alte discipline de invatamant;
7. Utilizarea corecta si adecvata a textului si limbajului religios in contexte variate;
8. * Explicarea legislatiei islamice.
* Competenta valabila numai pentru Cultul Musulman.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA ORTODOXA ROMANA
SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE DOGMATICA ORTODOXA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA ORTODOXA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Interpretarea corecta a invataturilor de baza, generale, formulate succint in Simbolul niceo-constantinopolitan;
2. Definirea conceptelor si notiunilor specifice dogmaticii ortodox;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
4. Utilizarea adecvata a limbajului religios, a terminologiei cu care opereaza Teologia dogmatica;
5. Stimularea interesului pentru cunoasterea adevarului divin revelat, cuprins in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie;
6. Aplicarea in viata zilnica a acestor valori divine.

III. CONTINUTURI
1. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala si supranaturala);
2. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura si talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, aspectul statornic si dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si Sfanta Biserica (deosebiri confesionale);
3. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala, catafatica si apofatica; cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale vietii);
4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta si lucrarile lui Dumnezeu; originea divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale si morale);
5. Dogma Sfintei Treimi (descoperira Sfintei Treimi in Sfanta Scriptura ; formularea dogmei Sfintei Treimi si precizarea terminologiei trinitare; Persoanle Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreza si apropriere; invatatura despre filioque si combaterea acesteia);
6. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura si functia ingerilor; numarul si ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor);
7. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism si evolutionism);
8. Crearea omului - antropologia crestina (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc - functiile si spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);
9. Starea originara a omului - deosebiri confesionale;
10. Caderea omului in pacat (originea si fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc si deosebiri confesionale);
11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele si realitatea providentei dumnezeiesti; obiectii si combaterea lor);
12. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica si urmarile ei dogmatice; chenoza);
13. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana si opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea si aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea mortii si invierii Domnului);
14. Dumnezeu Sfmtitorul (Persoana si lucrarea Duhului Sfant; relatia dintre Hristos si Duhul Sfant in iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, insusiri; harul, harismele si darurile Sfantului Duh; raportul dintre har si libertatea omului -interconfesional);
15. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional);
16. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale;
17. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile si membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica);
18. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numarul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine si ierurgiile in viata Bisericii si a credinciosilor);
19. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte si judecata particulara; starea sufletelor dupa moarte: rai si iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; invierea mortilor si judecata obsteasca - judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfarsitul lumii - cer nou si pamant nou; viata de veci).
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea notiunilor istorice in contexte de comunicare diferite;
2. Identificarea caracteristicilor globale si de detaliu ale unui document si receptarea adecvata a sensului mesajului transmis;
3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Romane, ca factor de formare, imbogatire si pastrare a limbii, culturii si identitatii nationale;
4. Utilizarea variata a metodelor si tehnicilor specifice stiintelor istorice in analiza schimbarilor sociale trecute si prezente;
5. Redactarea unei lucrari, folosind termeni si notiuni istorice cunoscute.

III. CONTINUTURI
1. inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii lingvistice;
2. Marturi arheologice despre raspandirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre;
3. Viata crestina in Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;
4. Viata bisericeasca a romanilor in sec. VII - XIV;
5. inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;
6. Mitropolia Moldovei in sec. XIV - XV;
7. Viata bisericeasca in Transilvania in sec. XIV - XV;
8. Viata monahala la romani in sec. XIV - XV: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante;
9. Viata bisericeasca in cele trei tari romanesti in sec. al XVI-lea;
10. Tiparul in Tara Romaneasca si Moldova in sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;
11. Mitropolia Ungrovlahiei in prima jumatate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil si Stefan;
12. Mitropolia Ungrovlahiei in a doua jumatate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam si Teodosie. Biblia de la Bucuresti;
13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;
14. Mitropolitul Petru Movila si Sinodul din Iasi;
15. Mitropolitii Ilie Iorest si Simion Stefan ai Transilvaniei;
16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;
17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;
18. Mitropolitul Antim Ivireanul;
19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania in anii 1698 - 1701;
20. Lupta clerului si a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei in Transilvania in sec. al XVIII-lea;
21. Biserica din Tara Romaneasca in timpul regimului fanariot. Mitropoliti si Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii;
22. Biserica din Moldova in timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati;
23. Viata monahala in tarile romane in sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie si ucenicii lui;
24. Mitropolitul Veniamin Costachi;
25. Mitropolitul Andrei Saguna;
26. Biserica din Romania intre anii 1859 - 1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei;
27. Biserica Ortodoxa Romana in perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea si Nicodim Munteanu;
28. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA ROMANO-CATOLICA

A. LICEELE TEOLOGICE ROMAN O-CATOLICE (limba de predare romana) STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT

I. STATUTUL DISCIPLINEI
NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Recunoasterea si definirea notiunilor de baza cu privire la Biblie, ca document unic in istoria omenirii;
2. intelegerea si explicarea semnificatiei principalelor concepte si principii ale istoriei mantuirii;
3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero- testamentare si neo-testamentare, si analizarea consecintelor acestora pentru viata spirituala a omului din toate timpurile;
4. Analizarea si explicarea evenimentelor vetero-testamentare in lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;
5. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.

III. CONTINUTURI
1. Prezentarea generala a Bibliei ( Ce este Sfanta Scriptura, Autorul, inspiratia si sensurile Sfintei Scripturi).
2. Canonul si impartirea Sfintei Scripturi.
3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generala). VECHIUL TESTAMENT:
4. Cartea Genezei: a. prezentare generala;
b. personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, Iacob.
5. Cartea Exodului:
a. prezentare generala;
b. Legamantul de pe Sinai: continut, semnificatie, consecinte.
6. Cartea Deuteronomului: prezentare generala.
7. Cartile profetice: a. prezentare generala;
b. profetii mesianice.
8. Cartile sapientiale: prezentare generala. NOUL TESTAMENT:
9. Canonul Noului Testament.
10. Evanghelia dupa Matei: prezentare generala, particularitati.
11. Evanghelia dupa Marcu: prezentare generala, particularitati.
12. Evanghelia dupa Luca: prezentare generala, particularitati.
13. Evanghelia dupa Ioan: prezentare generala, particularitati.
14. Scrisorile Sfantului Pavel: a. prezentare generala;
b. teme centrale.
15. Scrisorile catolice: a. prezentare generala;
b. teme abordate.
16. Scrisoarea catre evrei: a. prezentare generala;
b. teme abordate.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

CATEHISM

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Cunoasterea si utilizarea principalelor adevaruri teologice marturisite de Biserica exprimate in simbolul credintei;
2. Cunoasterea si explicarea importantei Sacramentelor, ca fundament al vietii de credinta;
3. Explicarea caracteristicilor si a modului de celebrare a fiecarui Sacrament;
4. insusirea si punerea in practica a diferitelor modalitati de comuniune cu Dumnezeu si cu aproapele.

III. CONTINUTURI
1. Revelatia - definire si transmitere
2. Sfanta Scriptura, izvorul principal al revelatiei
3. Credinta si caracteristicile ei
4. Dumnezeu - creator a toate
5. Omul - capodopera creatiei
6. Caderea in pacat
7. Isus Cristos, Fiul unic al lui Dumnezeu
8. intruparea - nasterea din Maria Fecioara
9. Patimirea, moartea si invierea rascumparatoare
10. Duhul Sfant
11. Biserica in planul lui Dumnezeu
12. Biserica - una, sfanta, catolica si apostolica
13. Credinciosii: ierarhie, laici, viata consacrata
14. Misterul pascal in sacramentele Bisericii
15. Celebrarea sacramentala a misterului pascal
16. Sacramentele initierii crestine
17. Sacramentele de vindecare
18. Sacramentele de slujire
19. Cele zece porunci - generalitati
20. Iubirea fata de Dumnezeu - poruncile I - III
21. Iubirea fata de aproapele - poruncile IV - X
22. Viata de rugaciune
23. Rugaciunea Tatal nostru NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

B. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare maghiara)
CATEHISM
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIUL UI SI NOUL UI TESTAMENT
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea unui concept teologic;
2. Identificarea problemelor teologice abordate intr-o tema data;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
4. Analizarea si interpreterea punctelor de vedere si conceptiilor teologice;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. AUTOREVELATIA DUMNEZEASCA:
a. Omul - cautatorul fericirii in Dumnezeu
b. Esenta naturii lui Dumnezeu
c. Viata interna a lui Dumnezeu
d. Dumnezeu: Sf.-treime 2.DUMNEZEU TATA-CREATOR:
a. Crearea Lumii
b. Crearea ingerilor
c. Crearea omului
d. Pacatul omului si pedeapsa
e. Crearea materiei
f. Poporul ales
3. DUMNEZEU FIU-MANTUITOR
a. Speranta mantuirii in Vechiul Testament
b. Plinirea asteptarilor Vechiului Testament in Isus Cristos
c. Isus - Omul-dumnezeu
d. Sf. Fecioara - Nascatoare de Dumnezeu
e. Originea, intemeierea si misiunea Bisericii
f. Organizarea Bisericii
g. Caracteristicile Bisericii
4. SACRAMENTELE
a. Harul divin
b. Sacramentele in general
c. Botezul
d. Mirul
e. Euharistia
f. Sacramentul pocaintei
g. Maslul h. Preotia
i. Casatoria
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI
TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text biblic;
2. Argumentarea biblica a unui punct de vedere teologic;
3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. EPOCA PATRIARHALA
a. Abraham
b. Isac
c. Iacob
d. Istoria lui Iosif
2. EXODUL: Moise si Iosua
3.EPOCA JUDECATORILOR
a. Ghedeon
b. Samson
4. EPOCA REGILOR
a. Samuel si Saul
b. David
c. Solomon
5. EPOCA CAPTIVITATII BABILONIENE SI ELIBERAREA
a. Ieremia
b. Daniel
c. Tobia
d. Iona
6. CANONUL NOULUI TESTAMENT
7. EVANGHELIILE SINOPTICE:
a. EVANGHELIA DUPA MATEI: prezentare generala, particularitati.
b. EVANGHELIA DUPA MARCU: prezentare generala, particularitati.
c. EVANGHELIA DUPA LUCA: prezentare generala, particularitati.
8. EVANGHELIA DUPA IO AN: prezentare generala, particularitati.
9. FAPTELE APOSTOLILOR
a. Rusaliile
b. Biserica stramoseasca
c. Viata primilor crestini
d. Sinodul din Ierusalim
10. CONVERTIREA LUI SF. PAVEL SI CALATORIILE SALE MISIONARE
11. SCRISORILE SFANTULUI APOSTOL PAVEL:
a. prezentare generala;
b. teme centrale.
12. SCRISOAREA CATRE EVREI:
a. prezentare generala;
b. teme abordate.
13. SCRISORILE CATOLICE:
a. prezentare generala;
b. teme abordate.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA (GRECO-CATOLICA)

LICEELE GRECO-CATOLICE STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT
I. STATUTUL DISCIPLINEI
TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
2. Caracterizarea unui personaj biblic;
3. Descrierea si interpretarea unor evenimente biblice in contextul Revelatiei;
4. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
5. Interpretarea personala a textului sacru;
6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic si spiritual.

III. CONTINUTURI:
1. Vechiul Testament:
1. Creatia
2. Potopul
3. Perioada Patriarhilor:
a. Chemarea lui Avraam
b. Jertfa lui Isaac
c. Lupta lui Iacov cu ingerul
4. Moise si iesirea din Egipt
5. Drumul in desert si legea de pe Sinai
6. Regele David
7. Regatul de nord si profetii sai:
a. Profetul Ilie
b. Profetul Osea
8. Regatul de Sud si profetii sai:
a. Chemarea profetului Isaia
b. Profetia lui Isaia despre Emanuel
c. Noul Legamant ( Ier 31)
9. Rugaciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)
2. Noul Testament
1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj
2. Buna Vestire
3. Nasterea lui Isus
4. inchinarea magilor
5. Botezul lui Isus
6. Fericirile
7. Parabola semanatorului
8. Parabola samariteanului
9. Nunta din Cana
10. Minunea orbului din nastere
11. Agonia lui Isus in Ghetsimani
12. Cina cea de Taina
13. invierea lui Isus
14. Rusaliile
15. Chemarea Sf. Paul
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

CATEHISM

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Descrierea adevarurilor de credinta;
2. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
3. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
4. Descrierea sacramentelor;
5. Explicarea poruncilor si a normelor de morala crestina.

III. CONTINUTURI
1. Teologie dogmatica:
1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei.
2. Crearea lumii vazute si nevazute.
3. Misterul intruparii, copilariei si vietii publice a lui Isus.
4. Misterul Pascal: patima, moartea si invierea Domnului.
5. Spiritul Sfant Sfintitorul.
6. insusirile Bisericii.
7. Sacramentele de initiere.
8. Sacramentele de vindecare.
9. Sacramentele de slujire.
10. Viata vesnica: raiul, purgatoriul, iadul.
2. Teologie morala:
1. Constiinta morala.
2. Pacatul.
3. Legea morala
4. Porunca intai.
5. Porunca a doua si a treia.
6. Porunca a patra.
7. Porunca a cincea.
8. Porunca a sasea si a noua.
9. Porunca a saptea si a zecea.
10. Porunca a opta.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA REFORMATA

LICEELE TEOLOGICE REFORMATE STUDII BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII REFORMATE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;
2. Utilizarea adecvata a termenilor limbajul biblic;
3. Sustinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;
4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;
5. Redactarea unei compozitii, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale ale continutului textului biblic dat, si sa motiveze in compozitie acceptiunile sale, conform cerintelor formulate.

III. CONTINUTURI
A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT
1. Primele istorisiri
• Facerea lumii (Geneza 1-2,4a.)
• Primul om in gradina Eden (Gen. 2,4b+25)
• Caderea in pacat si alungarea din Paradis (Gen.cap.3)
• Cain si Abel (Gen.4,1 -16)
• Istoria lui Noe (Gen.6,5-9,17)
• Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.)
2. Istoria patriarhilor
• Chemarea lui Avraam; Avraam si Sara in Egipt (Gen. 12,1-20)
• Legamantul (Gen. cap. 15)
• Agarsi Ismael (Gen. cap. 16)
• Reinnoirea legamantului, circumcizia, prevestirea nasterii lui Isaac (Gen. cap. 17)
• Vizita Domnului la Avraam, mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma (Gen.cap. 18)
• Nimicirea Sodomei si Gomorei, salvarea lui Lot (Gen. 19, 1-29)
• Nasterea lui Isaac, izgonirea lui Agarsi Ismael (Gen. 21,1-21)
• Jerftirea lui Isaac (Gen. 22,1-19)
• Casatoria lui Isaac cu Rebeca, nasterea lui lacov si Esau (Gen.cap.24 si Gen. 25,19-26)
• Vinderea dreptului de intai-nascut. inselaciunea si fuga lui lacov. Visul si juramantul lui lacov (Gen. 25,27-34 si Gen. 27,1-28,22)
• lacov la Laban, sotiile si copiii lui (Gen. 29,1-30,24)
• intoarcerea acasa a lui lacov si lupta lui la valea labocului (Gen. 32, 2-32)
• Copilaria, visele si ajungerea in Egip a lui losif (Gen.cap.37)
• losif in casa lui Potifar si in inchisoare (Gen. 39,1 - 40,23)
• losif explica visele faraonului si devine supraveghetor al Egiptului (Gen.cap.41)
• Primul drum in Egipt al fratilor lui losif (Gen.cap. 42)
• Al doilea drum, lacov se muta in Egipt (Gen. 43,1 - 46,7; 47,1-6; 50,20)
3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu
• Captivitatea si nasterea lui Moise (Exod 1,1 -2,10)
• Tineretea, fuga din Egipt si casatoria lui Moise (Exod 2,11-25)
• Chemarea lui Moise (Exod 3,1 - 4,17)
• Asezarea Pastilor si pedeapsa a zecea (Exod cap. 12)
• Trecerea Marii Rosii (Exod cap. 14)
4. Migrarea in desert si ocuparea pamantului fagaduintei
• Mana si prepelitele, apa din stanca (Exod cap. 16 si 17,1 -7)
• Israel la Sinai si Decalogul (Exod 19,1 - 20,21)
• Vitelul de aur (Exod cap. 32)
• Cercetarea Ierihonului. Rahavsi spionii. Ocuparea Ierihonului (losua capitolele 2 si 6)
5. Perioada judecatorilor
• Debora si Barac (Judecatori cap. 4)
• Ghideon (Judecatori capitolele 6-7)
• Samson (Judecatori capitolele 13-16)
• Rut (Rut capitolele 1-4)
6. Perioada regilor
• Nasterea si chemarea lui Samuil(1 si 3)
• Israelitii cer un rege. Regele Saul (capitolele 8-10)
• Dumnezeu il alege pe David. David in curtea lui Saul (16.)
• David si Goliat (ISamuil cap. 17)
• Ionatan si David (18-20.)
• Pacatul si ispasirea lui David (ISamuil capitolele 11-12.)
• Revolta lui Absalom (1 Samuil 15,1 - 19,5)
• Judecata inteleapta a lui Solomon (1 Regi 3, 16-28)
• Mie. Vaduva din Sarepta (1 Regi 17,1-24)
• Ilie pe muntele Carmei (1 Regi 18,20-46)
• Via lui Nabot (1 Regi cap. 21)
• Rapirea lui Ilie la cersi Elisei, prooroc dupa Ilie (2 Regi 2,1-14)
• inmultirea untdelemnului si fiul Sunamitei (2 Regi 4,1-37)
• Vindecarea lui Naaman (2 Regi cap. 5)
7. Profetii
• Daniel si cei trei tovarasi ai sai in slujba lui Nebucadnetar (Daniel cap. 1)
• Daniel explica primul vis al lui Nebucadnetar (Daniel cap. 2)
• Cuptorul arzand (Daniel cap. 3)
• Al doilea vis, boala si vindecarea lui Nebucadnetar (Daniel cap. 4)
• Ospatul lui Belsatar (Daniel cap. 5)
• Daniel in groapa leilor (Daniel cap. 6)
• Profetul lona (lona capitolele 1-4)

B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT

1. Nasterea lui loan Botezatorul si a lui lisus
• Vizita ingerului Gabriel la Zaharia si la Maria. Maria la Elisabeta. Nasterea lui loan Botezatorul (Luca cap. 1)
• Nasterea lui Isus dupa Luca: recensamantul, pastorii, circumcizia lui Isus, Simion si Ana (Luca 2,1-40)
• Nasterea lui Isus dupa Matei: Visul lui losif, magii, fuga in Egipt, uciderea pruncilor, intoarcerea acasa (Matei 1,18-2,23)
• lisus la varsta de 12 ani (Luca 2,41 -52)
2. Pregatirea lui lisus
• Predica lui loan Botezatorul la Iordan. Botezarea lui lisus (Matei cap.3)
• Ispitirea lui lisus (Matei 4,1-11)
3. Chemarea ucenicilor si primul semn
• lisus isi cheama primii ucenici: Petru, Andrei, lacov si loan (Matei 4,18-25)
• Chemarea lui Filip si Natanael (loan 1,43-51)
• Primul semn facut de Isus: Nunta din Cana (loan 2,1-11)
4. Isus in Galileea si ludea
• Nicodim (loan 3, 1-21)
• Samariteanca (loan 4,1-41)
• Vindecarea paraliticului (Marcu 2,1-12)
• Spicele de grau si sabatul (Marcu 2, 23-28)
• Omul cu mana uscata (Marcu 3,1-6)
• Macarismele (Matei 5,3-12)
• Femeia pacatoasa unge picioarele lui Isus (Luca 7,36-50)
• Fiica lui lair si femeia cu hemoragie (Luca 8,40-56)
• Moartea lui loan Botezatorul (Marcu 6,14-29)
• inmultirea painilor (loan 6,1-15)
• Schimbarea la fata a lui Isus (Matei 17,1-13)
• Tanarul bogat (Marcu 10,17-31)
5. Parabolele lui lisus
• Pilda semanatorului si explicatia parabolei (Matei 13,1-23)
• Pilda neghinei si explicatia parabolei (Matei 13,24-30 si 36-43)
• Pilda samariteanului milostiv (Luca 10,25-37)
• Pilda fiului ratacitor (Luca 15,11 -32) ^ • Pilda talantilor (Matei 25,13-30)
6. in drum spre Ierusalim
• invierea lui Lazar (loan 11,1 -45)
• Orbul Bartimeu (Marcu 10,46-52)
• Zacheu (Luca 19,1-10)
• Intrarea in Ierusalim (Luca 19,28-40)
• Curatirea templului (Matei 21,12-17)
• Judecata de apoi (Matei 25,31 -46)
7. Suferintele, moartea si invierea lui Isus
• Isus spala picioarele ucenicilor (loan 13,1-20)
• Vanzarea lui Isus. Cina cea de taina. Cina Domnului (Matei 26,14-29)
• instiintarea lui Petru. Rugaciunea de pe munte. Arestarea lui Isus si tagaduirea lui Petru (Luca 22, 31-62)
• Isus condamnat de sinedriu (Matei 26,57-68)
• Isus in fata lui Pilat. Isus sau Baraba. Biciuire si condamnare (loan 18,28 - 19,16)
• in drum spre Golgota: Simon din Cirene (Matei 27,31 -36)
• Rugaciunea lui Isus pe cruce. Pocainta talharului rastignit (Luca 23,32-43)
• Moartea lui Isus. Sutasul (Marcu 15,33-39)
• ingroparea lui Isus si pazirea mormantului (Matei 27,57-66)
• invierea lui Isus. intalnirea cu Maria si cu ucenicii (loan 20,1-23)
• Ucenicii din Emmaus (Luca 24,13-35)
• Isus se arata la marea Tiberiadei. Dialogul cu Petru (loan 21,1-19)
• Porunca botezului (Matei 28,16-20)
8. Nasterea comunitatii crestine
• inaltarea (Fapte 1,1-14.)
• Alegerea lui Matia (Fapte 1,15-26)
• Pogorarea Sfantului Duh si formarea Bisericii (Fapte cap. 2.)
• Vindecarea ologului din nastere (Fapte 3,1-10)
• Filip si etiopianul (Fapte 8,26-40)
• Isus se arata lui Saul (Fapte 9,1-22) 9. Citate biblice
Se cere cunoasterea aprofundata a urmatoarelor citate biblice: Vechiul Testament
Gen.1,27; Gen. 3,15; Gen. 4,6-7; Gen. 4,10; Gen. 22,2; Gen. 32,27-28; Gen.50,20; Exod. 3,14; losua 2, 11b; losua 6,16b; losua 6,26; Judec. 6,22b; Judec. 6,32; Judec. 14,14; Rut 1,16b-17; 1Sam. 3,10; 1Sam. 8,5; 1Sam. 10,11b; 2Sam. 12,7a; 2Sam. 12,11-12; 1Regi 18, 21; 2Regi 2,14; 2Regi 5,17; Dan. 1,7; Dan. 3,17-18; Dan. 6,27-28; lona 3,2; Isaia 7, 14; Isaia9, 6; Isaia 11,1-2.
Noul Testament
Matei 1,22-23; Mat. 2,5-6; Mat. 3,17; Mat. 4,4; Mat. 4,7; Mat. 4,10; Mat. 5, 3-12; Luca 1,28; Luca2,14; Luca 2,29-30; loan 1,14; Luca 2,49; loan 1,46; Ioan2,11; loan. 3,8; Ioan3,16; loan 4,24; Marcu 2,27-28; Luca 8,48; Marcu 6,23; Jn. 6,7; Mat. 17,4; Marcu 10,21b; Mat. 13,23; Mat. 13,30; Luca 10,27; Luca 10,29; Luca 15,21; Luca 15,31; Mat. 25,29; loan 11,43; Marcu 10,47b; Luca 19,10; Luca 19,38; Luca 19,40; Mat. 21,13; Mat. 25,40; loan 13,8b; Mat. 26,23; Luca 22,31-32; Luca 22,46; Luca 22,48; Luca 22,58; Luca 22,61-62; Mat. 26,63-64; loan 18,36; loan 19,5b; Luca 23,34; Luca 23,43; loan 19,27; Marcu 15,39; loan 20,29; loan 21,15; Mat. 28,18-20; Fapte 1,11; Fapte 2,42; Fapte 3,6; Fapte 8,36b-37; Fapte 9,4.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

ISTORIA BISERICII REFORMATE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII REFORMATE
are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
4. Interpretarea consecintele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
7. Asumarea responsabilitati pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.

III. CONTINUTURI
1. Viata primilor crestini. Viata si slujirea apostolului Pavel
2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare
Crestinismul ca religie de stat; Erezii si secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice
3. Biserica celor doua imperii romane Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice
4. Epoca cruciadelor
Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendintei cruciadelor
5. Albigentii
Motivele nasterii sectelor secolelor XI-XIII.; Valdezii, albigentii;
6. Jan Hus si John Wyclif
Husitii; Evenimente premergatoare papalitatii din Avignon;
7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dubla si tripla
8. Influenta renasterii si a umanismului asupra Bisericii. Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renasterii si a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus
9. Viata si activitatea lui Martin Luther
Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!" ;
10. Viata si activitatea lui Huldrych Zwingli Slujirea la Maria Einsiedeln; "Scoala de profeti"; Hotararile adunarii imperiale din Speyer si imprejurarile mortii lui Zwingli
11. Viata si activitatea lui Jean Calvin
Cuvantarea "Filozofia crestina" la deschiderea anului universitar in Paris si consecintele Institutio Religionis Christianae; insemnatatea in activitatea reformatorului a primei perioade geneveza, celei petrecute la StraBburg si celei de a doua din Geneva;
12. Crestinatatea maghiara din navalirea tatarilor pana la tragedia din Mohacs Prezentarile invataturilor Reformei in Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;
13. Epoca Izabellei si a lui Ioan Sigismund
Reforma luterana si elvetiana; Despartirea Bisericilor Reformei;
14. Contrareforma in Europa
Contrareforma; Inchizitia; intemeierea si functionarea ordinului iezuitilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum
15. Biserica Reformata in secolul al XVTI-lea Bocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rakoczy Gyorgy L;
16. Bisericile Angliei Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptistii; Restauratia; Reformatii scotieni;
17. Protestantismul nord-american
Emigrari. Pilgrim Fathers; Colonistii si Biserica; Libertatea americana a religiei: Pennsylvania;
18. "Marea decadere a Transilvaniei" si ultimele zile ale Principatului Transilvan Rakoczy Gyorgy II.; Lupte interne in Biserica Reformata; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independenta principatului; Conceptii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul
19. Luptele pentru libertate ale kurutilor
Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor in Transilvania; Transilvania isi pierde independenta; Izbucnirea luptei pentru libertate
20. Epoca lui Leopold I., Carol III. si a Mariei Tereza
Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareforma in Ungaria cu asistenta imperiala; Razboaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestantilor
21. Iosif II.
Absolutismul iluminist; Regele "cu palarie"; Ordinul Tolerantei (Ungaria si Transilvania) Efectul si punerea in practica a Ordinului Tolerantei; Alte ordine; Caderea si moartea lui Iosif II.
22. Curente teologice in crestinism
Iluminismul; Miscari de desteptare sufleteasca in Europa (la scotieni, germani, olandezi)
23. Bisericile noastre protestante in secolele XIX-XX.
Curente teologice: liberalismul, rationalismul, romantica; Formarea miscarilor ecumenice:
1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor;
NOTA: Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA UNITARIANA
LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE STUDII BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E , la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII UNITARIENE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II.COMPETENTE DE EVALUAT
1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text teologic;
2. Elaborarea argumentelor pentru sustinerea unui punct de vedere personal;
3. Interpretarea simbolurilor si motivelor religioase dintr-un text dat;
4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugaciuni, povestiri, comparatii) pe baza unei structuri de idei data;
5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.

III.CONTINUTURI
1. Relatia divinitate - om (Schimbarea relatiei divinitate - om in Vechiul Testament, Relatia tata-individ);
2. Elementele mitologice si istorice in vechiul Testament (geneza, istoria si formarea evreilor in comunitate religioasa; rolul concucatorilor in istoria evreilor - Moise, regii, judecatorii, profetii; practica si rolul religiei in viata cotidiana a evreilor);
3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turnul Babei, scara lui Iacov; legamantul)
4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiesti fata de religia popoarelor inconjuratoare (Dumnezeu, rolul credintei in comportamentul moral-religios al evreilor);
5. Caile de cunoastere ale lui Dumnezeu (rugaciunea, formele si sensul rugaciunii autentice, meditatia, credinta, caracterul personal al credintei);
6. Viata si personalitatea lui Isus ;
7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea si adevarul, adevarul omenesc si adevarul dumnezeiesc, iubirea fata de semeni si de Dumnezeu, imparatia cerurilor si vocatia omului, Fericirile);
8. invatatura lui Isus despre Dumnezeu, despre om si porunca iubirii;
9. Locul si valoarea Bibliei in religia unitariana; orientare in Biblie, traducerile.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

ISTORIA BISERICII UNITARIENE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII UNITARIENE
are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
4. Interpretarea consecintelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
7. Asumarea responsabilitati pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.

III. CONTINUTURI
1. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu in primele epoci ale crestinismului
2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare Crestinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice; Prigonirea crestinilor
3. Miscarile premergatoare reformei din Europa Jan Hus si John Wyclif
4 Viata si activitatea lui Martin Luther
Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!" ;
5 Viata si activitatea lui Jean Calvin
6. inceputurile miscarilor antitrinitariene
Viata si activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini
7. inceputurile miscarii unitariene din Transilvania Viata si activitatea lui David Ferenc
8. Biserica Unitariana din Transilvania in secolul al XVII-lea
9. Complanatia Desiana si consecintele acestuia
10. Viata si activitatea episcopului Koncz Boldizsar
11. Diploma Leopoldinum si consecintele acestuia
12. Rolul episcopilor si patronilor din secolul al XVIII-lea
13. Viata si activitatea episcopului Kriza Janos
14. Patronii secolului al XlX-lea
15. Viata si activitatea episcopului Ferencz Jozsef
16. Istoricul colegiilor unitariene
17. Biserica unitariana intre cele doua razboaie mondiale
18. Biserica Unitariana in timpul regimului comunist.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA BAPTISTA
LICEELE BAPTISTE STUDIUL BIBLIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
3. Explicarea scopului si a implicatiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau intamplari biblice;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT
1. Genesa: Cartea inceputurilor
a. Creatia (zilele creatiei, crearea omului)
b. Caderea (ispitirea si neascultarea, urmarile neascultarii, prima profetie mesianica)
c. Potopul (cauze, descriere, legamantul cu Noe)
d. Babei (descriere, urmari)
e. Avraam (chemare, legamant, credinta ca neprihanire, jertfirea lui Isaac)
f. Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profetia mesianica: Gen. 49:10)
g. Iosif (visul, vinderea ca rob, intemnitarea, inaltarea, Iosif ca salvator, caracterul lui)
2. Exodul. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau
a. Eliberarea din Egipt (robia aspra, pregatirea lui Moise, scopul urgiilor, impietrirea lui Faraon, moartea intailor nascuti, Pastele)
b. Legamantul Mozaic (scopul, continutul, Decalogul, diferite legi)
c. Cortul intalnirii (elemente componente)
3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan
a. Intrarea in Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, caderea ierihonului, Ai)
b. Cucerirea tarii (campania de sud si nord)
4. Judecatori. Ghedeon si Samson
a. Caracteristicile perioadei judecatorilor (pacat, pedeapsa, pocainta, pace, Jud. 21:25)
b. Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)
c. Samson (istoria, caracterizarea personajului)
5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel
a. Nasterea si chemarea
b. Samuel ca judecator (judecarea si invatarea poporului)
c. Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul si a lui David)
6. Saul, primul rege al Israelului
a. Credinciosia lui Saul (ungerea, biruinta asupra dusmanilor)
b. Caderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)
7. David, intemeietorul Statului national evreu
a. imparat peste Iuda si Israel
b. Pacatul lui David si consecintele lui
c. Legamantul davidic (2 Samuel 7:11-16)

STUDIUL NOULUI TESTAMENT

1. Contextul cultural-religios al Noului Testament
a. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tata, omul - creatia lui Dumnezeu, pacatul, asteptarea mesianica)
b. Templul si sinagoga
2. Evangheliile - privire generala
a. Autorul, data si locul scrierii
b. Destinatia si scopul evangheliei
3. Viata si lucrarea Domnului Isus Cristos
a. Nasterea si copilaria
b. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrari)
c. Moartea, invierea, inaltarea
8. invatatura Domnului Isus si minunile Sale
a. Metodele de invatare ale lui Isus
b. Scopul si continutul invataturii
c. Minunile lui Isus (implinirea profetiilor mesianice, exemple)
9. Divinitatea si umanitatea Domnului Isus in Evanghelia dupa Ioan
a. Prologul Evangheliei dupa Ioan
b. Afirmatiile "Eu sunt..."
c. Minunile
d. Elementele esentiale ale naturii umane
10. Prima calatorie misionara: iudaizatorii
a. Biserica din Antiohia Siriei (motivatiile misiunii)
b. Traseul si piedicile intalnite
c. Conciliul din Ierusalim (probleme si solutia)
11. Epistola catre Romani
a. Autor, destinatari, scop
b. Revelatia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relatia crestinului cu statul, ingaduinta crestina
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

DOCTRINE BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI
in cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmatii date si explicarea acestora in contextul Scripturii;
4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului
a. Termeni inruditi
b. Teorii inadecvate
c. Doctrina biblica a inspiratiei
d. Dovezile inspiratiei
2. Natura si atributele lui Dumnezeu
a. Esenta naturii si atributelor
b. Atribute nonmorale
c. Atribute morale
3. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si speciala
a. Revelatia generala
b. Revelatia speciala
4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate si umanitate
a. Dumnezeirea lui Cristos
b. Umanitatea lui Cristos
5. Lucrarea lui Cristos. Moartea invierea si ispasirea
a. Importanta mortii lui Cristos
b. Interpretari gresite
c. Adevarata semnificatie a mortii
d. Sfera de cuprindere a mortii lui Cristos
e. invierea lui Cristos
6. Persoana Duhului Sfant
a. Personalitatea Duhului Sfant
b. Dumnezeirea Duhului Sfant
7. Lucrarea Duhului Sfant
a. Darurile Duhului Sfant
b. Umplerea cu Duhul Sfant
8. Originea omului. Caderea si pacatul originar
a. Caracteristicile crearii
b. Modelul pentru crearea omului
c. Caderea omului
9. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte
a. Conceptul biblic despre pacat
b. Consecintele pacatului
c. Iertarea pacatului
10. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament
a. Consideratii introductive
b. Mantuirea in Vechiul Testament
c. Mantuirea in Noul Testament
11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul si Cina Domnului
a. Introducere
b. Botezul
c. Cina Domnului
12. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare
a. Semnificatia inchinarii
b. Continutul inchinarii
c. Ziua de inchinare
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA PENTICOSTALA PNEUMATOLOGIE

I. STATULTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea si explicarea conceptelor si notiunilor de baza specifice pneumatologiei;
2. Analiza si interpretarea doctrinelor si simbolurilor teologice;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. Doctrina despre Duhul Sfant si locul ei in teologie.
2. Duhul Sfant este o Persoana.
3. Dumnezeirea Duhului Sfant.
4. Simbolurile Duhului Sfant.
5. Denumirile Duhului Sfant.
6. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.
7. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant.
8. Roada Duhului Sfant.
9. Plinatatea Duhului Sfant.
10. Cele noua daruri ale Duhului.
11. Calauzirea Duhului Sfant.
12. Rolul si locul Duhului Sfant in predicarea Evangheliei.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

DOCTRINE BIBLICE

I. STATULTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina PNEUMATOLOGIA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea conceptelor si notinilor biblice de baza;
2. Interpretarea unui text biblic;
3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
4. Elaborarea unui eseu structurat;
5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

III. CONTINUTURI
1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.
2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului.
3. Natura si atributele lui Dumnezeu.
4. invatatura despre Trinitate.
5. Revelatia lui dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala.
6. Lucrarile lui Dumnezeu . Creatia.
7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate si umanitate.
8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea si invierea Sa
9. Ispasirea realizata de Isus Christos.
10. Originea omului. Caderea si pacatul originar.
11. Pacatul. Natura pacatului si consecintele lui.
12. Planul de mantuire a omenirii.
13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul si cina Domnului.
14. Slujbele din Biserica.
15. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A SAPTEA STUDIUL BIBLIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor si a notiunilor ce contureaza structura crestinismului;
2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;
3. Argumentarea aspectelor esentiale ce apartin crestinismului;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.

III. CONTINUTURI
UNITATEA I
1. Caile de acces catre studiul Apocalipsei.
2. Cele sapte biserici (componentele fiecarei scrisori - fagaduinta, salut, lauda, repos, sfat si rasplata promisa; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).
3. Sigilii si trambite (interpretare si aplicare la experienta personala).
4. Ramasita si criza finala (identificarea bisericii ramasitei; nemultumirea lui Lucifer; Mihail si ingerii Lui; biruinta Mielului; pregatirea pentru criza finala).
5. Fiara care semana cu un leopard si Fiara cu coarne ca ale unui miel.
6. Cele trei soli ingeresti(semnificatiile si caracteristicile specifice fiecarei solii; adevaratul si falsul sigiliu; consecinte ale primirii si refuzului soliei).
7. Ultimele plagi si babilonul modern.
8. Nunta Mielului si mileniul(necazul cel mare; descrierea cetatii sfinte; bucuria celor mantuiti si cantarea Mielului).
9. Noul Pamant (un cer nou si un pamant nou; caracteristicile celor mantuiti; rasplatirea celor mantuiti).
UNITATEA II
10. Natura pacatoasa si pocainta(pacatosul si Hristos; adevarata pocainta; predarea vointei lui Hristos; relatia dintre pocainta si bucurie; iudeii si mantuirea; neamurile si mantuirea).
11. Marturisirea si iertarea pacatului(constienta pacatului; credinta si faptele; credinta si sentimentele).
12. Definirea, experimentarea si efectele sfinteniei.
13. Harul si Legea (Planul de Mantuire; indreptatirea prin credinta).
14. Castigarea bataliei cu noi insine(rastignirea eu-lui).
15. Personalitatea si lucrarea Duhului Sfant (semnificatia umplerii cu Duhul Sfant).
16. Schimbarea si rezultatele ei practice: responsabilitate civica, responsabilitate financiara, toleranta si discernamant, apreciere si lauda.

LISTA DE TERMENI / NOTIUNI TERMENI
Binecuvantat, Biruitor, Biserica, Caldicel, Condamnare, Conducere, Controversa, Credinta, Criza finala, Curatire, Descoperire, Dragostea dintai, Evanghelia vesnica, Faradelege, Iertare, impacare, inger, Laodiceean, Mangaietor, Martor credincios, Marturie, Mila, Mileniu, Nastere din nou, Neprihanire, Noul Pamant, Pacat, Pocainta, Profetie, Redesteptare, Revelatia, Sfintire, Sigiliul, Transformare, Vointa. NOTIUNI
Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curatit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai — prezentati in cartea Apocalips, Caderea Babilonului, Calauzirea Duhului, Carticica, Cel imbatranit de zile, Cele patru vanturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fara plata, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihanirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie vesnica, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curata, Fiara care se ridica din adanc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovniceasca, Fire pamanteasca, Haine albe, Har, Hristos sfarsitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, implinirea Legii, indreptatit prin credinta, ingaduinta crestina, invatatura lui Balaam, Legamantul harului, Lege duhovniceasca, Lege fireasca, Legea, Lucrarea Duhului, Mantuire prin fapte, Mantuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu doua coarne, Mielul lui Dumnezeu, Nastere din nou, Nadejde, Neprihanire prin credinta, Nunta Mielului, Pacatul, Peceti, Piatra de poticnire, Plan de mantuire, Plata pacatului, Potrivit Duhului, Rabdarea sfintilor, Rastignirea eu-lui, Secerisul pamantului, Semn — sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujba duhovniceasca, Solie intreita, Sub har, Sub lege, Sapte potire, Trambite, Trupul lui Hristos, Vinul maniei lui Dumnezeu.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

DOGMATICA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Definirea termenilor esentiali si a notiunilor specifice folosite in Biblie si in dogmatica adventista;
2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezuma declaratia de credinta a Bisericii Adventiste;
3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.

III. CONTINUTURI
1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU
a. Biblia - Cuvantul lui Dumnezeu.
b. Dumnezeirea - Sfanta Treime.
c. Dumnezeu Tatal, Creatorul, Sustinatorul si Stapanul intregii creatiuni.
d. Dumnezeu Fiul cel vesnic, Creator, Mantuitor intrupat si Judecator.
e. Dumnezeu Duhul Sfant, Partas creatiunii, intruparii si rascumpararii.
2. DOCTRINA DESPRE OM
a. Creatiunea - opera desavarsita a lui Dumnezeu.
b. Omul - chip al lui Dumnezeu; consecintele pacatului.
3. DOCTRINA DESPRE MANTUIRE
a. Marea lupta dintre Hristos si Satana.
b. Viata, moartea si invierea Domnului Hristos.
c. Mantuirea prin credinta in Isus lucrata de Duhul Sfant.
4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICA
a. Biserica - Comunitatea credinciosilor, Mireasa lui Isus Hristos.
b. Ramasita si misiunea ei.
c. Unitatea trupului lui Hristos.
d. Botezul - marturie si simbolul unirii cu Hristos.
e. Cina Domnului - partasie cu trupul si sangele lui Hristos.
f. Darurile si slujbele spirituale.
g. Darul profetiei.
5. DOCTRINA DESPRE VIATA CRESTINA
a. Legea vesnica a lui Dumnezeu.
b. Sabatul - monument al creatiunii si semn al legamantului.
c. Administrarea crestina a bunurilor vietii.
d. Comportamentul crestin.
e. Casatoria si familia crestina.
6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE
a. Lucrarea Domnului Hristos in Sanctuarul Ceresc.
b. A doua venire a Domnului Isus Hristos.
c. Moartea si invierea celor mantuiti si a celor nelegiuiti.
d. Mileniul si sfarsitul pacatului.
e. Noul pamant - caminul celor mantuiti.

LISTA DE TERMENI / NOTIUNI TERMENI
A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserica, Calauzire, Chivot, Creatiune, Evanghelie, Faradelege, Fiul omului, indreptatire, intrupare, inviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremoniala, Legea Morala, Liberul arbitru, Logos, Mangaietor, Mantuitor, Mileniul, Nastere din nou, Natura umana, Natura divina, Personalitate, Planul Mantuirii, Pocainta, Ramasita, Revarsare, Revelatie, Sabat, Sanctuar, Sfintenie, Sola Scriptura, Solie ingereasca, Tetelestai, Trinitate Divina, Viata vesnica, Ziua Ispasirii.

NOTIUNI
Atotprezenta, Atotputernicie, Atotstiinta, Biserica invizibila, Chinuri vesnice, Curatirea Sanctuarului, Daruri duhovnicesti, Desavarsit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfant - inlocuitorul, Duhul Sfant - Mangaietor, Dumnezeire, Evanghelie, Fagaduinta invierii, Faradelege, Haine albe, Iertare, Inspiratie, impacarea, indreptatirea impartasita, inlocuitor, intrupare, invierea mortilor, invierea partiala, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mantuirea prin har, Marturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Nastere din nou, Natura, Natura divina, Neschimbator, Pacatul impotriva Duhului Sfant, Plata pacatului, Ploaia tarzie, Ploaia timpurie, Pocainta, Predare, Preexistenta, Preotie universala, Profetie, Proorocie, Ramasita, Revarsarea Duhului Sfant, Revelatie, Revenirea vizibila, Sabat - obicei, Sabatul ca desfatare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pamant, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfanta Scriptura, Sfanta Sfintelor, Sfarsitul Legii, Sfintenia lui Dumnezeu, Sfintire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienta Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viata vesnica, Zi binecuvantata.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

CULTUL MUSULMAN LEGISLATIE ISLAMICA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, LEGISLATIE ISLAMICA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E.
Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE GENERALE (in limba romana):
1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice .(Scopul si obiectul de studiu);
2. Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a felurilor si a modurilor de practicare a acestora;
3. Definirea notiunii de "persoana responsabila" si a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislatiei Islamice;
4. insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in viata sociala.

II. COMPETENTE GENERALE (in limba turca):
1. Fikih ilminin terminolojisini ,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.
2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.
3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.
4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.

III. CONTINUTURI
10.SINIF
KONU 1 FIKIH ILMI
A.Fikihin tammi,konusu ve amaci KONU 2.IBADET
A.ibadetin tanimi ve cesitleri B.Ibadetin yapihsi amaclan
KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERI
A.Miikellefin gorevleri
KONU 4. TEMIZLIK
A.Hades ve necasetin mahiyeti
B.Abdest
C.Gusul(Boy Abdest)
KONU 5. NAMAZ A.Namaz vakitleri B.Namazm farzlan C.Namazm Vacib ve sunnetleri
KONU 6.NAMAZLARIN KILINISI A.Bes vakit namaz ve kilmisi B.Vitir namazi ve kilmisi C.Cenaze namazi ve kilmisi C.Cuma namazi ve kilmisi D.Bayram namazi ve kilmisi E.Teravih namazi
KONU 7 NAMAZLARLA iLGILi DIGER MESELELER
A.Sehiv,tilavet ve siikur secdeleri 11.SINIF KONU 8 ORUC
A.Orucun tanimi,6nemi,hikmeti ve faydalan B.Orucun farz olmasi ve sesitleri C.Orucun sartlan ve hiikmu t.Oruc bozan ve bozmayan seyler
KONU 9ZEKAT
A.Zekatm tanimi,6nem,hikmeti ve faydalan B.Zeketm tabi olan ve olmayan mallar C.Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi
KONU 10 SADAKA A.Sadaka ve sesitleri B.Fitir sadakasi
KONU 11 HACC A.Hacc ve faydalan
B.Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti C.Hacc sesitleri t.Haccm riikunleri D.Haccin sartlan E.Umre F.Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler
KONU 12 KURBAN VE AV A.Kurbanm mahiyeti ve onemi
B.Kurbanm vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar C.Nezir ve Ahika kurbani C.Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.
NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

Muzica-coregrafie-teatru

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
LICEE DE ARTA, MUZICA, COREGRAFIE SI ARTA ACTORULUI

ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI
BACALAUREAT 2007

I. Statutul disciplinei
In cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului si baletului constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale si constituie proba scrisa.

II. Competente de evaluat
Istoria muzicii, teatrului si baletului se inscrie in randul disciplinelor de stricta specialitate, ce se adreseaza elevilor de la liceele de arta. Competentele de evaluat:
utilizarea notiunilor istorice specifice mentionate in curriculum;
- corelarea unor notiuni cu fapte istorice;
interpretarea unor evenimente istorice marcante si prezentarea personalitatilor epocii
respective care au condus la dezvoltarea artelor;
recunoasterea, si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice;
compararea unor opinii diferite privind incadrarea stilistica a creatorilor reprezentativi;
- descrierea si explicarea unor fapte si fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;
utilizarea corecta si adecvata a limbajului specific;
- operarea cu analogii stilistice si creative intre arte, in perspectiva interdisciplinara;

1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII

A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE
Continuturi:
1. Antichitatea greco-romana: semnificatie privind evolutia ideilor estetice in cadrul spiritualitatii europene.
2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanta acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la romani. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu in apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, pana la momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
3. Renasterea muzicala (caracteristici si cronologia perioadei) debutul epocii moderne in spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", scoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanta). Aparitia operei. Camerata florentina si Monteverdi.
4. Stilul instrumental concertant in creatia secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc).
J.S.Bach - creatia instrumentala, importanta temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel).
5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Scoala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificatie) evolutia simfoniei si a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonica si de opera (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L.van Beethoven).
6. Romantismul: incadrarea in epoca, trasaturi generale, forme si genuri predilecte, evolutia si perfectionarea instrumentelor, importanta pianului, virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale nationale; compozitori reprezentativi (cu precadere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.LCeaikovski, G.Verdi, R.Wagner).
7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XlX-lea si inceputul sec.XX; impersionism, post-romantism, expresionism, compozitori repreztentativi ( in special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg si noua scoala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concreta si electronica; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O.Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage s.a.).

B. ISTORIA MUZICII ROMANESTI

1. G. Enescu - creator si interpret; national si universal in opera compozitorului
2. Creatori romani in perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu s.a.)
3. Directii si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua jumatate a sec.XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger s.a.)
4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, opera) in muzica secolului XX si compozitori reprezentativi.
NOTA:
Pentru anul scolar 2004-2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii si Istoria teatrului va contine obligatoriu si minimum un item reprezentand fragmente muzicale/literare de referinta din lucrarile compozitorilor/dramaturgilor indicati in programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute in sistem grila.

2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUI

Continuturi:
1. Dansul in Grecia Antica:
dansul alaturi de muzica si poezie
- felurile dansului antic grecesc
2. Nasterea si fundamentarea baletului
- Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet.
3. J. G. Noverre - reformator si teoretician al baletului "Scrisori despre dans si balete".
4. Baletul in epoca romantica climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi si "Gissele". Rolul celor trei dansatoare in evolutia baletului.
- J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului in perioada romantica pana la sfarsitul sec.XIX in Franta, Italia, Danemarca. A.Bournonville. Baletul in Rusia. infiintarea scolilor imperiale si regale de dans. Coregrafi.
P.I.Ceaikovski si noua orientare in muzica de balet: "Frumoasa din padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de nuci". Marius Petipa, personalitate artistica si creatoare.
5. Precursorii modernismului si contributia lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze
6. S. Diaghilev si "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreti, baletele.
7. Perioada experimentala in baletul contemporan.
suprarealismul in balet. I.Stravinski, Serge Lifar si neoclasicismul.
8. Expresionismul german.
premisele aparitiei curentului artistic reprezentantii expresionismului si discipolii acestora
9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
- tehnica, expresie in baletul american, olandez., Coregrafi si interpreti.
10. Baletul in Romania:
evolutie, coregrafi, compozitori, interpreti
- Floria Capsali-fondator de scoala nationala balete romanesti

3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI

3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
Continuturi:
1. Antichitatea greaca: - tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia"
- "Prometeu Mantuit"
- Sofocle -"Oedip Rege"
- "Antigona"
- Euripide - "Medeea"
- comedia - Aristofan - "Broastele"
2.Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" si "Soldatul fanfaron" - la alegere 3.Teatrul medieval - Misterele
4. Comedia dell'Arte, Renasterea
5.Lope de Vega - "Fantana turmelor" si "Cainele gradinarului" - la alegere 6.William Shakespeare - drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet
- comedia fantastica "Visul unei nopti de vara" 7.Clasicismul francez - Corneille -"Cidul"
- Racine - "Fedra"
- Moliere - "Avarul" si "Don Juan" - la alegere 8.Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa
- Beaumarchai - o piesa
9.C. Goldoni - "Hangita" si "Sluga la doi stapani" - la alegere lO.Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani"
11.Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XlX-lea - N. Gogol "Revizorul" 12.Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescarusul"
- B.Show - "Pygmalion"
- H.Ibsen - "Nora"
13.Strindberg - "Dansul Mortii" si "Domnisoara Julia", la alegere 14.Teatrul contemporan
a) teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra"
b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu -"Cantareata cheala"
c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra"

3. B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
Continuturi:
1.inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XlX-lea
- Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie"
2.B.P.Hasdeu - "Razvan si Vidra"
3.Al.Davila - "Vlaicu-Voda"
4.I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta"
5.B.St. Delavrancea - "Apus de soare"
6.T.Musatescu - "Titanic vals"
7.C.Petrescu - "Jocul ielelor" si "Act venetian", la alegere
8.L.Blaga - "Mesterul Manole"
9. M.Sebastian - "Steaua fara nume"
10. M.Sorescu - "Raceala" ll.T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"
Bibliografie
Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba
Istoria culturii si civilizatiei - Ovidiu Dramba
Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala
Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. Meridiane
Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
Istoria teatrului romanesc - Mihai Vasiliu
Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDP
Istoria teatrului in Romania, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, Bucuresti
Teatrul romanesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului - Virgil Bradateanu, EDP,
1979, Bucuresti
*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
MUZICA, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUI - PROBE PRACTICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
in cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practica pentru muzica, coregrafie si arta actorului, constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale.
II. COMPETENTE DE EVALUAT
redarea corecta a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice si interpretative ale
repertoriului;
elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific;
realizarea calitatii artistice in interpretarea repertoriului specific profilului studiat; valorificarea potentialului personal si creativ in actul interpretativ; comunicarea artistica in perspectiva relatiei interpret-public.
1. MUZICA-proba practica
I. Sectia instrumentala (pian si instrumente orchestrale simfonice
instrumente populare)
A) un studiu - din programa de liceu;
B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - din programa de liceu -diferentiate pentru pian si instrumentele orchestrale simfonice si instrumente populare;
C) citire la prima vedere - minimum 12 masuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A si B), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica - realizare stilistica
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
NOTA:
Pentru absolventii care au avut ca disciplina principala de specialitate muzica de jazz-muzica usoara (instrumentala sau vocala), proba practica va avea urmatorul continut:
A. un studiu (din programa de liceu);
B. o lucrare la alegere din repertoriul specific si o improvizatie de maxim 3 minute pe o tema data de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicatia comisiei dintr-un repertoriu alcatuit din 5 lucrari pregatite de candidat (pentru muzica de jazz - muzica usoara);
C. citire la prima vedere la fel ca la punctul CI de la sectia Instrumentala, respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la sectia Canto popular.
Pentru evaluarea probei A. (proba de recital) si a probei B, se va tine cont de criteriile de la
punctul I - sectia Instrumentala.
Metodologia de desfasurare precum si evaluarea probei C va fi aceeasi ca la pct. I de la sectia
Instrumentala, respectiv pct. B.IV de la sectia Canto popular.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
II. Sectia teoretica
A) Auz muzical
- 1 interval simplu consonant si disonant;
- 1 interval compus (pana la cvintadecima inclusiv);
- 1 trison in pozitie stransa;
- 1 trison in pozitie larga;
Pentru evaluarea probei A., recunoasterea corecta a intervalelor se poate realiza din trei incercari. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.
B) Solfegiu la prima vedere, de 12 masuri de 2, 3 sau 4 timpi, in cheile sol si fa, in tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii si modulatii pasagere la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativa, la omonima.
Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic. Pentru evaluarea probei B., se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta
executia corecta din punct de vedere ritmic
analiza corecta din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei
C) Dicteu:
1) dictat melodic de 12 masuri, de complexitate si continut similare celor de la proba de solfegiu;
2) dictat armonic la 4 voci de 8 masuri, in tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de patrimi, doimi si note intregi.
Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
notarea corecta a inaltimilor
notarea corecta a duratelor Aprecierea se va face conform baremului probei
Pentru candidatii Sectiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) 5 minute
- proba B) 10 minute
- proba C) 2 ore
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.
III. Sectia canto clasic
A) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied si o piesa romaneasca in tonalitatea si limba originala;
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului
realizare tehnica
realizare stilistica
expresivitate, creativitate (nota personala) Aprecierea se va face conform baremului probei Proba B. se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru sectia canto clasic, comisia va fi alcatuita dintr-un profesor de specialitate canto si un profesor de teorie- solfegiu-dicteu. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
IV. Sectia canto popular
A) trei lucrari cuprinzand o doina sau balada si 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de provenienta a candidatului.
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va tine cont de urmatoarele criterii:
fidelitatea respectarii textului;
realizare tehnica;
realizare stilistica;
expresivitate, creativitate (nota personala). Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B) se va desfasura astfel:
in ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
intonarea corecta;
executia corecta din punct de vedere ritmic;
analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei.
Pentru candidatii sectiei Canto (clasic si popular), timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
proba A) - 20 de minute
proba B) si C) - 15 minute
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
2. COREGRAFIE - proba practica
Pentru candidatii grupei (a)
A) Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat-Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Pentru candidatii grupei (b)
A) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte. Variatiile impuse sunt:
Fete: P. I. Ceaikovsky: "Frumoasa din padurea adormita" - actul I L. Minkus: "Don Quijote" - actul III A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)
Baieti L. Minkus: "Don Quijote"- actul III R. Drigo: "Corsarul " - actul II P. I. Ceaikovsky " Lacul lebedelor" - actul III
Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atat pentru candidatii grupei (a) cat si pentru candidatii grupei (b), se va tine cont de urmatoarele criterii: - tehnic - gradul de dificultate al executiei
artistic - fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate
analiza corecta din punct de vedere teoretic
Pentru candidatii sectiei Coregrafie (grupa a si b), timpul maxim alocat fiecarui candidat este de 15 de minute.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la proba A.
Notele acordate la probele A, B, C pentru muzica, respectiv A, pentru coregrafie, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inainte de inceperea probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, coregrafie si teatru nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si
armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
3. ARTA ACTORULUI - proba practica
A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare in functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte si o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese prin din numarul de obiecte fixate de comisie.
C. Recital din texte cuprinse in repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
Proba A. si B. se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza, fixeaza si pregateste textele la prima vedere, numarul de obiecte precum si starea sufleteasca care le vor insoti. Subiectele vor fi de acelasi nivel. in ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie. Proba C se va desfasura astfel:
Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, dupa care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia in spectacol-dupa caz, personaje). Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va tine cont de urmatoarele criterii: - prezenta scenica (incadrarea in perspectiva intr-un anumit gen de erou, unitatea psiho- fizica in actiune)
expresivitatea vorbirii (dictie, respiratie, calitatea vocii, capacitatea de nuantare logica si afectiva)
aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a actiunilor scenice, imaginatie repertoriu, nota personala).
Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
Notele acordate la probele A, B, si C, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inaintea inceperii probei practice.
NOTA:
Probele practice pentru muzica, teatru si coregrafie nu se sustin cu public.
La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si armonic.
Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.
Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba japoneza

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007
PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZA

I. Statutul disciplinei in cadrul examenului de bacalaureat
In baza Legii invatamântului nr. 84 / 1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2004, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii, absolventii de liceu, invatamant de zi, au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba japoneza in regim de:
- Limba japoneza ca limba moderna - proba orala, pentru filiera teoretica - (proba B)
- Limba japoneza ca limba moderna - proba scrisa, la alegere, din aria curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie (proba E)

II. Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japoneza
Respectând tipologia generala a structurii planului de invatamant privind studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit pe programele scolare in vigoare aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 5201 / 24.12. 2002.
Candidatii la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapâneasca sistemele fonologie, lexical, gramatical si stilistic al limbii japoneza, precum si elemente de cultura si civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze si sa produca mesaje orale sau scrise.
Baremele de notare sunt:
� analitice, fara a exagera in detaliere
� construite in favoarea candidatului, pentru a reflecta mai bine 'ceea ce stie' / 'ceea ce poate sa faca' candidatul

III. COMPETENTE EVALUATE
Pentru a se evalua competenta de comunicare orala sau scrisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru.
PROBA ORALA
1. Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare
• identificarea sensului unor cuvinte
• recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate
• selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru
• raspuns la intrebari (chestionar)
2. Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte
•folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale
• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru
• relatarea coerenta a unui eveniment / fapt divers / unei experiente personale
• descrierea unor obiecte / locuri / persoane conoscute
3. Realizarea de interactiuni in comunicare orala
• realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de catre examinator, respectând regulile gramaticale invatate
• formularea de opinii personale in legatura cu un text dat
• redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date
4. Transferul si medierea mesajelor orale in situatii diverse de comunicare
• adaptarea cuno stiintelor lexicale si gramaticale in exercitii de role-play
• transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
• traducerea unui text in / din limba japoneza (având cuvintele dificile explicate)
PROBA SCRISA
1. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare
• identificarea ideiilor principale dintr-un text de informare generala / narativ / descriptiv
• recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate
• selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru
• utilizarea informatiilor dintr-un text nestudiat la clasa in diverse exercitii: cu alegere duala / multipla / text lacunar / raspuns la intrebari etc
2. Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte
• valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale)
• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru (exercitii de particule, texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe o formula gramaticala data)
• relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar
• descrierea unor obiecte sau locuri
3. Realizarea de interactiuni in comunicare scrisa
• formularea de raspunsuri la un chestionar / interviu dat
• formularea de opinii personale in legatura cu un text dat
• redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date
4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii diverse de comunicare
• reformularea unor replici intr-un dialog
• transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
• traducerea unui text in / din limba japoneza (având cuvintele dificile explicate)

IV. CONTINUTURI
1. LEXIC si SEMANTICA
Elementele de lexic si semantica se invata si se insusesc in paralel cu celelalte competente lingvistice, fiind in interdependenta permanenta cu ele.
Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizeaza controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia in raport cu textul sau retroversiunea data, si se regasesc in schemele de notare.
NOTA
Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depasi nivelul de 3 kyu si se regasesc in manualele studiate la clasa.
Clasa a IX - a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (LI - 25)
Clasa a X - a Minna no Nihongo, voi. 1, (LI - L14)
Clasa a XI - a Minna no Nihongo, voi. 2, (L15 - L25)
Clasa a XII-a Minna no Nihongo, voi. 2, (L26 -L40)
Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va tine seama de:
- lista ceruta pentru Noryoku Shiken / Atestatul International de Limba Japoneza (nivelul 4 kyu)
- manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, voi. 1, Bojinsha, Japan, (LI - L25)
2. ACTE DE VORBIRE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal
- a se prezenta, a prezenta pe cineva
- a vorbi despre sine
- a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date
- a relata evenimente
- a da si a cere informatii practice cuiva
- a propune / a invita / a refuza
- a-si exprima acordul / dezacordul
- a vorbi despre sine
- a participa la o conversatie orala
- a exprima o opinie personala
- a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta
- a cere permisiunea / a interzice
3. GRAMATICA
Elementele de gramatica cuprinse in Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC -CNC 2002) organizate pe:
clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii,
particule - categorii: timp, aspect
structuri: propozitii si fraze, subordonate
procese si relatii: topica, transformare, etc.
Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate in cadrul examenului de bacalaureat se va tine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3).
3. TEXTE
Tipul de text: autentic (literar)
Sursa: manualele studiate, cârti din spatiul nipon
Lungimea: 50-125 de cuvinte
Dificulatate: nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manual
Nota
In cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui sa demonstreze cunoasterea integrala atât a lexicului, cat si a stucturilor gramaticale studiate.
In cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fara sa depaseasca ca dificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken / Atestatul de Limba Japoneza) si se vor explica elementele de vocabular necunoscute.

V. PRECIZARI Timpul de lucru: 3 ore
Subiectele: vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara si cu manualele studiate.
Textele la prima vedere / nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece aceste sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa invete a aborda un text necunoscut
- sa se familiarizeze cu diverse teme si stiluri ale limbii
- sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi
- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba greaca moderna

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

Bacalaureat 2007

Programe de examen pentru
Limba Greaca moderna

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii claselor de liceu care studiaza limba greaca moderna vor sustine examene de bacalaureat cu urmatoarea structura:
- Proba orala
- Proba scrisa, ca proba la alegere
Competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a-IX-a - a-XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii nr. 5201 / din 24 decembrie 2003. Categoriile de itemi se repartizeaza in functie de numarul de ore saptamanal, din trunchiul comun.
a) 2 ore / saptamanal - pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia
b) 4 ore / sapatamanal la clasele a IX-a si 5 ore / saptamanal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia
Candidatii care au studiat limba greaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a-?-a trunchi comun vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasa.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1.1 Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat si reformularea lor cu propriile cuvinte
1.2 Desprinderea ideilor principale dintr-un raport / prezentare orala din domeniu profesional
1.3 Recunoasterea argumentelor si identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute
2.1 Prezentarea unor evenimente / activitati pe baza unui plan dat
2.2 Redactarea unei pagini de jurnal in propozitii scurte care redau esenta intamplarilor
2.3 Argumentarea unui punct de vedere
3.1 Comentarea pe scurt a unei informatii / pareri vehiculate de interlocutor
3.2 Reformularea unor instructiuni la cererea interlocutorului
4.1 Transferarea informatiilor din scheme, tabele intr-un text simplu
4.2 Traducerea dintr-o limba in alta a unor texte literare simple
4.3 Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicarii (informare neutra, persuasiune etc.)

III. CONTINUTURI
I. 1. Fonetica
Morfologie
Sintaxa propozitiei (integral)
2. Sintata frazei: propozitii principale, subordonate : completiva directa si indirecta, interogativa indirecta, atributiva, conditionala, finala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala.
3. Vocabular - lexicul specific temelor propuse
- familia de cuvinte
-sinonime, antonime, omonime si paronime
II. Teme propuse:
• Viata cotidiana ( aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului si a orasului, mancaruri / bauturi, mediu ambiant)
• Hobby (muzica, turism si calatorie, orase, sport, reviste)
• Viata profesionala (profesii, meserii)

IV. PRECIZARI
1. Subiectele vor avea urmatoarea structura :
Partea I: un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orala si un text de 15-20 randuri pentru proba scrisa.
Partea a-II-a : a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala si 5 fraze (7-8 randuri) pentru proba scrisa.
b) De completat un text lacunar Partea a-III-a : (numai pentru proba scrisa) Un subiect la alegere din doua propuse conform temelor studiate.
2. Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de numarul de ore de studie saptamanal.
3. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 si Tora 2.
4. Timp de lucru - 3 ore. (Pentru proba scrisa ).

Toate subiectele sunt obligatorii.

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba croata

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007

LIMBA SI LITERATURA CROATA

1. O usmenoj i pisanoj književnosti (uopce). Književni rodovi ; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S.Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - književni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma- književni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka -opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Držic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz).
2. Diskurzivni književni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matoš (život i književni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).
3. Srednjovekovna književnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bašcanska ploca (opci prikaz).
4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina središta: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (život i rad). Judita (književni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz).Marin Držic (život i književni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).
5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, književni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (život i književni rad). Osman (opci prikaz).
6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic,Satir (opci prikaz).Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz).
7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (život i književni rad). Smrt smail - age Cengica (književni komentar).
8. Protorealizam (Šenoino doba). August Šenoa (život i književni rad). Zlatarovo zlato(opci prikaz).
9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (život i književni rad), U registraturi (književni komentar). Josip Kozarac (život i književni rad), Mrtvi kapitali (književni komentar).
10. Moderna (opcenito). A.G.Matoš, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (život i književni rad), Šuma spava (opci prikaz).
11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleža (život i književni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (književni komentar), Cežnja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (život i književni rad), Svakidašnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (život i književni rad.) Jama (književni komentar). Dobriša Cesaric (život i književni rad). Oblak; Vocka poslije kiše (opci prikaz). Ranko Marinkovic (život i književni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opci prikaz).

Literatura : udžbenici koji se koriste u školama s nastavnim hrvatskim jezikom.

Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim, jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi în predare-învatare, continutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba portugheza

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile Legii invatamantului in vigoare, toti absolventii invatamantului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limba moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba e sau/).
Luand in considerare noul Plan-cadru pentru invatamantul liceal si Programele scolare, examenul de bacalaureat 2005 mentine aceeasi structura in ceea ce priveste: - probele {orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de itemi (subiecte);
repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral si scris), in functie de numarul de ore de studiu saptamanal:
• 3-4 ore
• bilingv
Atat pentru proba orala, cat si pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasa.
Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau in scris si nu pe continutul textelor din manuale.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
Competentele generale si specifice sunt aceleasi pentru toate profilurile (3-4 ore si clase bilingve), in functie de proba (oral/scris).
1. LIMBA PORTUGHEZA: 3-4 ore si clase bilingve
1.1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
• sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasa.
• sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut prin:
identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
raspuns la intrebari (chestionar);
- traducere / retroversiune;
rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea
textului prin contragere / reducere;
exprimarea propriilor pareri in legatura cu o afirmatie / ideile / continutul
textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv. Candidatii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
• sa demonstreze capacitatea de exprimare prin:
folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicarii orale;
rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
relatarea unui eveniment / fapt divers / unei intamplari / unei experiente personale; prezentarea unui film / unei carti; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activitati, unor locuri cunoscute / imaginare;
prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingator, logic si coerent pe o tema data, integrand exemple relevante si un punct de vedere personal.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
• sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.
1.2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati:
• sa dovedeasca capaciatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasa prin:
- identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate; identificarea informatiilor semnificative din text: exercitii (cu alegere duala / multipla / raspuns la intrebari / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
- exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile / continutului textului; comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului.
• sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
- valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta);
rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor intamplari / unei experiente personale;
descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activitati; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalitati marcante;
- construirea unui interviu / dialog situational (pornind sau nu de la reperele oferite de text);
redactarea unui CV. / unei carti postale / felicitari / scrisori (personale / administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
construirea unui discurs logic si coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmatie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea si / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber.
• sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea in / din limba portugheza a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore).

III. CONTINUTURI
1. LIMBA PORTUGHEZA: 3-4 ore si bilingv
1.1 ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA
Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea, adecvarea si gradul de stapanire a vocabularului (inclusiv pronuntia si ortografierea corecta).
1.2 ACTE DE VORBIRE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de Programa de limba portugheza pentru ciclul liceal:
a se prezenta, a prezenta pe cineva
a se prezenta intr-un interviu de angajare / CV.
a vorbi despre sine
a vorbi despre starea fizica
a face o expunere pe o tema data
a exprima un rationament / o judecata
a exprima o opinie personala / stari / sentimente
a argumenta o opinie personala
a relata evenimente
a descrie locuri, persoane, obiecte
a da, a cere informatii practice cuiva
a exprima gusturi si preferinte
a sfatui pe cineva / a cere cuiva sa faca ceva / a interzice
a situa in spatiu si timp
a exprima cantitatea / calitatea; a compara
a propune / a invita, a accepta / a refuza
a-si exprima acordul / dezacordul
a face o urare a felicita
a rezuma un text (idei esentiale)
a participa la o conversatie / interactiune orala (in situatie de examen)
1.3 CONTINUTURI LINGVISTICE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheza pentru ciclul liceal.
Lexic: relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), camp lexical / semantic, conotatie / denotatie. Articolul: hotarat, nehotarat; contragerea.
Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparatie; adjectivul posesiv;
demonstrativ.
Numeralul: cardinal si ordinal. Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu functie de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ si nehotarat. Verbul: modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ si negativ); forme nominale (infinitivul impersonal si personal, gerunziu simplu si compus, participiu);
perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de.
verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.
folosirea verbelor ser si estar.
diateza pasiva; conjugarea pronominala, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominala reflexiva. Adverbul: de afirmatie, negatie; adverbe de timp, de loc, de mod; locutiuni adverbiale; gradele de comparatie; adverbele cá si lá - utilizare emfatica. Prepozitia: folosirea prepozitiilor: a, de, em, corn, por, para, até, desde;
contragerea cu articol sau pronume; locutiuni prepozitionale.
Sintaxa propozitiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale.
Sintaxa frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv; folosirea conjunctivului: dupa verbe de vointa, indoiala, sentimente, verbe de opinie, dupa conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale, in propozitii relative;
exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecintei, concesiei, conditiei, comparatiei.
Tipuri si forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala;
imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza
1.4 TEXTE SI TEME
pentru comunicarea orala si scrisa
Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune precum:
a) Sursa: pasaje din carti, articole de presa (din ziare, reviste) in limba portugheza;
b) Tipul de test: test autentic literar / neliterar;
c) Dimensiune (numar de cuvinte): in functie de profil (150-350 de cuvinte);
d) Dificultate: in functie de profil.
Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheza, dar vor diferi ca grad de dificultate, in functie de profil.
* TEXTE
Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).
* TEME
Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala si experienta umana in general:
• Viata personala si sociala: identitate (C.V.); relatii intre tineri, idealuri si proiecte, tinerii si comunitatea, tinerii si idolii lor; familia: membrii, ocupatii; sanatate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul...) etc;
• Viata cotidiana: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gara, posta, banca, meteo etc;
• Timp liber: fim-de-semana / vacanta; calatorii, activitati (lectura, sport, muzica, dans) etc;
• Societate: educatie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; moda; conflicte intre generatii; munca / somaj; violenta / non-violenta etc;
• Mediul inconjurator: oras / sat; poluarea si ocrotirea mediului inconjurator etc;
• Spatiul lusofon: Portugalia contemporana (evenimente marcante); orase si provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalitati culturale si stiintifice; lusofonia si tarile lusofone;
• Comunitatea europeana: locuri si monumente europene (inclusiv din Romania); patrimoniul cultural, stiintific si tehnic european (inclusiv contribuitii si personalitati romanesti); ecouri ale culturii romanesti in plan european; institutii europene.
IV. PRECIZARI
1. Proba orala:
timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute Proba scrisa:
timp de lucru: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ
(micsorand / marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) si nu cantitativ (micsorand / marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie sa neglijeze, sub nici o forma, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris;
sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa si le consolideze pe cele vechi;
sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre;
sa invete a considera si a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;
sa invete cuvinte si expresii noi si sa invete sensuri variate ale aceluiasi cuvant in
contexte diferite;
sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare
personale;
sa invete cum sa gaseasca anumite detalii / exemple pentru sustinerea opiniilor
personale;
sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia portugheza.

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba latina

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA LATINA

1. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii claselor de liceu vor sustine examenul de limba latina, cu urmatoarea structura: -proba scrisa, ca proba la alegere;
-competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestioneaza continuturile lingvistice in favoarea studiului literaturii latine.
Testele sunt elaborate in functie de numarul de ore saptamanal, din trunchiul comun:
2 ore/saptamana - pentru liceele teoretice, la clasele a Xl-a si a XII-a;
Candidatii, care studiaza limba latina in clasele IX - XII vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasa -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Gaius lulius Caesar, pentru a se verifica achizitiile lingvistice, abilitatile de traducere a unui text din limba latina in limba romana (maximum o fraza formata din 5 propozitii).
In partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu si vor rezolva un test grila. In felul acesta, candidatii vor valorifica, corect si pertinent, informatiile istorice si literare din operele reprezentative ale celor mai importanti scriitori latini.

2. COMPETENTE DE EVALUAT SI CONTINUTURI
2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare si analiza a unei varietati de fenomene lingvistice prezente in opera Bellum Gallicum, elevilor li se vor solicita:
- sa descopere, prin raportare la context si cu ajutorul dictionarului, semnificatia unitatilor lexicale din sfera istoriei;
- sa analizeze partile de vorbire;
- sa identifice valoarea sintactica a partilor de propozitie, a relatiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.
2.2 Elevii vor aborda textul literar, in primul rand, din punct de vedere ideatic, (avandu-se in vedere fragmentele, in original, studiate la clasa si operele in traducere, conform bibliografiei) si vor demonstra ca sunt capabili:
- sa sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse intre secolul I a. Chr. si secolul I p. Christum si sa identifice rolul personalitatilor politice si militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);
- sa identifice modelele antice ale unor genuri si specii;
- sa recunoasca marcile estetice ale unor genuri si specii:
- discursul/oratio (Cicero);
- minitratatul moral (Cicero);
- analele si istoria nationala (Titus Livius, Tacitus);
- epopeea (Vergilius);
- satira (Horatius);
- elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);
- oda (Horatius);
- poemul mitologic (Ovidius);
- romanul (Petronius).
- sa identifice elementele definitorii pentru arta discursului si a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);
- sa delimiteze realitatea de fictiune in romanul latin (Petronius);
- sa demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius);
- sa identifice influentele de doctrina literara asupra evolutiei literaturii universale (Horatius-Boileau);
-sa identifice trasaturile specifice unui univers poetic singular in lirica latina (Catullus);
- sa recunoasca teme si motive poetice din poezia clasica latina (Vergilius, Horatius, Ovidius);
- sa identifice si sa compare unele elemente de mentalitate si de morala practica, specifice Romei antice, in poezia satirica latina (Horatius);
2.3 CONTINUTURI
A. Morfosintaxa
Substantivul
- gen, numar, caz
- declinarile I-V Adjectivul
- clasificare
- gradele de comparatie
Pronumele
- pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, Numeralul
- cardinal, ordinal Verbul
- verbe regulate, diateza activa si pasiva;
- verbe neregulate: esse si compusii; ire si compusii; ferre si compusii; fieri, velle.
Notiuni de sintaxa a propozitiei si a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propozitii principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative si absolute, completive, circumstantiale.
Consecutio temporum Gerunzialele si gerundivalele Stil direct si indirect.
B. Reprezentanti ai prozei si poeziei latine din secolul I a.Chr. pana in secolul I p. Chr. si operele acestora:
1 .Marcus Tullius Cicero - Catilinare (In Catilinam, I), Despre prietenie (De amicitia); 2.Titus Livius - De la intemeierea Romei (Ab Urbe condita)**;
3.Catullus- Poezii (Carmina)**;
4.Publius Vergilius Maro-- Eneida (Aeneis);
5.Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetica
(Epistulae ad Pisones)**;
6.Publius Ovidius Naso- Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia),
Ponticele (Epistulae ex Ponto)**;
7.Titus Petronius Niger - Satyricon;
8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**.
**Textele din manualele aprobate
Testul grila evalueaza cunostinte fundamentale de cultura greco-latina, cu referire la operele autorilor studiati si contextul socio-politic.
Textele in original, insotite de traducerea literara, vor fi valorificate intr-un eseu semistructurat; in acest mod candidatii vor identifica teme, motive din literatura greco-latina si trasaturile specifice stilurilor diferitilor scriitori si poeti latini.
2.4 BIBLIOGRAFIE
CICERO, M.T.-Opere alese, voi. I, III, Editura Univers, Bucuresti, 1973;
LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la intemeierea Romei), voi. l-ll, Editura Minerva,
Bucuresti, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu;
CATULLUS, CV. - Poezii, Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1969;
VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, Bucuresti, 1980, traducere de G.Cosbuc;
Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucuresti, 1964, traducere E. Lovinescu;
HORATIUS, Q.F - Opera omnia, voi. l-ll, Editura Univers, Bucuresti, 1980 (editie bilingva);
OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele si Ponticele, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966; Scrisori din exil (Tristele si Ponticele), editia a ll-a, Editura Univers, 1972;
PETRONIUS, T. N.- Satyricon in volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatura, 1967, traducere de E. Cizek(si alte editii);
TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995, traducere Gh. Gutu.

3. PRECIZARI
3.1 Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dictionarului latin-roman.
3.2 Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de numarul de ore de studiu saptamanal (2 ore, cls a Xl-a si 2 ore, cls. a XII-a).
3.3 Prezenta programa pentru bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.E.C. 3540 din 02. 04. 1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin OMEC, nr.5086 din 15. 12. 1999 si modificate prin ordinul nr. 3915 din 31. 05. 2001.
3.4 Se vor utiliza manualele de Limba latina aprobate de M.Ed.O, dupa care au studiat candidatii in ultimii 4 ani.

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba italiana

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA Sl LITERATURA ITALIANA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile Legii invatamantului in vigoare, toti absolventii invatamantului liceal vor sustine, un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limba moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba esau f).
Luand in considerare Planul-cadru pentru invatamantul liceal, Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2007 si Programele scolare de limba italiana pentru invatamantul liceal, examenul de limba italiana va pastra aceeasi structura in ceea ce priveste:
• probele {orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
• competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de itemi (subiecte). Repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral si scris), se realizeaza in functie de nivelul si forma de studiu:
• L1 (limba moderna 1, anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv
• L2 (limba moderna 2, anul VIII de studiu)
• L3 /Minoritati (anul IV de studiu)
Atat pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat si pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, inclusiv L3/Minoritati, vor fi evaluati pe baza unor texte nescunoscute / nestudiate la clasa. Pentru porofilul intensiv si profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara pentru L1 si vor avea un grad de dificultate corespunzator numarului de ore de studiu saptamanal.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
Competentele generale sunt aceleasi pentru toate filierele, in functie de proba (oral / scris), competentele specifice (si continuturile) se diferentiaza pe nivele si forme de studiu:
• L1 (limba moderna 1. anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv
• L2 (limba moderna 2, anul VIII de studiu)
• L3/Minoritati (anul IV de studiu) ?
1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
• sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasa.
• sa demonstreze capacitatea de a intelege un text prin :
- identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice ;
- recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
- traducere ;
- rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere.
Candidatii pot face trimiteri la / asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
• sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin :
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale ;
- raspuns la intrebari;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
- relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei intamplari / unei experiente personale, descriere, prezentarea / comentarea unui subiect, dovedind capacitatea
de a construi un discurs (monolog) convingator, logic si coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante si un punct de vedere personal.
- emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei / ideilor textului, exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile / continutul textului respectiv.
- transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers, pornind de la un text. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
• sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.
2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati :
• sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut/ nestudiat la clasa prin:
- identificarea informatiilor semnificative din text prin : exercitii (cu alegere duala / multipla / raspuns la intrebari / text lacunar,etc.) / rezumarea textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
- comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului ; exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile / continutul textului respectiv ;
- identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice ;
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate.
• sa dovedeasca capacitatea de a analiza si interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent si convingator.
• sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin :
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
- desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
- redactarea unui CV. / unei scrisori personale / unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal ;
- descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activitati; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalitati marcante;
- relatarea unui eveniment si a unei experiente personale
- continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema data;
- redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea si / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante si relevante.
- rezumarea unui text
- transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers.
• sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea in/din limba italiana a unui text literar (bilingv) / neliterar (normal, intensiv si minoritati).

III. CONTINUTURI
1. LIMBA ITALIANA: L1 (normal, intensiv, bilingv) si L2 1.1. TEMATICA
Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala si experienta umana in general:
• Viata personala si sociala: problemele adolescentei (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict intre generatii,...); valori si non-valori umane, drepturile omului; angajarea sociala; tinerii si idolii lor, pasiuni si sentimente (prietenia, solidaritatea,...), petrecerea timpului liber (lectura, muzica, sport,...)
• Viata cotidiana:: relatii si conveniente sociale (in familie, in magazin, pe strada, corespondenta,...); viata cultural-artistica (spectacole, muzica...),mass-media, publicitate; turism, mediul inconjurator (flora, fauna, protectia mediului); marile probleme si conflicte ale epocii contemporane la inceput de mileniu III.
• Spatiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic si cultural italian si european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalitati; arta, cultura si civilizatie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiana reprezentativa);
• Comunitatea europeana: spirit comunitar, interculturalitate.
1.2. ACTE DE VORBIRE.
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de Programa de limba italiana pentru ciclul liceal *:
- a angaja, a continua, a incheia o conversatie
- a prezenta / a face o expunere pe o tema data
- a realiza descrieri / prezentari de locuri, obiecte, persoane, orase
- a exprima o opinie, o judecata / a argumenta
- a exprima gusturi si preferinte
- a relata (o discutie, un eveniment, o suita de evenimente)
- a rezuma o discutie
- a-si exprima acordul /dezacordul
- a exprima indoiala, satisfactia, regretul
- a exprima posibilitatea / imposibilitatea
- a exprima intentia de a face / a nu face ceva
- a exprima necesitatea /obligatia
- a exprima admiratia / dezaprobarea
- a exprima stari emotionale
1.3. COMUNICARE IN SCRIS
- a rezuma un text
a caracteriza o persoana, personaj
- a redacta o scrisoare, un CV
a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) a redacta un eseu
1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE.
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiana pentru ciclul liceal *.
Lexic: relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte)
Articolul : hotarat, nehotarat, partitiv ;
Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea.
Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparatie (forme sintetice) ; sensul si comportamentul unor adjective in functie de pozitia fata de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso) ; adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative si nehotarate).
Numeralul : cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operatiilor aritmetice.
Pronumele: personal (de politete, N., D., Ac, forme combinate), pozitia proclitica si enclitica a pronumelui personal fata de verb, pronumele posesiv,,
demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O.D. si C.O.I) in propozitii afirmative, negative si imperative; pronumele ne si ci (vi).
Verbul : modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional (prezent,
trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva si pasiva.
Adverbul : tipuri, gradele de comparatie ;
Prepozitia: prepozitii si locutiuni prepozitionale, prepozitiile articulate si folosirea
prepozitiilor.
Conjunctia: conjunctiile si locutiunile conjunctionale, coordonatoare, subordonatoare.
Sintaxa : concordanta la indicativ; folosirea conjunctivului: dupa verbe de
vointa, indoiala, sentimente, dupa conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; concordanta la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecintei, scopului, ipotezei (se ipotetice-);
* continuturi comune, L1 si L2, conform Programei scolare de Limba italiana, seria liceu, voi. 3, Aria curriculara Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5128/ 21.12.1999 si modificata prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/ 31.05.2001; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a Xl-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4805/05.10.2000 si modificate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001.
Nota: in plus, pentru clasele de bilingv, se vor include:
1. Dante Alighieri: La Divina Commedia: prezentare generala; l'lnferno - canturile V, XXVI;
2. Francesco Petrarca: // Canzoniere: prezentare generala; Solo e pensoso; Pace non trovo.
3. Giovanni Boccaccio: // Decamerone: prezentare generala; Frate Cipolla;
4. Carlo Goldoni: La riforma teatrale; La Locandiera
5. Giacomo Leopardi: /'Infinito;
6. Alessandro Manzoni: Ipromessi sposi;
7. Giovanni Verga: La roba;
8. Italo Svevo: La coscienza di Zeno;
9. Luigi Pirandello: // treno ha fischiato;
10. Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto; Spesso ii mal di vivere ho in incontrato; Felicita raggiunta;
11. Italo Calvino: Fiabe italiane: II contadine astrologo;
12. Dino Buzzati: Sessanta raceonti: II mostro Colombre;

LIMBA ITALIANA: L3 / MINORITATI

2.1. TEMATICA
• Universul personal: identitate; adolescenta, varsta aspiratiilor; relatiile cu familia, relatiile dintre tineri, preocupari specifice tinerilor (vestimentatie, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea culturala, Internet...), CV.; gustul aventurii cunoasterii.
• Viata cotidiana: posta; mijloace de transport; strada: automobilul si semnele de circulatie; calatoria, mijloc de cunoastere, (la mare, la munte, la tara); corespondenta personala; fenomene sociale negative (violenta, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul inconjurator (flora, fauna, protectia mediului).
• Spatiul cultural italian: obiective turistice si culturale (monumente, orase); sarbatori traditionale; bucataria italiana; muzica si cinematografia italiana, personalitati ale spatiului cultural italian.
2.2. ACTE DE VORBIRE
a se prezenta
a angaja, a continua, a termina o conversatie
a cere / a da informatii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru,...)
a exprima o opinie personala
stari sufletesti, evenimente
a exprima o stare fizica
a exprima gusturi si preferinte
a exprima o dorinta, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama...)
a propune / a invita, a accepta / a refuza
a cere cuiva ceva / a comanda
a exprima acordul / dezacordul
a se scuza, a raspunde la scuze
a face o urare, a felicita
a sfatui, a recomanda
a exprima posibilitate, imposibilitatea
2.3. COMUNICARE iN SCRIS
- a redacta un dialog scurt, un comentariu
a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) a redacta un text pe o tema familiara
- a redacta scrisori personale a rezuma un text
2.4. CONTINUTURI LINGVISTICE
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv, folosirea articolului
Substantivul: gen, numar, substantive cu plural neregulat
Adjectivul: adjective calificative, grade de comparatie si comportamentul
adjectivelor "bello" si "quello".
Pronumele: personal (subiect, COD. si C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ,
nehotarat; forme combinate de pronume.
Numeralul : cardinal, ordinal, exprimarea procentelor si a secolelor.
Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult
ca perfect), modul conditional (prezent si trecut), modurile nepersonale ; folosirea modului conjunctiv ; concordanta timpurilor la modul indicativ si conjunctiv ; periodo ipotetico ; diateza pasiva.
Adverbul: de mod, de timp si de loc; adverbele relative ; particulele ne si ci (vi)
Prepozitia: prepozitii simple si articulate.
Conjunctia : conjunctii coordonatoare si subordonatoare
** continuturi Minoritati, conform programei scolare de Limba italiana, seria liceu, voi. 3, Aria curriculara Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinull ministrului educatiei nationale nr. 5128 / 21.12.1999 si modificata prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/ 31.05.2001; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a Xl-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4805/05.10.2000 si modificate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001.
1.4. / 2.4. TEXTE.
Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati. Aceste texte vor fi selectate din carti, ziare, reviste in limba italiana.

IV. PRECIZARI
1. Timpul de lucru este :
a) proba orala :
-timpul de lucru: 10 -15 minute; - prezentarea: 10-15 minute
b) proba scrisa :
-timpde lucru: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand /marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) si cantitativ (micsorand / marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
-> Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA DE LIMBA ITALIANA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC.
-> Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau in scris si nu pe continutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a viza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba spaniola

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA SPANIOLA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine ca proba obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limba straina si la una din probele optionale.

II. COMPETENTE DE EVALUARE
1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
• sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasa .
• sa demonstreze capacitatea de a Intelege un text prin:
- identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice ;
- recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
- traducere ;
- rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea
textului prin contragere / reducere.
Candidatii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
• sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin :
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale ;
- raspuns la intrebari;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
- relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei intamplari / unei experiente personale, descriere, prezentarea / comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic si coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante si un punct de vedere personal.
- emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei / ideilor textului, exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile / continutul textului
respectiv.
- transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers, pornind de la un text. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
• sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.
2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati :
• sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasa prin:
- identificarea informatiilor semnificative din text prin : exercitii (cu alegere duala / multipla / raspuns la intrebari / text lacunar ,etc.) / rezumarea textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
- comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului ; exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile / continutul textului respectiv ;
- identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice ;
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate.
• sa dovedeasca capacitatea de a analiza si interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent si convingator.
• sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin :
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
- desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
- redactarea unui CV. / unei scrisori personale / unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal ;
- descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activitati; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalitati marcante;
- relatarea unui eveniment si a unei experiente personale
- continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema data;
- redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea si / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere , pe baza unui text / unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante si relevante.
- rezumarea unui text
- transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers.
• sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea in/din limba spaniola a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore si minoritati).

NOTA: Atat la oral, cat si la scris, se vor elabora urmatoarele tipuri de bilete:
• 1-2 ore
• 3-4 ore
• bilingv
• Minoritati / L3

Biletele vor contine texte necunoscute. Selectia acestora, in ce priveste gradul de dificultate, se va face in functie de numarul de ore alocate pe saptamana. Din punctul de vedere al tematicii, continutul textelor se va axa pe:
1. Universul personal si social/profesional
2. Universul cotidian
3. Oameni si locuri
4. Timpul liber
5. Pasiuni
6. Societatea si civilizatia contemporana
7. Mijloace de comunicare in societatea moderna
8. Mediul inconjurator
9. Obiceiuri si traditii (hispanice si romanesti)
10. Elemente de cultura si civilizatie hispanica
11. Comunitatea europeana

III. CONTINUTURI
ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA
Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat , evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea , adecvarea si gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia si ortografierea corecta).

TEXTE si TEME
pentru comunicarea orala si scrisa.
Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune precum:
a) Sursa : pasaje din carti, articole de presa (din ziare, reviste) in limba spaniola;
b) Tipul de text: text autentic literar / neliterar;
c) Dimensiune (numar de cuvinte,): in functie de profil (150 - 350 de cuvinte)
d) Dificultate: in functie de profil.
Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniola, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati / L3.

BILINGV GRAMATICA

1. Articolul
- hotarat si nehotarat
- modificari eufonice
- omiterea articolului
- valorile neutrului Io
2. Substantivul
- genul si numarul substantivelor
- substantive defective de numar
- cazuri speciale de schimbare a sensului in functie de gen
- functiile dativului
3. Adjectivul
- grade de comparatie (inclusiv forme neregulate)
- apocopare si modificari de sens in functie de situarea fata de substantiv
- adjectivul posesiv
- adjectivul demonstrativ
- adjective nehotarate
4. Pronumele
- pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)
- pronumele posesiv
- pronumele reflexiv
- pronumele relativ
- pronumele interogativ
- interogatia directa/indirecta
- pronumele nehotarite
- valorile lui s_e
5. Verbul
- formele si folosirea timpurilor si modurilor
- clase de verbe neregulate
- timpurile naratiunii si ale descrierii
- folosirea verbelor ser si estar cu valoare predicativa
- folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa
- perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative si terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)
- diateza pasiva ser-estar
- substantivizarea infinitivului
- exprimarea probabilitatii
6. Adverbul
- de timp, de loc, de mod
- interogativ/relativ
- negativ
- adverbul de probabilitate
7. Prepozitia
- prepozitii simple si compuse
- contrast de-desde, por-para, a-en
8. Conjunctia
- conjunctii si locutiuni conjunctionale
9. Sintaxa
- subordonata temporala, conditionala, finala, relativa, cauzala, consecutiva, concesiva
- concordanta timpurilor
- stil direct/indirect
10. Lexicologia
- familia de cuvinte
- derivare si compunere
- sinonime, antonime, omonime, paronime, camp semantic
- accentul - rol de distingere intre paronime

ACTE DE VORBIRE

- a caracteriza persoane / personaje
- a exprima opinia
- a exprima o judecata / dorinta
- a comunica prin telefon
- a relata o intriga
- a relata un eveniment posibil
- a justifica/a argumenta
- a descrie un peisaj
- a exprima un sentiment
- a interzice
- a trage concluzii
- a da / a cere informatii practice
- a convinge
- a exprima o ipoteza
COMUNICARE SCRISA
- a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de raspuns
- a redacta o caracterizare a unei persoane / personaj
- a descrie un peisaj
- a rezuma o intriga
- a redacta un eseu
- a redacta o naratiune, respectand anumite cerinte
- a redacta o scrisoare oficiala / CV

1-2 ore, 3-4 ore

GRAMATICA
1. Articolul
- hotarat si nehotarat
- modificari eufonice
- valorile articolului neutru Io
2. Substantivul
- substantive defective de numar
- formarea prin derivare si compunere
- genul si numarul substantivelor
3. Adjectivul
- apocopare
- modificarea de sens in functie de pozitia fata de substantiv
- grade de comparatie (forme regulate / neregulate)
- adjectivul posesiv
- adjective nehotarate si distributive
4. Pronumele
- personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ)
- reflexiv
- posesiv
- nehotarat si negativ
- interogativ
- relativ
- valorile lui s_e
5. Verbul
- formele si folosirea timpurilor si modurilor
- folosirea verbelor ser si estar cu valoare predicativa
- folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativa
- perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative si terminative)
- diateza pasiva cu ser - estar
6. Adverbul
- de timp, de loc, de mod
- negativ
- relativ
- interogativ
7. Prepozitia
- sensuri de baza ale prepozitiilor a, con, de, en, por, para...
- opozitiile a/en, por/para
- corelatiile de/a, desde/hasta
- prepozitii grupate
8. Sintaxa
-coordonarea
- subordonarea temporala, cauzala, conditionala, concesiva, consecutiva, relativa
- si conditional
- stil direct/indirect - corespondenta timpurilor
9. Lexicologie
- familia de cuvinte
- sinonime
- antonime
- omonime
- campuri semantice
ACTE DE VORBIRE
- a relata activitati la trecut, prezent si viitor
- a exprima o dorinta / un sentiment / o judecata
- a comunica prin telefon
- a exprima opinia
- a formula o invitatie
- a accepta /a refuza
- a descrie persoane / locuri
a caracteriza persoane / personaje
- a exprima visuri / sperante
a cere / a da informatii practice
- a convinge
- a exprima o ipoteza
COMUNICAREA SCRISA
- a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de raspuns / a redacta o scrisoare oficiala /CV
- a redacta o invitatie / a raspunde in scris la o invitatie
- a caracteriza persoane / personaje
- a rezuma un text
- a redacta un text narativ
a redacta un eseu
Minoritati / L3
GRAMATICA
1. Articolul
- hotarat si nehotarat
2. Substantivul
- gen si numar (cazuri particulare)
3. Numeralul
- cardinal si ordinal
4. Adjectivul
- gradele de comparatie
5. Pronumele
- personal (forme accentuate si neaccentuate)
- demonstrativ
- posesiv
- relativ
- interogativ
6. Verbul
- forma si folosirea timpurilor si a modurilor
- perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative,
incoative si terminative)
- folosirea verbelor ser si estar
- exprimarea probabilitatii
7. Adverbul
- de timp, de loc, de mod
8. Prepozitia
- principalele prepozitii: a, de, con, sobre...
9. Conjunctia
- conjunctii coordonatoare
- conjunctii subordonatoare
10.Sintaxa
- coordonarea
- subordonarea temporala, cauzala, conditionala, concesiva, consecutiva si relativa
- sj_conditional
- stil direct/indirect
11. Semantica
- familia de cuvinte
- sinonime
- antonime
- campuri semantice
ACTE DE VORBIRE
- a se prezenta / a prezenta pe cineva
- a cere / a oferi informatii
- a relata o intamplare
- a exprima o parere personala
- a exprima preferinte / dorinte / sentimente
- a comunica prin telefon
- a recomanda
- a exprima o indoiala
- a exprima obligatia
- a descrie un personaj
- a exprima visuri / sperante
- a exprima cantitatea
COMUNICARE SCRISA
- a redacta scrisori personale
- a redacta un text pe o tema familiara
- a caracteriza persoane / personaje
- a rezuma un text
a redacta o povestire
a redacta mesaje formale (CV, scrisori)
- a completa formulare tipizate

IV. PRECIZARI
1. Proba orala :
-timpul de lucru: 15 minute -prezentarea: 10 minute. Proba scrisa :
-timpul de lucru: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (!ternilor) vor fi in raport cu numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand / marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) si nu cantitativ (micsorand / marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).

NOTA:
Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba germana materna

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007
LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA

Richtlinien für die Abiturprüfung 2007
Deutsche Sprache und Literatur

Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mündliche Prüfung abzulegen.
1. Anforderungen
Die Prüflinge sollen Fähigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen können:
• Wissen, selbständiges Denken, Urteilsfähigkeit und Darstellungsvermögen;
• Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geübter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang;
• Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbständiges Anwenden und Übertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte.
• Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbständigen Lösungen, Begründungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;
• Lebensgefühl der literarischen Epochen und Verständnis für die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erörterungen miteinzubeziehen;
• Fähigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erörtern;
• Fähigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen;
• Fähigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefühl der Moderne anzustellen;
• Fähigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Bewerbung, Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen;
• Fähigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und darüber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.
2. Inhalte:
a. Literatur:
• Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild.
G.E.Lessing als Vertreter der Aufklärung. Nathan der Weise.
• Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.
• Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild.
J.W. Goethe: Faust I, II (Auszüge).
• Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.
• Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand eines Werkes.
• Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Büchner, B.Brecht, Fr. Dürrenmatt
• Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes.
• Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklärung bis zur Gegenwart.
b. Grammatik/Sprachbetrachtung:
Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde, (verschiedene Übungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).
3. Die schriftliche Prüfung
Die schriftliche Prüfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prüfung bekannt gegeben.
In der schriftlichen Prüfung ist die Aufgabenstellung für alle anderen Profile als das pädagogische identisch gestaltet. Absolventen des pädagogischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prüfung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewältigen. Alle anderen Absolventen haben im zweiten Teil der schriftlichen Prüfung ein Gesuch, eine Bewerbung, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. Ä. zu verfassen.
Die Aufgabenarten in Literatur werden gemäß dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Prüflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fähigkeiten beweisen sollen.
Bewertet wird:
• angemessene Behandlung des Themas
• strukturierte und differenzierte Argumentation
• Transfervermögen
• zweckmäßige Gliederung der Arbeit
• Beachtung der sprachlichen Normen
• ggf. Einteilen eines Satzgefüges, Bestimmen der Nebensätze, morpho - syntaktische Analyse (nur für pädagogisches Profil)
Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht.
Die Ausgangsbenotung beträgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.
4. Die mündliche Prüfung
Die mündliche Prüfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den allgemeinen Bestimmungen der Prüfungsordnung.
Anforderungen:
• zusammenhängende Äußerung zu einem gegebenen Thema;
• Prüfungsgespräch über größere fachliche Zusammenhänge;
• Textinterpretation;
Bewertet wird:
• inhaltliche Qualität des Prüfungsgespräches;
• Transfervermögen;
• sprachliche Bewältigung der gestellten Aufgaben;

Die Abiturprüfung in den Spezialabteilungen des "Colegiul German Goethe" in Bukarest und des Theoretischen Lyzeums "Nikolaus Lenau" verläuft gemäß der genehmigten Prüfungsordnung für Spezialabteilungen.

Nota: Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei / profilului / specializarii.

Limba germana moderna

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007
LIMBA Sl LITERATURA GERMANA MODERNA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2007, absolventii de liceu, invatamant de zi, seral si fara frecventa, au dreptul de a sustine examenul la limba si literatura germana, ca limba moderna, intr-una din situatiile urmatoare:
• Limba germana ca limba moderna - proba orala obligatorie comuna pentru toate filierele, profilurile si specializarile (proba b);
• Limba germana ca limba moderna - proba scrisa la alegere e sau f
Examenul se sustine in conformitate cu Programa de Bacalaureat, care corespunde nivelului L1, L2 sau L3 si formei in care a fost studiata de catre candidat limba respectiva: Repartizarea pe categorii de subiecte pentru ambele probe (oral si scris) se realizeaza in functie de nivelul si forma de studiu si cuprinde patru tipuri de subiecte:
L1 normal si L2 L1 intensiv L1 bilingv L3/minoritati

II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANA
Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba germana ca limba moderna este construit pe programele scolare in vigoare, publicate in colectia "Curriculum National. Seria liceu. Programe scolare".
Clasa a-IX-a Ed. Cicero, CNC-MEN- 1999 aprobata prin O.M: nr. 3371/02.03.1999; Seria Liceu, Programe scolare 2 Aria curriculara Limba si comunicare - CNC-MEC, 2001, Tipogrup press Buzau -Limba germana (limba moderna) pentru clasa a-X-a aprobata prin Ordin al ministrului educatiei nationale, nr. 5128/21.12.1999 si modificata prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001. Programele scolare de Limba germana(limba moderna) pentru clasele a Xl-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educatiei nationale nr. 5228/28.11.2000.
1. Competentele generale:
• Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare;
• Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte;
• Realizarea de interactiuni in comunicarea scrisa;
• Transferul si medierea mesajelor scrise in situatii variate de comunicare.
2. Competentele specifice, corelate cu tipuri de continuturi.
3. Ariile tematice, actele de vorbire si elementele de constructie a comunicarii.
4. Valori si atitudini, comune tuturor programelor:
• Constientizarea contributiei limbii germane la imbogatirea patrimoniului culturii universale;
• Raportarea critica la civilizatia germana, acceptarea diferentelor si manifestarea tolerantei;
• Constientizarea stereotipurilor culturale si combaterea acestora;
• Dezvoltarea gandirii autonome, critice si reflexive prin receptarea unei varietati de texte in limba germana;
• Manifestarea flexibilitatii in cadrul schimbului de idei in diferite situatii de comunicare;
Candidatii la Examenul de Bacalaureat pentru limba germana ca limba moderna vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologie, lexical, gramatical si stilistic ale limbii germane, precum si elemente de cultura si civilizatie germana, pentru a fi capabili sa recepteze, sa produca mesaje scrise si sa interactioneze in limba germana, in situatii date de comunicare.
Examenul de Bacalaureat 2007 la limba germana moderna isi propune sa evalueze, dupa modelul Cadrului comun european de referinta in invatarea, predarea si evaluarea cunostintelor lingvistice, document al Consiliului Europei:
- nivelul competentelor generale ale candidatului;
- insusirea continuturilor;
- valorile si atitudinile formate prin insusirea limbii germane;
- competentele functionale esentiale pentru reusita sociala a candidatilor intr-un nou context european: prelucrarea si utilizarea contextuala de informatii complexe, gandirea critica, luarea deciziilor si comunicarea in contexte specifice;
Totodata, Programa de Bacalaureat pentru limba germana moderna doreste sa ofere o orientare sistemica atat pentru cadrele didactice cat si pentru candidati.

III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOASTERE A LIMBII
In cadrul probelor orale si scrise, se evalueaza nivelul de cunoastere a limbii germane ca limba moderna, modul in care candidatul foloseste limba in comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competentelor lingvistice si a continuturilor pe care candidatul si Ie-a insusit pe parcursul anilor de studiu, in conformitate cu programa scolara.
111.1. COMPETENTE EVALUATE
III. 1.1.Competenta de comunicare orala
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
• sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa;
• sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal in legatura cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viata pentru bilingv si intensiv si sa redea continutul textului, sa raspunda la intrebari pentru L1 normal si L2 si L3./ minoritati;
• identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
• recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
• traducere;
• sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
• folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
• rezolvarea unor itemi care au drept tinta acest lucru;
• realizarea unui discurs oral convingator, logic si coerent pe o tema data
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intimplari/unei experiente personale;
- prezentarea unui film/unei carti;
- descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activitati, unor locuri cunoscute/imaginare;
- exprimarea si/sau argumentarea unei pareri personale/a unui punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale sau experientele altor persoane.
Sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) in situatie de examen, utilizind limba germana potrivit contextului comunicational.
III.1.2. Competenta de comunicare scrisa
Pentru a evalua competenta de comunicare scrisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii vor fi capabili:
• sa intelega sensul global al unui text;
• sa identifice informatiile semnificative din text;
• sa rezume textul;
• sa comenteze un aspect din text;
• sa exprime propriile pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv;
• sa recunoasca si sa utilizeze elemente si structuri gramaticale studiate;
• sa analizeze si sa interpreteze un aspect/idee din textul dat;
• sa foloseasca corect structurile lexicale studiate;
• sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activitati;
• sa descrie/caracterizeze o persoana;
• sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala;
• sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;
• sa construiasca un text pe baza unei teme date;
• sa redacteze un eseu;
• sa comenteze un subiect;
• sa exprime si/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale sau experientele altor persoane;
III. 2. CONTINUTURI EVALUATE
Continuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele scolare in vigoare.
in consecinta, diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) si nu cantitativ, (micsorand/marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
111.2.1. Continuturi lexicale si tematice
Se vor evalua cunostintele de vocabular specific temelor cuprinse in Programa scolara de limba germana moderna, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viata de zi cu zi, din experienta elevilor si experienta umana in general (Anexa 2). Temele de examen se vor regasi in texte autentice de diverse tipuri.
a. Tip de text: autentic: literar, non-literar (Anexa 1);
b. Sursa: articole din ziare si reviste, carti din spatiul germanofon, literatura culta si populara, brosuri, internet;
c. Lungimea: in functie de profil: 125 - 350 cuvinte;
d. Dificultate: in functie de profil, dar fara sa depaseasca gradul de dificultate al textelor din manuale;
e. Domenii: domenii tematice cuprinse in programa scolara (Anexa 2):
1. Domeniul privat (viata personala): identitate, idealuri si proiecte, sentimente, moda, stil de viata, activitati in timpul liber;
2. Domeniul social (societate): tinerii, familia si comunitatea, tinerii si idolii lor, relatii/conflicte intre tineri/generatii, toleranta, sanatate, comunicare pe diverse canale, in diverse situatii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul inconjurator;
3. Domeniul educatie si profesie: scoala, ocupatii, profesii, piata muncii;
4. Domeniul stiinta si cultura: patrimoniul national si germanofon in cadrul european -personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente.
111.2.2. Elemente structurale functionale
111.2.2.1. Acte de vorbire
Candidatii vor fi capabili sa foloseasca actele de vorbire in diverse situatii de comunicare prevazute de Programa de limba germana pentru ciclul liceal.
Ml.2.2.2. Forme de comunicare in scris
Candidatii vor fi capabili de:
- a completa un formular, tabel, schema cu ajutorul unor indicatii orale/scrise;
- a redacta un text functional: bilet, telegrama, felicitare, CV, scrisoare personala sau oficiala, anunt, text publicitar, reclamatie;
- a redacta o povestire, descriere, caracterizare;
- a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducand argumente in sprijinul opiniei formulate.
III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII 111.3.1. Vocabular- Lexicul specific temelor propuse (Anexa 2); Ml.3.2. Elemente de gramatica cuprinse in Programa de limba germana moderna pentru ciclul liceal.
clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepozitii, conjunctii
categorii: numar, caz, timp, aspect, diateza
structuri: propozitii, fraze
procese si relatii: acord, topica, transformare etc.
noua ortografie a limbii germane
formarea cuvintelor ( substantive, adjective, verbe)

IV. PRECIZARI
IV.1. Timpul de lucru:
a) Proba orala: timp de prezentare 10-15minute.
b) Proba scrisa: timp de lucru 3 ore.
IV.2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore studiate pe saptamana.
La alcatuirea itemilor se va tine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferentierea se va face din punct de vedere calitativ.
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
Textele necunoscute/nestudiate la clasa nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa invete a aborda un text necunoscut;
- sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre ale limbii;
- sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte;
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi;
- sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiinilor personale;
- sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris.

Limba franceza

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA FRANCEZA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile Legii invatamantului in vigoare, toti absolventii invatamantului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limba moderna pentru examenul scris, ca proba optionala, la alegere (proba esau f).

Luand in considerare Planul-cadru pentru invatamantul liceal, Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2007 si Programele scolare de limba franceza pentru invatamantul liceal\ examenul de bacalaureat 2007 mentine aceeasi structura in ceea ce priveste:
- probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
- competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de itemi (subiecte);

Repartizarea pe categorii de subiecte / teste - pentru ambele probe (orala si scrisa) - se realizeaza in functie de nivelul si forma de studiu si cuprinde patru tipuri de subiecte / teste :
• L1 normal si L2
• L1 intensiv
• L1 bilingv
• L3 / Minoritati
Pentru profilul intensiv si profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara pentru L1 si vor avea un grad de dificultate corespunzator numarului de ore de studiu saptamanal.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
Competentele generale sunt aceleasi pentru toate filierele / profilurile, in functie de proba (oral / scris). Competentele specifice ( si continuturile) se diferentiaza pe nivele, astfel:
• L1 (normal, intensiv, bilingv) si L2
• L3 / Minoritati
1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) si L2
1.1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati :
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text
- sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text extragand si /sau prelucrand informatii din text - prin:
• identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice ;
• recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
• traducere / retroversiune;
• identificarea informatiilor semnificative din text (raspuns la intrebari / text lacunar etc.) / rezumarea informatiei pertinente (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante) / reformularea textului prin contragere / reducere;
Candidatii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
- sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin :
• folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale ;
• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
• realizarea unui discurs oral convingator, logic si coerent, pe o tema data:
- relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei intamplari / unei experiente personale;
- prezentarea unui film / unei carti5 ;
- descrierea unor obiecte / activitati / persoane (personaje) / locuri (cunoscute / imaginare);
• exprimarea unui punct de vedere in legatura cu un subiect /o situatie /ideile textului;
• prezentarea / comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmatii, unei idei ideilor textului , integrand un punct de vedere personal si exemple relevante.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
- sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala)
in situatie de examen, utilizand limba franceza potrivit contextului comunicational.
1.2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati :
- sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text prin:
• identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice ;
• recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate;
• identificarea informatiilor semnificative din text (exercitii cu alegere duala / multipla / raspuns la intrebari / text lacunar etc.) / rezumarea textului
(desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante) / reformularea textului prin contragere / reducere.
- sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris, valorificand in mod adecvat competentele lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere
corecta) prin :
• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
• construirea unui discurs logic si coerent, pe o tema de interes, avand sau nu ca suport o afirmatie / un text dat:
- relatarea unei experiente personale / unui eveniment / unui fapt divers / unor intamplari (cunoscute / imaginare) ;
- descrierea unor activitati / obiecte / persoane / locuri (cunoscute / imaginare);
descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalitati marcante;
- construirea unui interviu / unui dialog situational (pornind sau nu de la reperele oferite de text) ;
- redactarea unui CV. / unei carti postale / felicitari / scrisori (personale / administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal ;
- dezvoltarea unei idei / continuarea unui text ;
- exprimarea / argumentarea unei opinii personale in legatura cu un subiect / o situatie / continutul textului;
- comentarea unui subiect / unei afirmatii / unei idei / ideilor textului, integrand un punct de vedere personal, argumente si exemple relevante;
- redactarea unui eseu structurat / liber.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
- sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat : prin traducerea in / din limba franceza a unor propozitii / unor fraze / unui text scurt.
2.1. PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text
- sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text prin:
• recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
• raspuns la intrebari (chestionar) ;
• traducere / retroversiune;
• selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text / a informatiei specifice din documente curente simple (carte postala, scrisoare personala, brosuri, instructiuni, formulare etc.)
Candidatii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
- sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin :
• folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale ;
• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
• oferirea de informatii ; prezentarea unor detalii personale;
• relatarea unei experiente personale / unui eveniment / unui fapt divers / unor intamplari (cunoscute / imaginare) ; povestirea unui film;
• descrierea / prezentarea unor obiecte / activitati / persoane / locuri (cunoscute / imaginare);
• exprimarea unei opinii personale in legatura cu o afirmatie / o idee / ideile textului;
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
- sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.
2.2. PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati :
- sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text prin:
• recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate;
• identificarea informatiilor semnificative din text, prin exercitii diverse (exercitii cu alegere duala / multipla / raspuns la intrebari / text lacunar etc.) ;
• selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale) / a informatiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.
? sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin :
• folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate;
• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru ;
• solicitarea / prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);
• redactarea unui CV. / unei carti postale / felicitari / scrisori (personale / oficiale);
• redactarea unui text scurt despre o experienta personala / un eveniment / un fapt divers / intamplari (cunoscute / imaginare) ; povestirea unui film;
• descrierea unor obiecte / activitati / persoane (personaje) / locuri (cunoscute / imaginare);
• exprimarea unei opinii personale in legatura cu un subiect / o situatie / o afirmatie / ideile textului;
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
• sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat :
prin traducerea in / din limba franceza a unor propozitii / fraze / unui text simplu.

II. CONTINUTURI
1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) si L2
1.1. ELEMENTE DE LEXIC Sl DE SEMANTICA
Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat , evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea, adecvarea si gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia si ortografierea corecta).
1.2. ACTE DE VORBIRE.
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de Programele scolare de limba franceza pentru ciclul liceal :
- a se prezenta , a prezenta pe cineva
- a se prezenta intr-un interviu de angajare / CV.
- a vorbi despre sine
- a vorbi despre starea fizica
- a face o expunere pe o tema data
- a exprima un rationament / o judecata
- a exprima o opinie personala / stari / sentimente
- a argumenta o opinie personala
- a relata evenimente
- a descrie obiecte, persoane, locuri
- a da, a cere informatii practice cuiva
- a exprima gusturi si preferinte
- a sfatui pe cineva / a cere cuiva sa faca ceva / a interzice
- a situa in spatiu si timp
- a exprima cantitatea / calitatea; a compara
- a propune /a invita , a accepta / a refuza
- a-si exprima acordul /dezacordul
- a face o urare, a felicita
- a rezuma un text (idei esentiale)
- a participa la o conversatie in situatie de examen (interactiune orala)
1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE.
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform Programelor scolare de limba franceza pentru ciclul liceal.
Lexic relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime*, familii de cuvinte), camp lexical / semantic*, conotatie / denotatie*
Articolul hotarat, nehotarat, partitiv (forme, inlocuirea articolului partitiv cu prepozitia de).
Substantivul gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).
Adjectivul acordul adj. calificativ; gradele de comparatie; adjective pronominale (posesive, demonstrative si nehotarate)
Numeralul cardinal si ordinal ;
Pronumele personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat; locul pronumelor personale (C.O.D. si C.O.I.) in propozitii asertive si imperative; pronumele adverbiale en si y ;
Verbul modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*, mai mult ca perfect *), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva si pasiva ; folosirea formelor perifrastice ( aller, venir de,...); stil direct / indirect, constructii impersonale (verbe personale folosite impersonal)*
Adverbul tipuri, grade de comparatie ;
Prepozitia, folosirea prepozitiilor si a conjunctiilor.
conjunctia
Sintaxa subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu propozitiei predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale;
Sintaxa frazei : concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv (limba vorbita); folosirea conjunctivului: in propozitii relative*, dupa verbe de dorinta, vointa, indoiala, sentimente, verbe de opinie la forma interogativa / negativa, conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (si conditional), consecintei, concesiei*, conditiei*, comparatiei* ; propozitia participiale*.
Tipuri si forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala;
imperativa, exclamativa, interogativa , emfaza.
1.4. TEXTE si TEME
pentru comunicarea orala si scrisa.
Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune precum:
a) Sursa : pasaje din carti, brosuri, pliante...;
articole de presa (ziare, reviste, Internet) in limba franceza;
b) Tipul de text : text autentic literar / neliterar;
c) Dimensiune (numar de cuvinte,) : in functie de profil si tipul de proba (oral /scris)
d) Dificultate : in functie de profil.
Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati /L3.
• TEXTE
Tipuri de texte : informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu etc).
• TEME
Temele pentru expuneri / redactari sunt alese din tematica prevazuta de Programele scolare de limba franceza pentru ciclul liceal si sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala si experienta umana in general.
• Viata personala si sociala: identitate /CV; tinerii si comunitatea, tinerii si idolii lor, relatii intre tineri, idealuri si proiecte, sentimente; familia (membri, ocupatii, relatii
interumane); sanatate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul...) etc.;
• Viata cotidiana: convorbiri telefonice; pe strada; magazine / piata; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gara , posta, banca; meteo etc.
• Timp liber, week-end / vacanta; calatorii, activitati (lectura, sport, muzica, dans, spectacole...) etc.
• Societate: educatie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri...); mass-media; moda; conflicte intre generatii; probleme ale lumii contemporane (munca, somaj, violenta, saracie, emigrare...) etc.
• Mediul inconjurator: oras/ sat; poluarea si ocrotirea mediului inconjurator etc.
• Spatiul francofon: Franta contemporana (evenimente marcante); orase si provincii ; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalitati culturale si stiintifice; francofonia si tarile francofone;
• Comunitatea europeana: locuri si monumente europene (inclusiv din Romania); patrimoniul cultural, stiintific si tehnic european (inclusiv contributii si personalitati
romanesti); ecouri ale culturii romanesti in plan european; institutii europene.
2.1. ELEMENTE DE LEXIC Sl DE SEMANTICA (v.1.1., pag. 4)
2.2. ACTE DE VORBIRE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de Programele scolare de limba franceza pentru ciclul liceal, L3.
a se prezenta
a angaja, a continua, a termina o conversatie
a cere / a da informatii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru,...)
a exprima o opinie personala
a exprima o judecata
a relata activitati la prezent, trecut, viitor
a situa un eveniment in timp
a descrie locuri
a exprima o stare fizica
a exprima gusturi si preferinte
a exprima o dorinta, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama...)
a exprima calitati si cantitati; a compara calitati
a propune / a invita, a accepta / a refuza
a cere cuiva ceva / sa faca ceva
a exprima acordul / dezacordul
a se scuza, a raspunde la scuze
a face o urare, a felicita
a participa la o conversatie in situatie de examen (interactiune orala)
2.3. CONTINUTURI LINGVISTICE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform Programelor scolare de limba franceza pentru ciclul liceal, L3.
Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv (forme, inlocuirea articolului partitiv cu
prepozitia de).
Substantivul: gen, numar ; exprimarea cazurilor (constructii cu prepozitiile à si de ); nume de tari (masculin, feminin).
Adjectivul: adjective calificative uzuale si de culoare; acordul in gen si numar;
gradele de comparatie; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotarat (forme frecvente); adjectivul numeral.
Pronumele: personale (subiect, C.O.D. si C.O.I.), interogative ( qui, que, où), relative simple (qui, que, quoi, dont, où), demonstrative neutre (ceci, cela, ça), nehotarate (forme frecvente) ; pronumele on; pronumele adverbiale en si y ;
Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, écrire, devoir,
connaitre, croire, voir,...; verbe pronominale); perfect compus
cu avoir si être : verbe de grupa I , a ll-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire...); imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ; conditionalul prezent, si conditional (I si II); conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului dupa verbe de vointa, sentiment, expresii impersonale; expresii impersonale( il fait beau / mauvais, chaud / froid, il pleut, il neige);
Forme de fraze: afirmativa, negativa, interogativa (cu est-ce ques'\ prin inversiune);
Adverbul: adverbe interogative (Comment...? Pourquoi...? Combien...?);
adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant, hier, demain);
Conjunctii: et, mais, parce que, donc
2.4. TEXTE si TEME
pentru comunicarea orala si scrisa (v. 1.4., pag. 6 , caracteristici comune)
TEXTE
Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viata cotidiana, documente curente ( carte postala, scrisoare, brosuri, prospecte, instructiuni, formulare,...); texte informative si articole de presa.
• TEME
• Viata personala si sociala: identitate; tinerii si idolii lor, relatii intre tineri, sentimente; sanatate; moda si vestimentatie;
• Viata cotidiana: momentele zilei, zilele saptamanii, lunile anului; convorbiri telefonice; pe strada, magazine, posta, banca, mijloace de transport; profesii, meserii; timp liber (sport, jocuri, muzica, dans, discoteca, cinema,...), activitati, calatorii (aeroport, gara, vama, posta, banca ...); vremea (caracteristici climatice, anotimpuri) etc. ...
• Spatiul francofon: orase si provincii; traditii si sarbatori; francofonia.
• Spatiul cultural romanesc: monumente, locuri, personalitati marcante.

IV. PRECIZARI
1. Proba orala :
-timpul de lucru: 10-15 minute -prezentarea: 10-15 minute. Proba scrisa :
-timpul de lucru: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu nivelul si forma de studiu.
Diferentierile (pe probe, categorii de subiecte / teste) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand / marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru ) si nu cantitativ (micsorand / marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
3. Textele folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie sa neglijeze, sub nici o forma, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris;
sa-si insuseasca structuri gramaticale noi, sa si le consolideze pe cele vechi;
sa invete cuvinte si expresii noi si sa invete sensuri variate ale aceluiasi cuvant in contexte diferite; sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre;
sa invete a considera si a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;
sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
sa invete cum sa gaseasca anumite detalii / exemple pentru sustinerea opiniilor personale;
sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia franceza.
NOTA
• Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se realizeaza in conformitate cu prezenta programa de examen.
• Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau in scris si nu pe continutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a viza continutul unui manual anume.
Manualul scolar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori si elevi in predare-invatare, care ajuta la parcurgerea programei scolare prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

Limba engleza

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZA

I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile Legii invatamântului, in cadrul examenului national de Bacalaureat, absolventii de liceu au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat la limba engleza intr-una din situatiile urmatoare:
• Limba engleza - proba orala obligatorie, comuna pentru toate filierele, profilurile si specializarile -proba b;
• Limba engleza - proba scrisa la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie - proba e;
• Limba engleza - proba scrisa la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele sutinute anterior - proba f. Aceasta proba se va sustine in conformitate cu Anexa Lista disciplinelor la care se sustine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e si f la Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului si a Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2007.

II. PRECIZARI METODOLOGICE
Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului National, examenul de bacalaureat la Limba engleza se organizeaza pe baza unei programe de examen construita strict pe baza programelor scolare de trunchi comun aflate in uz, publicate in colectia "Curriculum National - Seria liceu - Programe scolare"1.
• Programa 1A, Limba engleza - limba moderna 1, se adreseaza filierei teoretice si liceelelor MapN, specializarea matematica-informatica, anul X de studiu.
• Programa 1B, Limba engleza - limba moderna 1, se adreseaza liceelor din filierele tehnologica si vocationala cu exceptia liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica anul X de studiu.
• Programa 2, Limba engleza - limba moderna 2, pentru toate filierele si specializarile, anul VIII de studiu.
• Programa 3, Limba engleza - limba moderna 3, anii II, III si IV de studiu.
Programele scolare in vigoare sunt centrate pe competente.
1. Competente generale, comune tuturor filierelor si profilurilor
• Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare
• Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte
• Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
• Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare
2. Competente specifice, corelate cu unitati de continut
3. Valori si atitudini, comune tuturor programelor
• Constientizarea contributiei limbii engleze la vehicularea culturii contemporane
• Raportarea critica la civilizatiile britanica si americana, acceptarea diferentelor si manifestarea tolerantei
• Constientizarea stereotipurilor culturale si combaterea acestora
• Dezvoltarea gândirii autonome, critice si reflexive prin receptarea unei varietati de texte in limba engleza
• Manifestarea flexibilitatii in cadrul schimbului de idei in diferite situatii de comunicare
4. Sugestii metodologice: recomandari privind ariile tematice, elementele de constructie a comunicarii si functiile comunicative ale limbii.
Pe parcursul probei orale se va urmari si evalua cu prioritate capacitatea candidatilor de a comunica eficient prin utilizarea in mod adecvat (stilistic si functional) a elementelor de constructie a comunicarii si a functiilor specifice limbii engleze, achizitionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune si transfer, precum si capacitatea candidatilor de a construi un discurs convingator, logic si coerent, sustinut de opinii proprii, exemple, argumente si asociatii cu texte cunoscute, cu realitatea inconjuratoare, cu propria experienta de viata, sau cu experienta de viata a altor persoane.
in cadrul probei scrise, se va urmari si evalua cu prioritate capacitatea candidatilor de a opera cu codul scris al limbii engleze in situatii de comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime si prin competentele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funtional si stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris produs, precum si cele de transfer.

III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATE
III. 1. Competente de comunicare orala
Pentru a evalua competentele de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
L1 (normal, intensiv, bilingv ) si L2
• sa identifice ideile principale din textul dat;
• sa identifice detalii specifice din textul dat in vederea rezolvarii unor sarcini de lucru;
• sa recunoasca argumentele si sa identifice concluziile dintr-un text;
• sa formuleze intrebari / sa raspunda la intrebari;
• sa redea continutul textului cu propriile cuvinte (L2);
• sa rezolve sarcinile de lucru primite;
• sa sustina un punct de vedere legat de o informatie din text folosind câteva argumente;
• sa schimbe "punctul de vedere" intr-o relatare scurta;
• sa emita judecati de valoare in legatura cu textul respectiv;
• sa elaboreze descrieri (L2 - simple) ale unor evenimente / experiente personale;
• sa exprime sentimente (surpriza, bucurie, (ne)placere, interes, indiferenta) fata de un eveniment / o situatie;
• sa prezinte o intâmplare / experienta personala / un eveniment socio-cultural sau profesional;
• sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal in legatura cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viata;
• sa faca rezumatul unui text (nu se cere la L2);
• sa rezume continutul unui film / unei carti;
• sa relateze un eveniment / un fapt divers / o intâmplare / o experienta personala;
• sa descrie un obiect, o persoana / un personaj, o activitate, locuri cunoscute / imaginare;
• sa parafrazeze un citat prin raportare la experienta personala / experienta altor persoane (nu se cere la L2);
• sa exprime si / sau sa argumenteze o parere personala / un punct de vedere, pornind de la o tema data, sustinuta de exemple relevante, asociatii si comparatii cu situatii si experiente personale sau cu experientele altor persoane;
• sa comenteze o informatie / o parere / un citat / un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o tema data;
• sa foloseasca corect si adecvat structurile gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale.

L3 / Minoritati
• sa citeasca corect, fluent si expresiv un text dat;
• sa identifice ideile principale din textul dat;
• sa recunoasca argumentele si sa identifice concluziile dintr-un text;
• sa identifice detalii specifice din textul dat;
• sa comenteze o informatie din text;
• sa formuleze raspunsuri la intrebari;
• sa ia decizii pe baza textului citit;
• sa ofere informtii pe teme familiare;
• sa faca scurte relatari despre persoane / locuri / evenimente be baza unor intrebari de sprijin;
• sa faca scurte descrieri ale unor persoane / locuri / evenimente be baza unor intrebari de sprijin;
• sa avanseze opinii asupra unor teme;
• sa exprime opinii argumentate despre ceea ce ii place/ nu ii place;
• sa foloseasca corect si adecvat structurile gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale.
III. 2. Competente de comunicare scrisa
Pentru a evalua competentele de comunicare scrisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii vor fi solicitati:

L1 (normal, intensiv, bilingv ) si L2
• sa dovedeasca intelegerea sensului global al unui text dat prin rezolvarea unor sarcini de lucru;
• sa recunoasca / ordoneze argumente si sa identifice concuzii dintr-un text argumentativ (L2 -pe teme cunoscute);
• sa identifice si sa comenteze informatii semnificative / detalii relevante din text (ideile principale, tema, "punctul de vedere", tonul autorului, mesajul, etc);
• sa schimbe "punctul de vedere" intr-o povestire/ intr-un text (L2 - intr-o relatare scurta);
• sa comenteze implicatiile schimbarii "punctului de vedere" (nu se cere la L2);
• sa exprime propriile pareri in legatura cu ideile/ continutul textului respectiv;
• sa interpreteze un aspect/ o idee din textul dat;
• sa descrie locuri cunoscute/ imaginare, activitati;
• sa descrie/ caracterizeze o persoana;
• sa relateze un eveniment/ un fapt divers/ o intâmplare/ o experienta personala;
• sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;
• sa construiasca un text pe baza unei teme date;
• sa redacteze un eseu potrivit tipului de programa corespunzator subiectului primit;
• sa comenteze un subiect, sa argumenteze o opinie personala;
• sa reformuleze o idee printr-un enut explicativ mai amplu ;
• sa traduca un text de dificultate medie (nu se cere la L2);
• sa transforme mesaje scurte din vorbire directa in vorbire indirecta;
• sa exprime si/ sau sa argumenteze o parere personala/ un punct de vedere, pornind de la un text/ o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale sau experientele altor persoane;
• sa redacteze o scrisoare personala;
• sa reformuleze un text prin reducere / expansiune;
• sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/ prin raportare la experienta altor persoane (nu secere la L2);
• sa faca rezumatul unui text intr-un numar dat de cuvinte (nu se cere la L2);
• sa foloseasca corect structurile lexicale si gramaticale studiate, pe tot parcursul comunicarii scrise.

L3 / Minoritati
• sa desprinda ideile principale dintr-un text simplu;
• sa identifice informatii specifice in materiale simple de tipul brosurilor de informare, articolelor de ziar care descriu evenimente, alte texte autentice simple in vederea indeplinirii unei sarcini de lucru;
• sa desprinda semnificatia generala a unui text citit;
• sa redacteze scrisori personale simple pe baza unui model;
• sa comenteze o informatie din text;
• sa recunoasca argumentele si sa identifice concluziile dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute;
• sa formuleze intrebari / raspunsuri la intrebari;
• sa redea in scris continutul unui text citit;
• sa sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text;
• sa dea informtii pe teme familiare;
• sa redacteze un text scurt, format din fraze simple, folosind relatori simpli, pe teme de interes;
• sa redacteze un mesaj scurt pe teme familiare in situatii in care nu poate avea loc o interactiune directa;
• sa faca scurte relatari despre persoane / locuri / evenimente be baza unor intrebari de sprijin/ plan;
• sa faca scurte descrieri ale unor persoane / locuri / evenimente be baza unor intrebari de sprijin/ plan;
• sa avanseze opinii asupra unor teme;
• sa redacteze o pagina de jurnal in fraze scurte care redau esenta intâmplarilor;
• sa prezinte o activitate de grup pe baza unui plan dat;
• sa redacteze o scrisoare de raspuns la anunturi din mass-media;
• sa exprime opinii argumentate despre ceea ce ii place/ nu ii place;
• sa foloseasca corect si adecvat structurile gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii scrise.

IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATE
Continuturile care vor fi evaluate corespund trunchiului comun din programele scolare in vigoare. IV.1. Continuturi lexicale si tematice
Se vor evalua cunostintele de vocabular specific temelor cuprinse in Programa scolara de limba engleza, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viata de zi cu zi, din experienta elevilor si experienta umana in general.
Textele si temele de examen se vor regasi in texte de diverse tipuri: literar, non-literar, de informare generala, interviuri, articole de presa, scrisori;
Textele folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa invete a aborda orice tip de text;
sa se familiarizeze cu diferite tipuri de texte, stiluri si registre ale limbii;
sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte;
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi;
sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimând opinii si judecati de valoare personale;
- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale;
sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris.
Sursa textelor: articole din ziare si reviste, interviuri, carti din spatiul britanic si american, literatura culta si populara, brosuri, internet.
Dificultatea subiectelor: in functie de programa/ tip de subiect, dar fara sa depaseasca gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de intensiv si pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara 1A si vor avea un grad de dificultate corespunzator numarului de ore de studiu saptamânal.
Universul tematic: domeniile tematice cuprinse in programele scolare citate anterior:
1. Domeniul privat (viata personala): identitate, idealuri si proiecte, sentimente, moda, stil de viata, activitati in timpul liber, strategii de studiu, relatii interumane, comportament social;
2. Domeniul social (societate): tinerii, familia si comunitatea, tinerii si idolii lor, relatii/ conflicte intre tineri / generatii, toleranta, sanatate, comunicare pe diverse canale / in diverse situatii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul inconjurator;
3. Domeniul educatie si profesie: scoala, ocupatii, profesii, piata muncii;
4. Domeniul stiinta si cultura: patrimoniul national, britanic si american - personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente.
IV. 2. Elemente de gramatica - cele cuprinse in Programa de limba engleza:
Morfologie
SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de numar
ADJECTIV: comparatia intensiva
VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/ modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul;
constructii cu infinitivul si cu participiul
ADVERB: grade de comparatie
CUVINTE DE LEGATURA: prepozitii, conjunctii, locutiuni
ARTICOLUL: hotarât, nehotarât, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului
Sintaxa: ordinea cuvintelor in propozitie; tipuri de propozitii (enuntiative, interogative, etc); propozitii conditionale (I,II,III, mixte); corespondenta timpurilor; vorbirea directa / indirecta.
IV. 3. Functii comunicative ale limbii:
initierea, intretinerea si incheierea unui dialog / conversatii
exprimarea opiniei
exprimarea acordului/ dezacordului fata de opiniile altora
- exprimarea satisfactiei/ insatisfactieie fata de un punct de vedere exprimarea refuzului/ argumentarea refuzului
- contrazicerea parerilor altora
- comentarea parerilor solicitarea repetarii si reformularii
- exprimarea presupunerilor solicitarea de informatii si de sugestii oferirea si confirmarea / infirmarea de informatii solicitarea confirmarii / infirmarii unor informatii
- formularea de propuneri si sugestii exprimarea de conditii
- formularea de sfaturi exprimarea preferintelor, intentiilor
solicitarea si acordarea /refuzul permisiunii
- formularea de invitatii exprimarea de multumiri acceptarea / refuzul unei invitatii
exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor
- exprimarea simpatiei
- formularea de comparatii
- formularea de persuasiuni
- exprimarea diverselor grade de certitudine

V. PRECIZARI
Repartizarea pe categorii a subiectelor pentru ambele probe (orala si scrisa) se realizeaza in functie de nivelul'si forma de studiu:
- L1 normal si L2
- L1 intensiv
- L1 bilingv
- L3 / Minoritati

Timpul de lucru:
• Proba orala : timp de pregatire: 10-15 minute; timp de prezentare: 10-15 minute;
• Proba scrisa: timp de lucru: 3 ore.

NOTA
• Subiectele vor fi elaborate in conformitate stricta cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de catre profesori si elevi pentru parcurgerea programei scolare.

Pedagogie

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007
PROGRAMA DE PEDAGOGIE
FILIERA VOCATIONALA - PROFILUL PEDAGOGIC

SPECIALIZARILE:
• bibliotecar-documentarist
• instructor-animator
• instructor de educatie extrascolara
• pedagog scolar

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In temeiul Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat, absolventii ultimei clase de liceu, invatamant de zi, filiera vocationala, au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generala, Didactica, Teoria educatiei, Pedagogie sociala), in cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculara specifica profilului pedagogic si specializarilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educatie extrascolara si pedagog scolar.
Prezenta programa selecteaza competentele generale si specifice la a caror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin continuturile lor specifice, si care vor fi evaluate.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Utilizarea adecvata a unor concepte stiintelor edcuatiei in diferite contexte de comunicare
Competente specifice Continuturile invatarii
2.1 Analiza conceptelor si a relatiilor dintre conceptele specifice stiintelor educatiei, in scopul interpretarii mesajelor cu continut educativ - Functiile si formele educatiei
- Finalitatile educatiei (tipuri de finalitati -ideal, scop, obiective)
- Introducere in teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, surse si criterii de selectie si organizare a continuturilor invatarii, produse curriculare -
plan de invatamant, programa, manual si auxiliare curriculare)
2.2 Elaborarea unor mesaje cu continut educativ in scopul facilitarii comunicarii cu parteneri educationali - elevi, cadre didactice, parinti etc. - Medii educationale - scoala, familia, Biserica, mijloacele de informare in masa, organizatiile nonguvernamentale
2. Aplicarea conceptelor specifice stiintelor in organizarea unor activitati educative
2.1 Corelarea elementelor de continut ale proiectarii activitatilor educative cu cerintele acesteia - Organizarea activitatilor educative
- Proiectarea activitatilor educative (cerinte, continut, etape, metode si mijloace)
- Operationalizarea obiectivelor educationale
- Functii si forme ale evaluarii scolare. Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, practice.
2.2 Elaborarea intr-o succesiune logica a etapelor proiectarii activitatilor educative
3. Analiza fenomenului educational si a interdependentei dintre factorii implicati in procesul educational
3.1 Descrierea specificului fenomenului educational, in scopul interpretarii relatiilor dintre factorii implicati in procesul educational - Functiile si formele educatiei
- Sistemul de invatamant din Romania
4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educatie in actiunile educative si de orientare scolara
4.1 Identificarea caracteristicilor diferitelor tipuri de educatie, in scopul integrarii lor intr-un demers didactic centrat pe nevoile de dezvoltare ale elevilor - Educatia intelectuala - obiective, raportul formativ-informativ
- Educatia morala - obiective, metode specifice, raportul constiinta - conduita
morala - Educatie estetica - obiective
- Educatie religioasa - obiective
- Educatie fizica - obiective
- Consilierea scolara si profesionala - obiective, factorii orientarii
- Socializarea - (mecanisme, functii, etape)
4.2 Formularea unor directii de orientare scolara cu ajutorul aspectelor specifice diferitelor tipuri de educatie
4.3 Argumentarea necesitatii educatiei permanente in societatea actuala - Educatia permanenta - o necesitate in lumea contemporana (specific, continut, obiective, metode, forme de organizare)

III. TEME
• PEDAGOGIE GENERALA
1. Functiile si formele educatiei
2. Finalitatile educatiei (tipuri de finalitati � ideal, scop, obiective)
3. Sistemul de invatamant din Romania.
• DIDACTICA
1. Organizarea activitatilor educative
2. Operationalizarea obiectivelor educationale
3. Introducerea in teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, surse si criterii de selectie si organizare a continuturilor invatarii, produse curriculare - plan de invatamant, programa, manual si auxiliare curriculare)
4. Proiectarea activitatilor educative (cerinte, continut, etape, metode si mijloace)
5. Functii si forme ale evaluarii scolare. Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, practice.
• TEORIA EDUCATIEI
1. Educatia intelectuala - obiective, raportul formativ-informativ
2. Educatia morala - obiective, metode specifice, raportul constiinta � conduita morala
3. Educatia estetica - obiective
4. Educatia religioasa - obiective
5. Educatia fizica - obiective
6. Consilierea scolara si profesionala - obiective, factorii orientarii
• PEDAGOGIE SOCIALA
1. Educatia permanenta � o necesitate in lumea contemporana (specific, continut, obiective, metode, forme de organizare)
2. Socializarea � (mecanisme, functii, etape)
3. Medii educationale � scoala, familia, Biserica, mijloacele de informare in masa
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este 3 doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

Pedagogie generala

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007
PROGRAMA DE PEDAGOGIE GENERALA
FILIERA VOCATIONALA - PROFILUL PEDAGOGIC

SPECIALIZAREA:
• Invatatori-educatoare
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In temeiul Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat, absolventii ultimei clase de liceu, invatamant de zi, filiera vocationala, au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat la disciplina Pedagogie generala (Introducere in pedagogie si teoria si metodologia curriculumului, Teoria si practica instruirii si evaluarii, Teoria educatiei si managementul clasei de elevi), in cadrul probei la alegere (proba E) din disciplinele de specialitate din cadrul profilului pedagogic, specializarea invatatori-educatoare.
Prezenta programa selecteaza competentele specifice care vor fi evaluate, competente la a caror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin continuturile lor specifice.
COMPETENŢE DE EVALUAT
Competente Continuturile invatarii
1. Identificarea semnificatiilor educatiei, in plan social si individual, si a limitelor acesteia - Educatia - delimitari conceptuale
Structura actiunii educationale
Determinarile educatiei
Functiile individuale si sociale ale
educatiei
Rolul educatiei in dezvoltarea
personalitatii. Educabilitatea
- Forme si tipuri de educatie
Educatia formala, nonformala. informala
2. Selectarea surselor de selectie si organizarea pedagogica argumentata a continuturilor invatarii - Notiunea de curriculum
- Surse si criterii de selectie si de organizare a continuturilor invatarii
3. Analiza si evaluarea principalelor produse curriculare - plan de invatamant, programe scolare, manuale etc. - cu ajutorul unor criterii si metode adecvate - Dimensiuni metodologice si evaluative ale produselor curriculare: plan de invatamant, programa scolara, manuale si auxiliare curriculare (softuri educationale, pachete de invatare, suporturi audio-video)
4. Utilizarea metodologiilor de operationalizare a obiectivelor educationale, in analiza produselor curriculare si a documentelor de organizare a activitatii didactice (planificari, proiecte didactice etc.) - Sisteme de clasificare a obiectivelor
- Categorii de finalitati educationale
- Metodologii de operationalizare a obiectivelor
5. Identificarea avantajelor si a limitelor modernizarilor la nivelul obiectivelor si al continuturilor, prin analiza comparativa a unor produse curriculare - Reforma curriculumului
Inovatii reprezentative:
interdisciplinaritatea
Reforma curriculara in Romania
6. Clasificarea metodelor, a tehnicilor si a strategiilor de instruire, potrivit criteriilor specifice - Metodologia instruirii
- Metode de instruire
- Resurse tehnice ale instruirii
- Categorii de mijloace de invatamant
- Noile tehnologii informationale si de comunicare
- Moduri de instruire ( frontal, individual, grupal)
- Strategii de predare-invatare
- Tipuri de strategii de predareinvatare
- Criterii si tipuri de structurare
- Integrarea noilor tehnologii informationale si de comunicare in scoala
- Stiluri de instruire
7. Caracterizarea metodelor, a tehnicilor si a strategiilor de instruire, relevand avantajele si limitele acestora
8. Aplicarea metodelor, a tehnicilor si a strategiilor de instruire, valorificand conditiile utilizarii lor eficiente
9. Elaborarea si utilizarea unor strategii de abordare diferentiata a elevilor
10. Elaborarea planificarii calendaristice a activitatilor de instruire, pentru diferite discipline de invatamant - Proiectarea instruirii - niveluri (disciplina de
invatamant, unitate de invatare, lectie) si
metodologie
11. Proiectarea unitatilor de invatare, pentru diferite discipline de invatamant
12. Elaborarea proiectului de lectie
13. Caracterizarea si analiza comparativa a tipurilor, a metodelor si a formelor de evaluare, apreciind rolul acestora in practica evaluarii - Tipuri, metode si forme de evaluare a rezultatelor scolare
Functiile evaluarii.
Strategii/forme de evaluare (initiala, continua/formativa, sumativa)
Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisa, practica
Metode de evaluare: observatia curenta, chestionare, teste, lucrari practice
Metode complementare de evaluare(portofoliul, proiectele, testele de performanta etc.)
Examinarile curente, examenele si testele nationale
Aprecierea rezultatelor scolare. Criterii si sisteme de apreciere a rezultatelor scolare.
14. Introducerea si utilizarea adecvata in practica evaluarii a metodelor traditionale si a celor complementare de evaluare
15. Definirea obiectivelor si a continuturilor domeniilor educatiei - Teoria educatiei: domenii educationale reprezentative
- Educatia intelectuala, educatia morala, educatia estetica, educatia religioasa, educatia fizica, educatia tehnologica.
Obiective si continuturi
Noile educatii - educatia interculturala, educatia pentru sanatate, educatia ecologica, educatia antreprenoriala etc. Obiective si continuturi
16. Interpretarea si evaluarea semnificatiilor domeniilor educatiei, in raport cu dezvoltarea personalitatii
17. Operarea cu concepte specifice managementului clasei de elevi - Managementul clasei de elevi
Structuri normative ale clasei de elevi
Proceduri si strategii de interventie
Decizia educationala in clasa
18. Optimizarea procesului educational pe baza diagnozei realizate


II. TEME
� INTRODUCERE IN PEDAGOGIE SI TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUMULUI
1. Educatia - delimitari conceptuale
1.1. Structura actiunii educationale
1.2. Determinarile educatiei
1.3. Functiile individuale si sociale ale educatiei
1.4. Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii. Educabilitatea
2. Forme si tipuri de educatie
2.1. Educatia formala, nonformala, informala
3. Finalitati si continuturi educationale
3.1. Sisteme de clasificare a obiectivelor
3.2. Categorii de finalitati educationale
3.3. Metodologii de operationalizare a obiectivelor
3.4. Notiunea de curriculum
3.5. Surse si criterii de selectie si de organizare a continuturilor invatarii
4. Dimensiuni metodologice si evaluative ale produselor curriculare: plan de invatamant, programa scolara, manuale si auxiliare curriculare (softuri educationale, pachete de invatare, suporturi audio-video)
5. Reforma curriculumului
5.1. Inovatii reprezentative: interdisciplinaritate
5.2. Reforma curriculara in Romania
� TEORIA SI PRACTICA INSTRUIRII SI A EVALUARII
6. Metodologia instruirii
6.1. Metode de instruire
6.2. Resurse tehnice ale instruirii
6.2.1. Categorii de mijloace de invatamant
6.2.2. Noile tehnologii informationale si de comunicare
6.3. Moduri de instruire ( frontal, individual, grupal)
6.4. Strategii de predare-invatare
6.4.1. Tipuri de strategii de predare-invatare
6.4.2. Criterii si tipuri de structurare
6.5. Integrarea noilor tehnologii informationale si de comunicare in scoala
6.6. Stiluri de instruire
7. Proiectarea instruirii - niveluri (disciplina de invatamant, unitate de invatare, lectie) si metodologie
8. Tipuri, metode si forme de evaluare a rezultatelor scolare
8.1. Functiile evaluarii.
8.2. Strategii/forme de evaluare (initiala, continua/formativa, sumativa)
8.3. Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisa, practica
8.4. Metode de evaluare: observatia curenta, chestionare, teste, lucrari practice
8.5. Metode complementare de evaluare(portofoliul, proiectele, testele de performanta etc.)
8.6. Examinarile curente, examenele si testele nationale
8.7. Aprecierea rezultatelor scolare. Criterii si sisteme de apreciere a rezultatelor scolare.
� TEORIA EDUCATIEI SI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
9. Teoria educatiei: domenii educationale reprezentative
9.1. Educatia intelectuala, educatia morala, educatia estetica, educatia religioasa, educatia fizica, educatia tehnologica. Obiective si continuturi
9.2. Noile educatii - educatia interculturala, educatia pentru sanatate, educatia ecologica, educatia antreprenoriala etc. Obiective si continuturi
10. Managementul clasei de elevi
10.1. Structuri normative ale clasei de elevi
10.2. Proceduri si strategii de interventie
10.3. Decizia educationala in clasa

Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC.
Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

Chimie

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU CHIMIE
BACALAUREAT-2007

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Chimia are, in contextul examenului de bacalaureat pentru anul scolar 2006-2007, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba e sau f, in functie de filiera din profilul liceului absolvit.
Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generala si anorganica sau pentru chimia organica, ca proba scrisa pe durata de 3 ore.
Continutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educatiei nationale: programele scolare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02. 03. 1999, programele scolare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 dini 5. 12. 1999 si modificate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii cu nr. 3915 din 31. 05. 2001. Programele scolare de Chimie pentru clasele a Xl-a, XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educatiei nationale cu nr. 4805 din 18.10.2000 si modificate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii cu nr. 3915 din 31.05. 2001.
NOTA:
Conform "Metodologiei privind organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat 2007", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

CHIMIE ORGANICA I
Filiera teoretica. Specializarile: Matematica- Informatica, Stiinte ale naturii. Filiera tehnologica.
Profilul Resurse naturale si protectia mediului. Specializarile: Chimie industriala, Veterinar, Agricol si Agromontan, Industrie alimentara.

COMPETENTE DE EVALUAT
1 .Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite criterii.
1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati.
1.2. Clasificarea compusilor organici dupa diferite criterii.
1.3. Descrierea comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta.
1.4. Anticiparea comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta.
1.5. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici.
2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
2.1. Reprezentarea unor date rezultate din activitatea experimentala sub forma de tabele; interpretarea rezultatelor.
2.2. Formularea unor concluzii in urma investigarii comportarii substantelor organice.
2.3. Stabilirea unor corelatii intre proprietatile unor substante organice si utilizarile acestora.
3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema, probleme si interpretarea rezultatelor.
3.1. Interpretarea proprietatilor, relatiilor, modelelor in scopul rezolvarii situatiilor problema.
3.2. Aplicarea algoritmilor specifici in rezolvarea unor probleme cantitative.
4. Explicarea schimburilor energetice implicate in reactii chimice.
4.1. Explicarea schimburilor energetice care insotesc o reactie chimica.
5. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.
5.1. Corelarea proprietatilor compusilor organici studiati cu rolul fiziologic al acestora.

CONTINUTURI
1.Structura si compozitia substantelor organice. Elemente organogene. Legaturi chimice in compusii organici; catene de atomi de carbon.
Formule brute, moleculare, brute, moleculare, structurale ale claselor de compusi organici studiati. Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de catena, de pozitie, geometrica, de functiune, pentru compusii organici studiati.
2.Alcani. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de ardere, cracare, izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorica. Utilizari.
3. Alchene. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogen, hidracizi, apa), polimerizare, oxidare blanda si energica, ardere. Utilizari.
4. Alchine. Metode de obtinere a acetilenei. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de aditie ( hidrogen, halogeni, apa, acizi, dimerizare), reactii de substitutie, reactii de ardere. Utilizari. Polimerizarea monomerilorvinilici.
5. Arene: Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de substitutie la nucleu (nitrare, halogenare, alchilare); orientarea substituentilor in nucleul benzenic; reactii de aditie la nucleu (hidrogen si halogeni); reactii la catena laterala: halogenare si oxidare. Utilizari.
6. Derivati halogenati. Proprietati chimice: reactii de hidroliza, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.
7.Alcooli. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii cu metale alcaline, reactii de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blanda si energica, reactia de ardere, fermentatia acetica. Utilizari.
8. Fenoli. Proprietati fizice. Proprietati chimice: evidentierea caracterului acid.
9. Amine. Proprietati fizice. Proprietati chimice: evidentierea caracterului bazic, reactii de alchilare, reactii de acilare. Utilizari.
10. Compusi carboxilici. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii comune cu acizii anorganici, reactia de esterificare - proces la echilibru. Utilizari.
11 .Grasimi. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactia de saponificare. Sapunuri si detergenti. Utilizari.
12. Aminoacizi. Proprietati fizice. Proprietati chimice: caracter amfoter, reactii de condensare si policondensare - formarea de peptide ; importanta fiziologica.
13. Monozaharide - glucoza si fructoza. Proprietati fizice. Proprietati chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentatia alcoolica.
Dizaharide-zaharoza. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactia de hidroliza, carbonizarea zaharului. Importanta fiziologica.
14. Compusi macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloza. Stare naturala, proprietati fizico-chimice. Identificarea proteinelor si amidonului. Importanta.
Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

CHIMIE ORGANICA II
Filiera tehnologica.
Profilul Resurse naturale si protectia mediului.
Specializarile: Protectia mediului, Silvic, Prelucrarea lemnului.
Profilul Tehnic. Specializarile: Electronica si automatizari, Electrotehnica, Telecomunicatii, Mecanica, Lucrari publice-constructii, Textile, Pielarie, Electromecanica.
Filiera vocationala.
Profilul Militar. Specializarea: Matematica-lnformatica.

COMPETENTE DE EVALUAT
1 .Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite criterii.
1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati. 1.2.Clasificarea compusilor organici dupa diferite criterii.
1.3. Descrierea comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta.
1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici.
2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
2.1. Reprezentarea unor date rezultate din experiente sub forma de tabele si interpretarea rezultatelor.
3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema, probleme si interpretarea rezultatelor.
3.1. Interpretarea proprietatilor, relatiilor, modelelor in scopul rezolvarii situatiilor problema.
3.2. Aplicarea algoritmilor specifici in rezolvarea unor probleme cantitative.
4. Explicarea schimburilor energetice implicate in reactii chimice.
4.1. Explicarea schimburilor energetice care insotesc o reactie chimica.
5. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.

CONTINUTURI
1. Structura si compozitia substantelor organice. Elemente organogene. Formule brute, moleculare, structurale ale compusilor organici studiati; catene de atomi de carbon.
Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de catena si de pozitie pentru compusii organici studiati.
2. Alcani. Metan. Proprietati fizice. Proprietati chimice: piroliza metanului, reactii de halogenare, ardere. Utilizari.
3. Alchene. Etena. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de hidrogenare, hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizari.
4. Alchine. Acetilena. Metode de obtinere a acetilenei. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogeni, apa, acizi), reactia de ardere. Utilizari. Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice - polietena si policlorura de vinii.
Importanta produsilorde polimerizare.
5. Arene. Benzen. Proprietati chimice: reactii de clorurare. Utilizari.
6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietati fizice. Proprietati chimice - etanol: reactii de oxidare, reactia de ardere, fermentatia acetica. Utilizari.
7. Compusi carboxilici. Acidul acetic, acizi grasi.
Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii comune cu acizii anorganici; reactia de esterificare. Utilizari.
8. Grasimi. Proprietati fizice. Proprietati chimice - reactia de saponificare.
Sapunuri si detergenti. Utilizari.
9. Aminoacizi-glicina, alanina. Proteine. Recunoasterea si denaturarea proteinelor; importanta fiziologica.
10. Zaharide. Glucoza, fermentatia alcoolica. Zaharoza - comportarea zaharului la incalzire. Amidonul. Celuloza. Utilizari.
Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

CHIMIE ANORGANICA I
Filiera teoretica. Specializarile: Matematica- Informatica, Stiinte ale naturii. Filiera tehnologica.
Profilul Resurse naturale si protectia mediului. Specializarile: Chimie industriala, Protectia mediului, Silvic, Prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol si Agromontan,
Industrie alimentara.
Profilul Tehnic. Specializarile: Electronica si automatizari, Electrotehnica, Telecomunicatii, Mecanica, Textile, Pielarie, Electromecanica.

COMPETENTE DE EVALUAT
1 .Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite criterii.
1.1 .Efectuarea unor clasificari ale elementelor, compusilor si sistemelor chimice dupa diferite criterii
1.2. Anticiparea comportamentului unor substante si al unor sisteme chimice.
1.3. Stabilirea de corelatii intre proprietatile substantelor anorganice si utilizarile lor.
1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor anorganici.
2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
2.1. Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor
sub forma de tabele, grafice si interpretarea rezultatelor.
3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema, probleme si interpretarea rezultatelor.
3.1. Interpretarea fenomenelor, proprietatilor, marimilor, relatiilor, modelelor in scopul rezolvarii unor situatii-problema.
3.2. Aplicarea algoritmilor specifici in rezolvarea unor probleme cantitative.
4. Explicarea schimburilor energetice implicate in reactii chimice.
5. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul stiintelor
naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.

CONTINUTURI
1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic pentru elemente de tip:s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali.
2. Sistemul periodic. Proprietati periodice: valenta, numarul de oxidare, caracterul metalic si nemetalic. Corelatii intre structura invelisului electronic - pozitia in sistemul periodic si caracterul metalic si nemetalic.
3. Interactii intre atomi, ioni, molecule.
Legaturi chimice: legaturi ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent-coordinative. Interactii intermoleculare. Retele cristaline: ionice, atomice, moleculare.
4. Relatii intre structura-proprietati - utilizari la: diamant, grafit (alotropie), sodiu (reactii cu: O2, halogeni, H2O), clorura de sodiu (reactii cu AgNO3), hidroxid de sodiu (reactii cu: acizi, oxizi acizi-CO2, metale-Zn, Al, nemetale-CI2, saruri: NH4CI, CuSO4, AICI3), clor(reactii cu: H2,H2O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reactii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, saruri-Na2CO3, Ca3(PO4)2, AgNO3) apa (reactii cu metale-Na, Mg, Ca, Fe, reactii cu nemetale - Cl2, cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici), acid sulfuric (reactii cu metale - Zn, Cu, nemetale - S, C, oxizi metalici - CuO, ZnO, baze - NaOH, Ca(OH)2, saruri- BaCI2, Na2CO3, Ca3(PO4)2, CaCO3). Alotropie.
5. Solutii apoase. Solubilitate. Factori care influenteaza solubilitatea. Concentratia procentuala si molara. Cristalohidrati.
6. Starea gazoasa. Parametri de stare; relatii de dependenta intre parametrii de stare; ecuatia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numarul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativa, densitate absoluta.
7. Legile chimiei (legea proportiilor definite de masa, legea volumelor constante si legea proportiilor multiple).
8. Clasificarea reactiilor chimice: reactii exoterme - endoterme; reactii lente, reactii rapide; reactii reversibile si ireversibile; exemple.
9. Reactii chimice cu transfer de electroni. Procese de oxidare-reducere.
Stabilirea coeficientilor in reactii redox. Caracter oxidant si reducator. Seria activitatii metalelor. Caracterul reducator al metalelor (Na,Mg.AI,Cu,Fe); caracterul oxidant si reducator al nemetalelor (halogeni, H,C) in reactiile lor cu substante simple si substante compuse. Caracterul oxidant si reducator al unor compusi ai metalelor si nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu ).
Pile electrice- pila Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb.
10. Reactii chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. lonizarea apei, KH2O; pH-ul solutiilor apoase, lonizarea in solutii apoase a acizilor si bazelor. Reactia de neutralizare.
Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric si cu utilizarea notiunilor de:mol, volum molar, numarul lui Avogadro, ecuatia de stare a gazelor perfecte; exercitii de egalare a ecuatiilor redox, exercitii de calcul al concentratiei procentuale si molare; calcularea pH-ul solutiilor de acizi tari si baze tari; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

CHIMIE ANORGANICA II
Filiera tehnologica
Profilul Tehnic. Specializarea: Lucrari publice -constructii. Filiera vocationala. Profilul Militar. Specializarea: Matematica-lnformatica.

COMPETENTE DE EVALUAT
1. Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite criterii.
2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema, probleme si interpretarea rezultatelor.
4. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.

CONTINUTURI
1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic.
2. Sistemul periodic. Corelatii intre structura invelisului electronic - pozitia in sistemul periodic si caracterul metalic si nemetalic.
3. Interactii intre atomi,ioni, molecule. Legaturi chimice: legaturi ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interactii intermoleculare. Retele cristaline: ionice, atomice si moleculare.
4. Relatii intre structura-proprietati-utilizari\a: diamant, grafit (alotropie), sodiu (reactii cu:Oz,CI2,H2O), clorura de sodiu (reactia cu AgNO3), hidroxid de sodiu (reactii cu: acizi, Zn, Al,saruri: AICI3, CuSO4), clor (reactii cu:H2, H2O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reactii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, saruri - Na2CO3, AgNO3) apa (reactii cu metale - Na, Mg, Fe, reactii cu nemetale -Cl2, cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici).
5. Solutii apoase. Solubilitate. Concentratia procentuala si molara.
Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric si cu utilizarea notiunilor de:mol,volum molar, numarul lui Avogadro; exercitii de calcul al concentratiei procentuale si molare; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

SISTEME DE EVALUARE
1. Structura probei de examen
Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizeaza avand in vedere competentele specifice chimiei, prezentate mai sus, astfel incat fiecare elev sa-si poata face o imagine clara asupra nivelului sau de pregatire (achizitii stiintifice si competente) care sa-l ajute sa-si aleaga ruta profesionala pe care o va urma.
Precizarea competentelor vizate pentru examenul de bacalaureat ii permite profesorului sa-si adapteze modalitatile de evaluare curenta, sumativa la aceste cerinte.
2. Sistemul de corectare si acordare a punctajului
Punctajul maxim acordat pe intreaga proba este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecarui subiect este precizat in finalul acestuia. Baremele de corectare si notare contin detalierea punctajelor acordate pe subiecte. ATENTIE !
Pentru aplicarea baremului analitic de corectare si notare, profesorul corector poarta intreaga responsabilitate.
Baremul de corectare si notare este suficient de analitic, astfel ca nu se acorda fractiuni de punct.
Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total obtinut la zece.
Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa de curriculum, fara a reflecta in mod special viziunea unui anume manual.

Biologie

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT
2007 BIOLOGIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
I n cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
Varianta I
- Ierarhizarea unitatilor sistematice ale lumii vii, evidentiind evolutia de la simplu la complex.
- Recunoasterea, definirea, dovedirea intelegerii unor termeni, concepte, legi si principii specifice stiintelor biologice.
- Descrierea particularitatilor structurale si functionale ale celulelor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale si om, utilizand limbajul stiintific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
- Caracterizarea unor structuri, functii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice etc.
- Explicarea unor procese si fenomene biologice si a interrelatiilor dintre ele; explicarea structurii si functiilor materialului genetic, utilizand terminologia stiintifica adecvata.
- Explicarea unor adaptari structurale si functionale ale organismelor la variatiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.
- Compararea modurilor de realizare a functiilor fundamentale ale organismelor (asemanari, deosebiri), evidentiind unitatea si diversitatea lumii vii, evolutia lumii vii.
- Identificarea si interpretarea variatiilor cantitative si calitative ale unor functii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea si interpretarea unor efecte ale variatiilor conditiilor de mediu asupra functiilor organismelor.
- Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.
- Aplicarea cunostintelor de biologie in:
realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;
- elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat, utilizand termeni specifici; rezolvarea unor probleme, situatii-problema date, etc;
alcatuirea unor probleme si rezolvarea lor, imaginarea unor situatii - problema si rezolvarea lor;
proiectarea etapelor unor activitati experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmatii, procese, legi biologice etc;
- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potential mutagen asupra organismului uman;
- explicarea consecintelor propriului comportament asupra sanatatii organismului.
- Argumentarea propriilor observatii, investigatii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura-functie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evolutia de la simplu la complex.
Varianta II
- Recunoasterea, definirea, dovedirea intelegerii unor termeni, concepte, legi si principii specifice stiintelor biologice.
- Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum si a functiilor acestora.
- Descrierea particularitatilor structurale si functionale ale tesuturilor si sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
- Caracterizarea unor fenomene, procese biologice etc.
- Compararea functiilor fundamentale si evidentierea interdependentei lor pentru mentinerea integralitatii organismului uman.
- Explicarea structurii si functiilor materialului genetic, utilizand terminologia stiintifica adecvata.
- Explicarea unor adaptari functionale ale organismului uman la variatiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).
- Identificarea si interpretarea variatiilor cantitative si calitative ale unor functii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea si interpretarea unor efecte ale variatiilor conditiilor de mediu asupra functiilor organismului uman.
- Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.
- Aplicarea cunostintelor de biologie in:
realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;
- elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat, utilizand termeni specifici; rezolvarea unor probleme, situatii-problema date, etc;
alcatuirea unor probleme si rezolvarea lor, imaginarea unor situatii - problema si rezolvarea lor;
proiectarea etapelor unor activitati experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmatii, procese, legi biologice etc;
- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potential mutagen asupra organismului uman;
- explicarea consecintelor propriului comportament asupra sanatatii organismului.
- Argumentarea propriilor observatii, investigatii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura-functie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evolutia de la simplu la complex.

III. CONTINUTURI
Pentru proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, proba de biologie se poate sustine in una dintre cele doua variante:

I. BIOLOGIE VEGETALA Sl ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a si a X-a. pentru:
- filiera teoretica, specializarile stiinte ale naturii si matematica-informatica;
- filiera tehnologica, profilul resurse naturale si protectia mediului, toate specializarile;
- filiera vocationala, profilul militar, specializarea matematica-informatica.

II. ANATOMIE Sl FIZIOLOGIE UMANA Sl GENETICA - teme din manualele claselor a Xl-a si a XII-a.
- pentru:
- filiera teoretica, specializarile stiinte ale naturii si matematica-informatica;
- filiera tehnologica, profilul resurse naturale si protectia mediului, toate specializarile, cu exceptia specializarilor chimie industriala si materiale de constructii;
- filiera vocationala, profilul militar, specializarea matematica-informatica.

I. BIOLOGIE VEGETALA Sl ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a si a X-a
1. Varietatea vietii
- Clasificare, exemple de reprezentanti pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante si animale.
2. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii
- Celula - structura si rolul componentelor celulei vegetale si animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc).
- diviziunea celulara: mitoza si meioza - faze, etape, importanta. 2.1. Functiile fundamentale ale organismelor vii
2.1.1. Functiile de nutritie
- Nutritia in lumea vie:
la plante: - autotrofa - fotosinteza: definitie, ecuatie chimica, importanta, influenta factorilor de mediu (lumina, temperatura, CO2, O2, apa, saruri minerale) asupra intensitatii fotosintezei;
- heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; la animale: particularitati ale sistemului digestiv si ale digestiei la vertebrate.
- Respiratia in lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentatia; particularitati ale sistemului respirator si ale respiratiei la vertebrate, in functie de mediul de viata (respiratia branhiala, pulmonara, cutanee).
- Particularitati ale sistemului circulator si ale circulatiei sangelui la vertebrate (circulatie inchisa, simpla, dubla, incompleta, completa).
- Sangele: caracteristici morfofunctionale.
- Particularitati ale sistemului excretor si ale excretiei la vertebrate.
2.1.2. Functiile de relatie
- Miscarea si sensibilitatea la plante
- Sensibilitatea la animale:
Sistemul nervos somatic la mamifere: maduva spinarii, encefal - anatomie si fiziologie;
- Receptorii si sensibilitatile: vizuala, auditiva, olfactiva, gustativa la vertebrate.
- Locomotia la vertebrate, in diferite medii de viata.
2.1.3. Reproducerea in lumea vie
- Asexuata: prin organe vegetative.
Sexuata: particularitati ale sistemului reproducator si reproducerii la vertebrate.
3. Ereditatea si variabilitatea lumii vii
- Notiuni generale de ereditate si variabilitate Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare

II. ANATOMIE Sl FIZIOLOGIE UMANA Sl GENETICA - teme din manualele claselor a Xl-asiaXII-a
1. Tesuturile
- definitie;
- tipuri de tesuturi:
- epitelial: clasificare, exemple, structura, rol;
- conjunctiv (moale, semidur, dur): clasificare, exemple, structura, rol; muscular (striat, de tip cardiac, neted): structura, rol;
nervos: neuronul - tipuri de neuroni;
- componentele neuronului: alcatuire, rol;
- componentele sinapsei si transmiterea sinaptica;
- celulele gliale: functii.
2. Functiile fundamentale ale organismului uman
2.1. Functiile de relatie
2.1.1. Sensibilitatea
- Sistemul nervos:
Maduva spinarii: localizare, configuratie externa si interna (structura); -functii: reflexa, de conducere;
- nervii spinali.
- Trunchiul cerebral: configuratie externa si structura;
- functii: reflexa, de conducere.
- Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distributie (organele inervate).
- Cerebelul: localizare, configuratie externa, structura si functii.
- Diencefalul: localizare, componente, structura, functii.
- Emisferele cerebrale - scoarta cerebrala: neocortexul (senzitiv, motor, de asociatie).
- Analizatorii: segmentele unui analizator si rolul lor;
- analizatorii - vizual, auditiv - structura si fiziologie.
- Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin - localizare, structura, hormonii secretati si actiunile lor, boli provocate de hipo- si hipersecretia glandulara (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves, diabet zaharat etc.) si caracterizarea lor, reglarea secretiei de hormoni.
2.1.2. Miscarea
- Sistemul muscular: proprietatile muschilor; mecanismul contractiei musculare si manifestarile mecanice ale contractiei.
2.2. Functiile de nutritie:
- Digestia si absorbtia: - topografia, morfologia, structura organelor sistemului digestiv;
- fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive si actiunea lor; contractiile musculaturii tubului digestiv si importanta lor in digestie si absorbtie; absorbtia intestinala).
- Sangele: - componentele sangelui;
-functiile sangelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul.
- Circulatia: inima - morfologia, structura, vascularizatia si inervatia inimii; proprietatile muschiului cardiac; ciclul cardiac.
- Respiratia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizatia
plamanilor; -fiziologia sistemului respirator, volumele si capacitatile pulmonare.
- Excretia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor;
- fiziologia sistemului excretor.
2.3. Functia de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducator;
-fiziologia sistemului reproducator.
- boli cu transmitere sexuala: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA.
3. Genetica moleculara
- Acizii nucleici - structura (fara formule chimice), functii.
- Sinteza proteinelor
- Reglajul genetic
- Mutatiile si factorii cu potential mutagen
- Boli genetice umane

IV. PRECIZARI:
Biologia este sustinuta ca proba scrisa. Timpul alocat probei este de 3 ore.
Punctajul maxim este de 100 puncte dintre care 10 puncte se acorda din oficiu. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10. Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte. Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2007", pregatirea pentru examen si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C.
Continuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competentelor prezentate la punctul II. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolareste doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi care ajuta la realizarea competentelor cuprinse in programa scolara. Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.Ed.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor- cadru de invatamant pentru liceu, in anul scolar 2001-2002), a Programei scolare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei Nationale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei scolare de biologie pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei Nationale nr. 5086 din 15.12.1999, modificata prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 3915 din 31.05.2001, a Programelor scolare de biologie pentru clasele a Xl-a si a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 3915 din 31.05.2001.

Fizica

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
Serviciul National de Evaluare si Examinare

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FIZICA BACALAUREAT 2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI
FIZICA are, in cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul scolar 2006 - 2007, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba "e" sau" f " in functie de filiera din profilul liceului absolvit.
In intentia de a veni in intampinarea candidatilor care se pregatesc pentru continuarea studiilor in diferite filiere din invatamantul superior, elevii vor putea opta pentru doua dintre modulele din aria tematica ( I MECANICA, II ELEMENTE DE TERMODINAMICA Sl FIZICA MOLECULARA, III ELECTRICITATE SI MAGNETISM si IV OPTICA).
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata de O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
Continutul programei de examen a fost stabilit tinandu-se seama de programa de fizica aprobata cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate cateva principii:
1. Volumul programei de examen, redus fata de cel din curriculum, se limiteaza la unele capitole ale Fizicii, care permit in cadrul examenului o evaluare a atingerii competentelor de mai jos;
2. Cunostintele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, in afara celor de aritmetica, algebra si geometrie elementara, operatii cu puteri rationale, operatii fundamentale cu functii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei functii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite si a geometriei analitice (dreapta si curbele plane);
3. Numerotarea capitolelor si a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea continutului respecta intocmai programa scolara a fiecarei clase;
4. Lista de termeni contine explicit cunostintele care ar putea interveni in itemii subiectului de examen.
5. Pornind de la obiectivele generale si specifice ale invatarii fizicii s-a optat pentru un continut unic al programei de examen, atat pentru filiera teoretica, cat si pentru cea tehnologica.

II COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
1.1. definirea sau recunoasterea unor concepte specifice fizicii mentionate in lista de termeni continuta in acest material;
1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor si teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice si a unitatilor de masura ale acestora;
1.4. descrierea semnificatiilor termenilor sau simbolurilor folosite in legi sau relatii.
2. Utilizarea notiunilor studiate in rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic si aplicativ: 2.1 selectarea informatiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate in cadrul problemelor;
2. 2 aplicarea modelelor unor procese in rezolvarea problemelor;
2. 3 utilizarea adecvata a unor algoritmi si a aparatului matematic in rezolvarea de probleme; 2.4 utilizarea reprezentarilor schematice si grafice ajutatoare pentru intelegerea si rezolvarea unei probleme;
2. 5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obtinute in rezolvarea unor probleme.
3. Interpretarea fenomenelor din viata cotidiana prin folosirea intr-un mod integrat a cunostintelor si a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
3.1 identificarea fenomenelor fizice in situatiile din viata cotidiana ;
3. 2 realizarea de conexiuni intre fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii in scopul
explicarii principiilor de functionare ale unor aparate si montaje simple; 3. 3 selectarea informatiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice; 3. 4 anticiparea evolutiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate; 3. 5 descrierea si explicarea unor fenomene din viata cotidiana folosind cunostinte integrate din
diferite domenii ale fizicii.
4. Identificarea unor relatii intre informatii rezultate din explorarea si experimentarea dirijata a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
4.1 decodificarea informatiilor continute in reprezentari grafice sau tabele;
4. 2 selectarea informatiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

III ARII TEMATICE I MECANICA
CONTINUTURI
1.Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
1.1 Principiile I, II si III 1.2.Forta de frecare 1.3.Forta de tensiune
1.4 Forta elastica. Modelul corpului elastic
1.5 Forta centripeta 2.Cinematica punctului material:
2.1 Miscarea rectilinie uniforma a punctului material
2.2 Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material
2.3 Miscarea uniform circulara a punctului material 3.Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
3.1 Lucrul mecanic (marime de proces). Putere mecanica
3.2 Energia mecanica (marime de stare)
3.3 Teorema variatiei energiei cinetice a punctului material
3.4 Energia potentiala gravitationala
3.5 Energia potentiala elastica
3.5 Conservarea energiei mecanice
3.6 Lucrul mecanic efectuat de fortele conservative
3.7 Teorema variatiei impulsului mecanic si legea conservarii impulsului LISTA DE TERMENI
1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
- principiul inertiei;
- sisteme de referinta inertiale; principiul fundamental al dinamicii;
- unitatea de masura a fortei; principiul actiunii si reactiunii;
- fortele de contact dintre corpuri;
- legile frecarii la alunecare;
- coeficientului de frecare la alunecare;
- forta de tensiune;
- forta centripeta;
- forta elastica.
2.Cinematica punctului material:
- legea de miscare;
- viteza, vectorul viteza;
- acceleratia, vectorul acceleratie;
- marimi fizice caracteristice miscarii uniform circulare (perioada, frecventa, viteza unghiulara, acceleratie centripeta); legea miscarii rectilinii uniforme; legea miscarii rectilinii uniform variate; legea de miscare pentru miscarea uniform circulara.
3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica: lucrul mecanic - marime de proces;
- unitatea de masura a lucrului mecanic;
- interpretarea geometrica a lucrului mecanic;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp gravitational uniform;
- expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;
- lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare; puterea dezvoltata de o forta constanta;
- unitatea de masura a puterii;
- energia mecanica - marime de stare;
- energia cinetica a unui punct material;
- teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;
- forta conservativa;
- energia potentiala;
- relatia de definitie a energiei potentiale;
- variatia energiei potentiale gravitationale a sistemului format din corpul de masa m si Pamant;
- variatia energiei potentiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic; legea conservarii energiei mecanice; impulsul punctului material;
- teorema de variatie a impulsului unui punct material; legea conservarii impulsului punctului material;
- teoremei de variatie a impulsului total al unui sistem format din doua puncte materiale;
- ciocniri perfect elastice;
- ciocniri plastice;
- legea conservarii impulsului total.

II ELEMENTE DE TERMODINAMICA SI FIZICA MOLECULARA
CONTINUTURI
1. Echilibrul termic. Temperatura
2. Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculara a gazului ideal
3. Transformari simple ale gazului ideal
4. Caldura si lucrul mecanic in termodinamica
5. Coeficientii calorici
6. Energia interna. Primul principiu al termodinamicii
7. Aplicatii ale primului principiu al termodinamicii
8. Al doilea principiu al termodinamicii
9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice. Ciclul Carnot.
LISTA DE TERMENI
- unitatea de masa atomica;
- masa moleculara;
- cantitatea de substanta; masa molara;
- volumul molar;
- numarul lui Avogadro;
- echilibrul termic;
- corespondenta intre valoarea numerica a temperaturii in scara Celsius si valoarea numerica a acesteia in scara Kelvin;
- formula fundamentala a t.c.m. (numai formula si semnificatia fiecareia dintre marimile care intervin);
- energia cinetica medie a moleculelor unui gaz ideal;
- viteza termica a moleculelor unui gaz ideal;
- ecuatia termica de stare a unui gaz ideal;
- ecuatia calorica de stare a gazului ideal;
procesele izoterm, izobar si izocor ale gazului ideal si legile acestora;
- reprezentari grafice ale transformarilor simple ale gazului ideal in sisteme avand parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;
- relatiile de definitie ale capacitatii calorice, caldurii specifice, caldurii molare; primul principiu al termodinamicii;
- aplicatii ale principiul I la transformarile simple ale gazului ideal si la transformarea adiabatica;
randamentul unui motor termic;
- determinarea randamentului unor motoare termice functionand dupa cicluri simple.

III ELECTRICITATE SI MAGNETISM
CONTINUTURI
1. Electrocinetica
1.1 Curentul electric
1.2 Legea lui Ohm
1.3 Legile lui Kirchhoff pentru retele electrice
1.4 Gruparea rezistoarelor si a generatoarelor electrice
1.5 Energia si puterea electrica. Transferul optim de putere
2. Electromagnetism
2.1 Campul magnetic
2.2 Inductia campului magnetic
2.3 Forta electromagnetica
2.4 Forta electrodinamica (interactiunea magnetica a curentilor electrici stationari)
2.5 Forta Lorentz
2.6 Fluxul magnetic
2.7 Inductia electromagnetica. Legea lui Faraday
2.8 Autoinductia
LISTA DE TERMENI
1. Electrocinetica:
- curentul electric; intensitatea curentului electric;
- unitatea de masura a intensitatii curentului electric; rezistenta electrica a unui conductor liniar;
- unitatea de masura a rezistentei electrice;
- dependenta rezistivitatii electrice de temperatura; legea lui Ohm;
- elementele unei retele electrice; legile lui Kirchhoff;
- expresia matematica a legilor lui Kirchhoff precizand conventiile de semn pentru marimile implicate;
- rezistenta echivalenta la gruparea in serie / paralel a n rezistoare;
- gruparea generatoarelor de energie electrica;
- efectele curentului electric;
- legea lui Joule; puterea electrica;
2. Electromagnetism:
- campul magnetic;
- forta electromagnetica;
- inductia campului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid);
- sensul liniilor campului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid); unitatea de masura a inductiei campului magnetic;
- forta Lorentz;
- forta electrodinamica;
- fluxul magnetic;
- unitatea de masura a fluxului magnetic; inductia electromagnetica;
- legea inductiei electromagnetice;
- regula lui Lenz;
- t.e.m. indusa intr-un conductor liniar deplasat uniform intr-un camp magnetic;
- legea autoinductiei;
- inductanta unui solenoid.

IV OPTICA
CONTINUTURI
1. Elemente de optica geometrica si ondulatorie
1.1 Reflexia si refractia luminii
1.2 Oglinzi sferice si plane
1.3 Lentilele si asociatii de lentile
2. Elemente de optica ondulatorie
2.1 Interferenta luminii.
2.2 Difractia luminii.
2.3 Retele de difractie
LISTA DE TERMENI
1. Elemente de optica geometrica si ondulatorie:
- lungimea de unda; reflexia luminii;
- refractia luminii; legile reflexiei;
- legile refractiei;
- reflexia totala; indicele de refractie;
- unghiul limita;
- punctele conjugate;
- fasciculele paraxiale;
- dioptrul sferic/plan;
- imaginile reale/virtuale;
- sisteme de dioptri;
- oglinda sferica (concava, convexa);
- elementele caracteristice ale oglinzilor sferice;
- formulele oglinzilor sferice;
- oglinda plana;
- formulele oglinzilor plane; lentila optica;
- elementele caracteristice ale unei lentile subtiri (axe, centru optic, focare);
- convergenta unei lentile subtiri;
- formulele lentilelor subtiri;
imaginile obiectelor reale/virtuale in oglinzi si lentile subtiri.
2. Elemente de optica ondulatorie:
- principiul Huygens - Fresnel;
- fenomenul de interferenta si interferenta vizibila;
- coerenta;
- dispozitivul Young;
- conditiile de maxim si minim de interferenta in dispozitivul Young; interfranja;
- fenomenul de difractie; reteaua de difractie;
- constanta retelei de difractie;
- conditia de maxim de difractie;

Informatica

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE
PROGRAMA DE EXAMEN
disciplina INFORMATICA - BACALAUREAT 2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI
Disciplina INFORMATICA are statutul de disciplina optionala aleasa din aria curriculara corespunzatoare specializarii matematica-informatica, filiera teoretica, la proba "E".

II. COMPETENTE DE EVALUAT
- construirea algoritmilor corespunzatori unor prelucrari elementare si reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod si programelor scrise in limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);
- analiza rezolvarii unei probleme prin urmarirea evolutiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzator;
- abstractizarea rezolvarii prin construirea unor algoritmi echivalenti;
- identificarea si utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
- definirea si utilizarea unor tipuri de date proprii;
- identificarea si utilizarea operatorilor predefiniti elementari;
- identificarea si utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
- identificarea si utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
- definirea si apelul unor subprograme proprii cu intelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;
- identificarea proprietatilor unor structuri de date necesare in rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului si utilizarea unor modele de memorare a acestora;
- organizarea datelor ce intervin in rezolvarea unei probleme utilizand structuri de date adecvate;
- organizarea etapelor de prelucrare ce formeaza un algoritm utilizand structuri de control si module de program;
- folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;
- analiza unor algoritmi echivalenti de rezolvare a unei probleme in vederea alegerii algoritmului optim.

III. CONTINUTURI
1. Algoritmi
1.1. Notiunea de algoritm, caracteristici
1.2. Date, variabile, expresii, operatii
1.3. Structuri de baza (liniara, alternativa si repetitiva)
1.4. Descrierea algoritmilor (scheme logice si programe pseudocod)
2. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
2.1. Vocabularul limbajului
2.2. Constante. Identificatori
2.3. Notiunea de tip de data. Operatori aritmetici, logici, relationali
2.4. Definirea tipurilor de date
2.5. Variabile. Declararea variabilelor
2.6. Definirea constantelor
2.7. Structura programelor. Comentarii
2.8. Expresii. Instructiunea de atribuire
2.9. Citirea/scrierea datelor
2.10. Structuri de control (instructiunea compusa, structuri alternative si repetitive)
3. Subprograme
3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
3.2. Proceduri si functii predefinite
- proceduri si functii pentru date de tip ordinal
- functii matematice
4. Tipuri structurate de date
4.1. Tipul tablou
4.2. Tipul sir de caractere
- operatori, proceduri si functii predefinite pentru: citire, afisare, concatenare, cautare ,extragere , inserare, eliminare si conversii (sir ? valoare numerica)
4.3. Tipul inregistrare
5. Fisiere text
5.1. Fisiere text. Tipuri de acces
5.2. Proceduri si functii predefinite pentru fisiere text
6. Algoritmi elementari
6.1. Probleme care opereaza asupra cifrelor unui numar
6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
6.3. Sirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat
6.4. Determinare minim/maxim
6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, insertie, selectie, numarare)
6.6. Interclasare
6.7. Metode de cautare (secventiala, binara)
6.8. Analiza complexitatii unui algoritm (considerand criteriile de eficienta durata de executare si spatiu de memorie utilizat)
7. Subprograme definite de utilizator
7.1. Proceduri si functii
- declarare si apel
- parametri formali si parametri efectivi
- parametri transmisi prin valoare, parametri transmisi prin referinta
- variabile globale si variabile locale, domeniu de vizibilitate
7.2. Proiectarea modulara a rezolvarii unei probleme
8. Recursivitate
8.1. Prezentare generala
8.2. Proceduri si functii recursive
9. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva)
9.1. Prezentare generala
9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizarii metodei backtracking
10. Generarea elementelor combinatoriale
10.1. Permutari, aranjamente, combinari
10.2. Produs cartezian, submultimi, partitii
11. Structuri dinamice de date (alocare dinamica)
11.1. Tipul referinta/pointer. Operatori de adresare
11.2. Notiunea de variabila dinamica
11.3. Structuri de date inlantuite alocate dinamic
- liste liniare (definire si operatii: inserare, cautare, eliminare element)
- liste particulare (stive, cozi, liste circulare) si operatii specifice
12. Grafuri
12.1. Grafuri neorientate
- terminologie (nod/varf, muchie, adiacenta, incidenta, grad, lant, ciclu, lungime, subgraf, graf partial)
- proprietati (conex, componenta conexa, hamiltonian, eulerian)
- metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta)
12.2. Grafuri orientate
- terminologie (varf, arc, adiacenta, incidenta, grad intern si extern, drum, circuit, lungime, subgraf, graf partial)
- metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta)
12.3. Arbori
- terminologie (nod, muchie, radacina, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/parinte, frati, nod terminal, frunza)
- metode de reprezentare in memorie (matrice de adiacenta, liste "de descendenti", vector "de tati")

NOTA:
Pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

Geografie

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2007

GEOGRAFIE

I. Statutul disciplinei:
Geografia generala sau Geografia Romaniei au, in examenul national de bacalaureat, pentru anul scolar 2006/2007, statutul de disciplina optionala.
Proba de examen este scrisa si se desfasoara pe o durata de 3 ore.
• Proba "d" vizeaza Geografia Romaniei.
• Proba "e" vizeaza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia generala (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a si a XI-a).
• Proba "f" vizeaza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia generala.

GEOGRAFIE GENERALA - PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE

II. Competente de evaluat:
1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor si fenomenelor care definesc mediul geografic;
1.1 Analiza si explicarea diversitatii elementelor, proceselor si fenomenelor ce formeaza mediul geografic;
1.2 Analiza mediului inconjurator ca sistem;
1.3 Explicarea principalelor probleme de geografie fizica, umana, a mediului inconjurator si a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.
2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;
2.1 Identificarea pozitiei elementelor de geografie fizica, umana, a mediului inconjurator si a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe harti;
2.2 Stabilirea unor relatii de interdependenta intre elemente reprezentate grafic sau cartografic;
2.3 Transformarea informatiei oferite de suporturi grafice sau cartografice intr-un text.
3. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei specifice;
3.1 Definirea termenilor geografici de baza;
3.2 Elaborarea unui text corect si coerent utilizand termeni specifici;
3.3 Elaborarea unui text dupa un algoritm dat.
4. Explicarea si interpretarea fenomenelor si proceselor din mediul geografic;
4.1 Explicarea faptelor geografice generale;
4.2 Compararea situatiilor geografice din regiuni date;
4.3 Demonstrarea unor succesiuni si relatii cauzale.
5. Aplicarea, in situatii noi, a competentelor (achizitiilor) dobandite anterior;
5.1 Transferul informatiei dintr-un limbaj in altul, de exemplu din informatii cantitative (date statistice) in reprezentari grafice, din reprezentari grafice in text; rezolvare de probleme.
5.2 Caracterizarea geografica a unui teritoriu.

III. Continuturi:

CLASA a IX-a

Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU
• Scoarta terestra ca suport al reliefului: structura si alcatuire petrografica;
• Unitatile majore ale reliefului terestru
• Agenti, procese si rezultate
• Tipuri, forme si unitati de relief - tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, desertic (eolian).
Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ
• Alcatuirea si structura atmosferei - alcatuirea (compozitia) atmosferei, straturile atmosferei;
• Masele de aer - circulatie (dinamica), caracteristici;
• Climatele Globului - tipurile de clima, caracterizarea geografica a tipurilor de clima.
Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA)
• Apele continentale si oceanice - fluvii, rauri, lacuri, ghetari; dinamica apelor oceanice.
Capitolul 6: VIATA SI SOLURILE PE PAMANT
• Zonele biopedoclimatice - vegetatie, animale, soluri.

CLASA a X-a

Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICA
1.1 Statele si gruparile regionale de state
1.2 Harta politica a lumii
Capitolul II. GEOGRAFIA POPULATIEI SI A ASEZARILOR
• Dinamica populatiei
• Bilantul natural al populatiei
• Mobilitatea teritoriala a populatiei
• Raspandirea geografica a populatiei - factori care influenteaza raspandirea populatiei, densitatea populatiei, raspandirea populatiei in latitudine si altitudine.
• Forme de aglomerare umana: - Definirea notiunilor: aglomerare umana, sat, oras.
- Categorii si tipuri de aglomerari umane;
• Urbanizarea si explozia urbana: - Definirea notiunilor: urbanizare, explozie urbana.
- Factorii principali ai urbanizarii.
- Ritmul de crestere a populatiei urbane si explozia urbana.
Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICA
• Resursele naturale - Resursele litosferei
CLASA a XI-a
Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR
• Tipuri de medii geografice pe Terra
Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci si montane; caracteristicile principale ale fiecarui tip de mediu: pozitia geografica, factorii care determina fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale retelei hidrografice, vegetatiei, faunei, solurilor, aspecte ale degradarii si conservarii fiecarui tip de mediu, exemple regionale semnificative.
NOTA:
-> Elaborarea subiectelor se va realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de catre profesori si elevi pentru parcurgerea programei scolare prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

CLASA a XII-a GEOGRAFIA ROMANIEI - PROBLEME FUNDAMENTALE

II. Competente de evaluat:

1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor si fenomenelor de baza ce definesc mediul geografic al Romaniei;
1.1 Identificarea elementelor de referinta ce definesc pozitia geografica si geopolitica a Romaniei;
1.2 Evidentierea diferentierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale tarii;
1.3 Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale Romaniei;
1.4 Analiza problemelor fundamentale ale geografiei Romaniei.
2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;
2.1 Identificarea elementelor de geografie a Romaniei reprezentate pe harti;
2.2 Identificarea pozitiei unor elemente geografice fundamentale ale Romaniei;
2.3 Transformarea informatiei de pe reprezentari grafice sau cartografice intr-un text si invers.
3. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei Romaniei;
3.1 Definirea termenilor;
3.2 Elaborarea unui text coerent si corect utilizand termeni specifici;
3.3 Elaborarea unui text dupa un algoritm dat.
4. Explicarea si interpretarea fenomenelor si proceselor fundamentale din mediul geografic al Romaniei;
4.1 Explicarea faptelor sau a realitatilor geografice;
4.2 Compararea unor situatii geografice date;
4.3 Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni si cauze.
5. Aplicarea, in situatii noi, a competentelor (achizitiilor) dobandite anterior;
5.1 Transformarea informatiei dintr-un limbaj in altul, de exemplu din informatii cantitative intr-o reprezentare grafica, dintr-o reprezentare grafica/cartografica in text etc;
5.2 Analiza geografica a componentelor naturale si sociale ale unui teritoriu;
5.3 Identificarea de solutii pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentarilor grafice/cartografice.

III. Continuturi: CLASA a XII-a

1. Pozitia geografica si geopolitica a Romaniei (Pozitia pe Glob si in Europa);
2. Romania - tara carpatica, dunareana, pontica si central europeana;
3. Relieful ca substrat al mediului natural si al activitatilor umane:
• Relieful ca suport al elementelor naturale (clima, hidrografie, vegetatie, soluri);
• Relieful ca suport al activitatilor umane (populatie, asezari omenesti, activitati economice).
4. Particularitati climatice, hidrologice si biopedogeografice;
5. Hazarde naturale si antropice;
6. Resursele naturale de baza si perspectivele lor:
• Principalele categorii de resurse naturale, repartitia lor geografica si modul lor de utilizare;
• Perspectivele asigurarii resurselor naturale de baza.
7. Evolutii si structuri geodemografice:
• Evolutia numerica a populatiei Romaniei;
• Repartitia geografica si structura populatiei Romaniei.
8. Habitatul uman:
• Tipuri de habitat;
• Habitatul rural si urban.
9. Elemente de geografie sociala si culturala;
10. Elemente specifice ale agriculturii, industriei si transporturilor:
• Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile productiei agricole si repartitia lor geografica;
• Specificul geografic al industriei - ramurile industriei (industria energetica, industria energiei electrice, metalurgia feroasa, metalurgia neferoasa, industria constructiilor de masini, industria chimica, industria de exploatare si prelucrare a lemnului, industria materialelor de constructie), materiile prime principale, specificul productiei industriale si repartitia lor geografica;
• Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor in economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale si aeriene).
11. Regiunile geografice ale Romaniei:
• Caracteristicile geografice specifice ale unitatilor regionale ale Romaniei.
12. Dezvoltarea regionala si durabila:
• Regiunile de dezvoltare ale Romaniei;
• Elementele de baza ale dezvoltarii durabile.
13. Modele de organizare a spatiului;
14. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale Romaniei si ale lumii contemporane;
15. Romania si Europa.

NOTA:
-> Elaborarea subiectelor se va realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de catre profesori si elevi pentru parcurgerea programei scolare prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

Istorie Universala

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIE UNIVERSALA BACALAUREAT 2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria universala are statut de disciplina optionala. Istoria universala poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.
Proba de examen la Istorie universala este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. intelegerea unor notiuni/ concepte istorice:
• utilizarea, in contexte noi, a notiunilor/ a conceptelor istorice mentionate in curriculum;
• corelarea unor notiuni/ concepte cu fapte istorice;
2. utilizarea limbajului istoric adecvat in prezentarea si analizarea faptelor istorice;
3. plasarea faptelor istorice in timp si in spatiu:
• recunoasterea apartenentei unui eveniment/ proces la o epoca istorica si la un spatiu istoric;
4. operarea cu informatii provenite din surse istorice scrise:
• recunoasterea, compararea si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice scrise;
• compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric;
5. analizarea schimbarilor in societate:
• stabilirea si prezentarea unor asemanari/ deosebiri intre fapte istorice;
• recunoasterea si prezentarea unor schimbari intervenite in societate si a diversitatii surselor schimbarii;
• analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le genereaza asupra societatii;
• stabilirea si prezentarea relatiei de cauzalitate in cadrul faptelor istorice/ intre faptele istorice.

III. TEME
Clasa a IX-a :
1. Modele de organizare politica in Grecia Antica
1.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- polis, cetatean, spirit civic
- democratie directa, institutii, vot
1.2 Continuturi:
- Atena si Sparta: viata publica si privata
2. Republica romana
2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- res publica, triumvirat
- expansiune romana
2.2 Continuturi:
- Stat si societate
- Criza Republicii romane
3. Roma imperiala
3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- stat universal
3.2 Continuturi:
- Evolutia ideii imperiale
4. Structuri sociale si raporturi ierarhice
4.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- domeniu feudal
- raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate
4.2 Continuturi:
- Seniori si vasali in Evul Mediu
5. Statul medieval
5.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- monarhia starilor, autoritate monarhica
- stari generale, stari provinciale, legisti
- raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate
5.2 Continuturi:
- Geneza statului medieval
- Institutii fundamentale in statul medieval
- Centralizarea politica
Clasa a X-a :
6. Baroc si clasicism
6.2 Continuturi:
- Monarhia absoluta
7. Modelul britanic
7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- "revolutie glorioasa", monarhie parlamentara, drept parlamentai
- libertatea exercitarii publice a cultului
7.2 Continuturi:
- De la "Petitia dreptului" la "Declaratia drepturilor"
8. Epoca luminilor
8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- reformism, filantropie, cosmopolitism, francmasonerie
- drept natural, libertatea constiintei
8.2 Continuturi:
- Critica societatii; noi principii si valori in societate
- Absolutismul luminat
9. Diplomatia europeana: de la ratiunea de stat la echilibru
9.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- ratiune de stat, echilibru european
- diplomatie secreta, "Pacea Universala"
- ideea unitatii europene
9.2 Continuturi:
- Criteriul religios si ratiunea de stat in Razboiul de 30 de ani
- Afirmarea politicii echilibrului european
- Imperiul Otoman si Europa
10. Nasterea democratiei nord-americane
10.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- Congres
- Constitutia americana
10.2 Continuturi:
- Separatia puterilor in stat: putere si echilibru
11. Franta in epoca Revolutiei
11.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- revolutie politica, revolutie sociala, democratie reprezentativa, salvare publica, iacobinism
11.2 Continuturi:
- Criza vechiului Regim
- De la revolutia moderata la domnia terorii
12. Europa napoleoniana
12.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- Concordat, Cod Civil, Blocada Continentala
- miscare nationala
12.2 Continuturi:
- De la Consulat la Imperiu
- Imperiul napoleonian
- Influentele revolutiei franceze si ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne
Clasa a Xl-a:
13. Noile ideologii. Liberalism, nationalism, socialism
13.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- liberalism, conservatorism
- Risorgimento, carbonari, Zollverein
- Congresul de la Viena, Sfânta Alianta, miscari liberale, miscari sociale
13.2 Continuturi:
- Modelul politic liberal
- Ideologii nationale si actiune politica
14. Europa si lumea la cumpana veacurilor
14.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- pact colonial, societate coloniala
14.2 Continuturi:
- Imperiile coloniale
15. Primul razboi mondial
15.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- mobilizare, razboi mondial, razboi industrial, razboi naval
15.2 Continuturi:
- Un nou tip de razboi; mobilizarea populatiei
16. Noua ordine internationala
16.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- pacifism, demilitarizare
16.2 Continuturi:
- Societatea Natiunilor si politica securitatii colective
17. Regimurile democratice in perioada interbelica
17.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- emancipare, drept de vot
17.2 Continuturi:
- Consecintele economice si sociale ale Primului Razboi Mondial
18. Regimurile totalitare in perioada interbelica
18.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- bolsevism, fascism, corporatism, nazism
- nomenclatura, politie politica, spatiu concentrationar, spatiu vital
18.2 Continuturi:
- Fascism, comunism: origini, ideologii si practici politice
19. Al doilea razboi mondial
19.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- Blitzkrieg, genocid
- rezistenta, insurectie
- "razboiul ciudat", razboiul in Pacific
19.2 Continuturi:
- Razboiul total
- Holocaustul
- Victoria Natiunilor Unite. Contributia României
20. Relatiile internationale postbelice
20.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
- politica de securitate, blocuri militare, politica de descurajare nucleara
20.2 Continuturi:
- O.N.U. si organismele sale. Tratatele de pace
- "Razboiul rece"

Nota! Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei/ profilului/ specializarii.

Istoria Romanilor

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMaNILOR
BACALAUREAT 2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria romanilor are statut de disciplina optionala. Istoria romanilor poate fi aleasa la proba D, la proba E sau la proba F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
1. intelegerea unor notiuni/ concepte istorice:
• utilizarea, in contexte noi, a notiunilor/ a conceptelor istorice, mentionate in curriculum;
• corelarea unor notiuni/ concepte cu fapte istorice;
2. utilizarea limbajului istoric adecvat in prezentarea si analizarea faptelor istorice;
3. plasarea faptelor istorice in timp si in spatiu:
• recunoasterea apartenentei unui eveniment/ proces la o epoca istorica si la un spatiu istoric;
4. operarea cu informatii provenite din surse istorice scrise:
• recunoasterea, compararea si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice scrise;
• compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric;
5. analizarea schimbarilor in societate:
• stabilirea si prezentarea unor asemanari/ deosebiri intre fapte istorice;
• recunoasterea si prezentarea unor schimbari intervenite in societate si a diversitatii surselor schimbarii;
• analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le genereaza asupra societatii;
• stabilirea si prezentarea relatiei de cauzalitate in cadrul faptelor istorice/ intre faptele istorice.

III. TEME
1. De la geneza etnica la geneza statala
1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- etnogeneza
- teorie istoriografica, traditie istorica
1.2 Continuturi:
- Civilizatia si istoria daco-getilor
- Trasaturile civilizatiei romane in Dacia
- Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei
- Constituirea statelor medievale: Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea
2. Civilizatia romaneasca in context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea
2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenta, principat
- influente bizantine, influente occidentale, sinteza culturala
- "feudalismul romanesc", "politica de cruciada"
2.2 Continuturi:
- Lumea rurala
- Orase si targuri. Cultura urbana
- Biserica si Domnia
- Politica externa a voievozilor: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, lancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul
3. Premisele constituirii Romaniei moderne
3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- traditia romanitatii
- politica hegemonica, statut international, secol fanariot
- formarea natiunii romane, europenizare, drepturi si libertati cetatenesti, proiect liberal
- anul 1821 in Tara Romaneasca
3.2 Continuturi:
- Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala
- Constiinta nationala si emancipare politica
4. Crearea institutiilor moderne
4.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- legislatie moderna, Constitutie, monarhie constitutionala, colegiu electoral, corp
- profesoral, diaspora
- alternanta la guvernare, responsabilitate ministeriala, opozitie parlamentara
- opera reformatoare a lui Al.I.Cuza
- progresul societatii romanesti dupa cucerirea independentei de stat
4.2 Continuturi:
- Constituirea si consolidarea statului national modern, 1859-1881; principalele institutii
- Statul - agent al modernizarii, pana la Primul Razboi Mondial
- Monarhia, politicile culturale si romanii din afara granitelor
5. Unitate si diversitate in Romania Mare
5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- Marea Unire, Romania Mare, stat national unitar
- unificare administrativa, egalitate politica, reformele legislative, egalitate confesionala
5.2 Continuturi:
- Romania in timpul Primului Razboi Mondial. Constituirea Romaniei Mari
- Unificarea politica si administrativa
6. Stat, societate si cultura
6.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- clasa politica, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritara, dictatura militara
- reforma agrara, raportul dintre domeniul public si cel privat
6.2 Continuturi:
- Structuri sociale si economice in perioada interbelica
- Noua clasa politica si democratizarea societatii romanesti. Regimul politic intre 1918-1938
- Sfarsitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940. Romania intre 1938-1947
7. Economia si societatea in perioada comunista
7.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- nationalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste" confiscarea proprietatii private, "proprietate a intregului popor" lupta interna de partid, "politica stangista"
7.2 Continuturi:
Contradictiile industrializarii Colectivizarea si impactul asupra satului
8. Dominatia ideologica si represiunea politica
8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- activist, cenzura, proletcultism, dizident, deportare, munca fortata, rezistenta armata, Securitatea
- "revolutionar de profesie", "dusman al poporului", "revolutie culturala", "omul nou", "societate socialista multilateral dezvoltata"
- desfiintarea Bisericii Greco-Catolice
8.2 Continuturi:
- Regimul politic, monopolul ideologic si "productia culturala"
- Securitatea si represiunea politica
- Forme de rezistenta anticomunista
9. Statul si societatea civila, dupa 1989
9.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- caderea regimului comunist
- pluralism politic
- stat de drept, parlament
9.2 Continuturi:
- institutiile statului de drept
10. Romania in politica internationala in secolul al XX-lea
10.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
- revizionism
- Mica intelegere, intelegerea Balcanica, Tratatul de la Varsovia
- Activitatea Romaniei la Societatea Natiunilor, integrarea europeana
10.2 Continuturi:
- Romania in tratatele de pace
- Tratate bilaterale si intelegeri regionale. Relatiile cu U.R.S.S.

Nota! Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programei scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programa scolara corespunzatoare filierei/ profilului/ specializarii.

Limba si literatura romana

MINISTERUL EDUCATIEI Sl CERCETARII
SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE Sl EXAMINARE

LIMBA Sl LITERATURA ROMANA
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT-2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Prin ponderea sa reflectata in prezenta celor doua probe obligatorii, scrisa si orala, limba si literatura romana ocupa un loc important in structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal, care stabileste principiul studierii limbii si literaturii romane din perspectiva comunicativ-functionala, pune accent pe latura formativa a invatarii, fiind centrat pe achizitionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, in programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat si a continuturilor din domeniile: A. literatura romana, B. limba si comunicare.
Proba scrisa vizeaza competentele de comunicare in scris, aplicate in receptarea/ producerea mesajelor si in redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri si texte functionale).
Proba orala vizeaza competentele de comunicare orala, fiind centrata pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate in cadrul invatamantului liceal.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
Prin sustinerea examenului de Bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor abilitati si elemente de competenta, dobandite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a):
1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si in producerea mesajelor, in diferite situatii de comunicare
a. Competente privind producerea mesajelor
• Utilizarea corecta si adecvata a formelor exprimarii orale in diverse situatii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronuntarea corecta; tehnici de comunicare specifice in conversatie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale si nonverbale la situatia data) - pentru proba orala.
• Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orala, povestire orala, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare si nonliterare - pentru proba orala.
• Utilizarea corecta si adecvata a formelor exprimarii scrise in redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite in functie de situatia de comunicare; stilurile functionale; calitatile generale si particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice).
• Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiza, sinteza, paralela, eseu structurat si nestructurat) si a textelor functionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori).
b. Competente privind receptarea mesajelor
• Receptarea adecvata a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valentelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenta elementelor paraverbale asupra intelegerii mesajului oral).
• Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii in texte studiate sau in texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon).
• Aplicarea cunostintelor de limba in interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere).
• Identificarea expresivitatii si a subiectivitatii in limbajul comun si in limbajul poetic, in texte studiate sau la prima vedere.
2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala in receptarea diferitelor texte literare si nonliterare
• Recunoasterea trasaturilor definitorii ale comunicarii fictionale si nonfictionale (referent, limbaj, scopul comunicarii, modalitati de receptare).
• Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (constructia subiectului, compozitia, personajele, modalitati de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instantele comunicarii, perspectiva narativa).
• Identificarea particularitatilor de limbaj in textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, marci lingvistice ale prezentei naratorului, stilul direct, stilul indirect si stilul indirect liber).
• Recunoasterea si realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proza si a particularitatilor acestora.
• Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural si de limbaj, specifice textului dramatic (constructia subiectului, compozitia, modalitati de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului/indicatiile scenice).
• Identificarea si analiza elementelor de compozitie si de ordin structural in textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta - motiv poetic, laitmotiv; instantele comunicarii in textul poetic).
• Identificarea instantelor comunicarii in textul poetic.
• Analiza si realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.
• Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet si elemente de versificatie).
• Aplicarea conceptelor operationale in analiza si in discutarea textelor narative, dramatice, poetice si de doctrina literara.
• Realizarea de conexiuni diverse intre doua sau mai multe texte literare (inrudite tematic, structural sau stilistic).
3. Argumentarea in scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar
a. Receptare
• Identificarea structurilor lingvistice in diverse situatii de comunicare, in vederea sesizarii logicii si coerentei mesajului.
b. Producere
• Sustinerea argumentata a unui punct de vedere intr-un monolog oral (tehnica argumentarii, adecvarea elementelor verbale, nonverbale si paraverbale) - pentru proba orala.
• Elaborarea unei argumentari scrise/ orale pe o tema data (constructia discursului argumentativ: structuri, conectori si tehnici argumentative).
• incadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii intr-o anumita categorie (de exemplu: comedie, drama; basm cult, roman modern; poezie romantica, simbolista), pe baza identificarii caracteristicilor acestora.
• Integrarea unui text literar intr-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca).
• Identificarea unor particularitati si realizarea de conexiuni intre epoci culturale si ideologii literare, in vederea caracterizarii acestora (Dacia literara, Junimea, traditionalism, modernism).
• Compararea si evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate in legatura cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural.
• Compararea unor idei si atitudini diferite, in dezvoltarea aceleiasi teme literare.
• Relevarea specificitatii limbajului literar in raport cu limbajul altor arte.

III. CONTINUTURI
A. LITERATURA ROMaNA
1. Textul. Aspecte generale
elemente ale situatiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context); functiile
comunicarii;
textul literar/ nonliterar;
text si context;
teme si motive literare;
literatura si alte arte.
2. Proza
a. Proza narativa - acceptii ale termenului; evolutie si tipologie (proza romantica, proza realista; proza fantastica).
b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorica, fantastica, psihologica; romanul - traditional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de pana la al doilea razboi mondial, romanul de dupa al doilea razboi mondial).
c. Structura textului narativ
instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor);
perspectiva narativa/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naratiunea la persoana I si a IIl-a;
constructia subiectului si a discursului narativ: actiune, secventa narativa, episod, conflict, relatii temporale si spatiale, momentele subiectului; povestire in rama, alternanta, inlantuire, incipit, final, elipsa, pauza descriptiva;
personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalitati de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative
modalitati ale nararii: povestire; rezumat, scena;
marci ale prezentei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directa si indirecta, stilul indirect liber;
registre stilistice (popular si cult, scris si oral etc).
3. Poezia
a. Poezia - acceptii ale termenului; evolutie (poezia pasoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului si ale clasicismului; simbolismul; traditionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica si epica).
b. Structura textului poetic
comunicarea in textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric);
tipuri de lirism: subiectiv si obiectiv;
elemente de compozitie in textul poetic: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv);
nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic si stilistic.
c. Limbajul si expresivitatea textului poetic caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc);
imaginarul poetic;
procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice si de constructie (enumeratia,
repetitia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogatia retorica, exclamatia retorica,
invocatia retorica), figuri semantice (epitetul, comparatia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul),
figuri de sunet (aliteratia);
elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, masura metrica, rima, ritm.
4. Dramaturgia
a. Dramaturgia - acceptii ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral.
b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramatugiei in teatrul modern.
c. Structura textului dramatic
constructia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scena, relatii temporale si spatiale; compozitia textului dramatic: act, scena, tablou, replica; indicatii scenice; personajul dramatic - modalitati de caracterizare.
d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate in textul dramatic particularitati ale constructiei dialogului dramatic; monologul;
limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice in vorbirea personajelor); oralitate in dialogul dramatic.
5. Epoci si ideologii literare
Texte de doctrina literara privitoare la:
romantism (estetica) - Dacia literara (manifest literar; doctrina estetica);
Junimea si junimismul - Titu Maiorescu;
perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica: modernism - E. Lovinescu; traditionalism.
6. Autori canonici
Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, loan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu
Nota. Textele literare la prima vedere pot apartine atat autorilor canonici, cat si altor autori. Conform programei scolare in vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici.
B. LIMBA Sl COMUNICARE
Niveluri de constituire a mesajului
Nota. Continuturile de mai jos vizeaza:
aplicarea, in diverse situatii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice;
aplicarea cunostintelor de limba, inclusiv cele dobandite in ciclul gimnazial, in exprimarea corecta si in interpretarea textelor literare.
Nivelul fonetic
pronuntarea corecta a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei hipercorectitudinea
Nivelul lexico-semantic
variante lexicale
campuri semantice
derivate si compuse, schimbarea categoriei gramaticale
relatii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor
(neologismelor)
elemente verbale ale comunicarii (cuvinte, propozitii, fraza); unitati frazeologice
sensul cuvintelor in context; sens denotativ si sens conotativ
pleonasmul, tautologia, atractia paronimica
Nivelul morfosintactic
forme flexionare ale partilor de vorbire; valori expresive ale partilor de vorbire; mijloace lingvistice de
realizare a subiectivitatii vorbitorului
elemente de acord gramatical; acordul prin atractie, acordul logic
elemente de relatie (prepozitii, conjunctii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative)
anacolutul; hipercorectitudinea
Nivelul ortografic si de punctuatie
norme ortografice si de punctuatie in constituirea mesajului scris
rolul semnelor ortografice si de punctuatie in intelegerea mesajelor scrise
Nivelul stilistic
calitatile generale si particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie
stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)
stiluri functionale (definire, caracteristici, exercitii aplicative/ redactarea unor texte)
stil direct, stil indirect, stil indirect liber
registre stilistice ale limbii (popular si cult, scris si oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon)

CONCEPTE OPERATIONALE
act, actiune, aliteratie, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, camp semantic, cititor, comedie, comic, comparatie, compozitie, conflict, constructia subiectului (expozitiune, conflict, intriga, punct culminant, deznodamant), curent literar, dramaturgie, drama, elemente ale situatiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ functiile comunicarii, enumeratie, episod, epitet, eul liric, exclamatie retorica, fantastic, fictiune, figura de stil, final, imagine artistica, incipit, indicatii scenice, interogatie retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metafora, modalitati de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naratiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvela (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetitie, refren, relatii temporale si spatiale, romantism, roman (tipuri), secventa narativa, secventa poetica, scena, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil functional, tablou, tema,
text literar/ nonliterar, titlu, traditionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, masura metrica, rima, ritm), vorbire directa, vorbire indirecta.

Nota! Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare in vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi in predare-invatare, continutul acestuia fiind valorificat in functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programele scolare corespunzatoare.
Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 si nr. 31.641/ 3 mai 2006, incepand cu anul scolar 2006-2007,"respectarea normelor prevazute in editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, in cadrul carora profesorii in cauza/ elevii vor da dovada cunoasterii acestora, fiind evaluati ca atare".

Subiectele de Bacalaureat, publicate pe 15 ianuarie

Elevii din clasa a douasprezecea vor sti subiectele la bacalaureatul 2007 inca de pe 15 ianuarie. Ministerul Educatiei si Cercetarii a decis ca la aceasta data sa posteze listele cu subiectele de examen pe site-ul ministerului.

Conform secretarului de stat din cadrul Ministerului Educatiei, Dumitru Matei, decizia publicarii listelor pe 15 ianuarie este prevazuta in calendarul Ministerului pentru 2007.

In ceea ce priveste procedura de admitere in liceu, aceasta nu se va schimba in acest an. O schimbare se va produce, insa, pentru elevii de clasa a VII-a, care in acest an vor da teze cu subiect unic.

Sursa: Realitatea TV

Subiectele la Bac, pe Internet

Subiectele pentru toate probele scrise la examenele nationale din acest an vor fi publicate pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEdC), pana la data de 15 ianuarie 2007.

Candidatii care vor sustine testele nationale si bacalaureatul isi vor putea vedea lucrarile, la cerere, potrivit metodologiilor din invatamantul preuniversitar. In cazul in care sunt contestate lucrari care au obtinut note initiale cuprinse intre 4,50 si 4,99 sau o nota cel putin egala cu 9,50, nota definitiva va fi cea obtinuta in urma recorectarii.

Dupa finalizarea corectarii lucrarilor pentru fiecare disciplina in parte, acestea vor fi desigilate imediat pentru trecerea notelor in catalog, pentru a fi eliminata orice suspiciune. Alte modificari se refera la revizuirea programelor scolare pentru cele doua examene si a bibliografiei necesare.

Sursa: Ziua

Elevii vor primi brosuri cu subiectele de bacalaureat

Ministrul Educatiei, Mihail Hardau, a declarat intr-un interviu acordat NewsIn, ca ministerul va trimite scolilor brosuri gratuite cu subiectele pentru bacalaureat.

Hardau a spus ca brosurile vor fi trimise dupa ce vor fi postate pe Internet. Mihail Hardau spune ca si subiectele de la testele nationale vor fi publicate pe Internet, dar mai tarziu, pentru a nu distrage atentia elevilor care acum trebuie sa se concentreze sa invete.

In data de 15 februarie, la o luna de la publicarea subiectelor pe Internet, acestea vor fi publicate in brosuri si distribuite in mod gratuit scolilor. Astfel, timp de o luna, reprezentantii Ministerului Educatiei vor putea corecta eventualele greseli aparute in redactarea subiectelor.

Saptamana viitoare, variantele subiectelor de la bacalaureat vor fi publicate pe pagina electronica a ministerului, urmand ca, inainte de examen, sa fie trasa la sorti, pentru fiecare materie, una dintre variante.

Ministerul Educatiei a elaborat 12.000 de subiecte pentru toate materiile.

Sursa: Realitatea TV

10.000 de variante de subiecte pentru Bac

Ministerul Educatiei pregateste, potrivit AM Press, aproximativ 10.000 de variante de subiecte pentru probele de la Bacalaureat si Testele Nationale. Numarul exact de variante nu a fost inca stabilit pentru toate disciplinele.

Pentru a decide cate variante vor fi publicate la fiecare materie, ministerul va lua in calcul numarul programelor de examen pentru fiecare materie si modalitatea de sustinerea a probelor. Variantele vor fi facute publice pe 15 ianuarie.

Sursa: Gardianul

Doar jumatate din elevii hunedoreni s-au inscris la " bac"

"Dintre cei peste 6.100 de elevi absolventi ai cursurilor de zi, alti aproximativ 700 de la seral si inca o suta la cele cu frecventa redusa, doar vreo 4.800 si-au depus dosarele pana in ultima zi de inscriere pentru sesiunea din vara a examenului de bacalaureat. Nu am mai intalnit o astfel de situatie. Se pare ca a devenit o moda printre elevii hunedoreni sa nu dea Bacalaureatul imediat dupa absolvirea cursurilor si merg in sesiunea de toamna, deoarece cred ca este mai usor", sustine inspectorul general al ISJ Hunedoara, Anisor Parvu. Un calcul simplu ne arata ca doar ceva mai mult de 60 la suta dintre absolventii unei forme de invatamant mediu prefera sa sustina probele de Bacalaureat in sesiunea care incepe pe 25 iunie. O explicatie a numarului mic de inscrisi este data de alte cauze cum ar fi numarul mare de corigenti sau cei care au terminat studiile in anii anteriori, dar nu au sustinut BAC-ul, iar acum sunt plecati prin tari straine la munca.

Sursa: Gardianul

Metodologie Bacalaureat BACALAUREAT 2007

valuare, fara a mai solicita aprobarea Comisiei Nationale de Bacalaureat.
Art.21. - Daca numarul candidatilor dintr-o localitate este sub efectivul minim stabilit pentru a organiza o comisie sau o subcomisie, acestia vor fi, de regula, repartizati de catre comisia judeteana / a municipiului Bucuresti, la centre de examen din alte localitati, la care se organizeaza examenul de bacalaureat. In aceste cazuri, inspectoratul scolar judetean este obligat sa asigure, la cerere, pe toata durata examenului, cazarea candidatilor care se prezinta prima sau a doua oara la examen.
Art.22. - In cadrul comisiilor de examen se pot organiza subcomisii pe profiluri, respectiv pe specializari, eventual in functie de limba de predare. In fiecare comisie sau subcomisie, candidatii sunt inscrisi in ordine alfabetica, indiferent de forma de invatamant la care au absolvit ultima clasa.
Art.23. - In comisiile organizate pentru candidatii apartinand minoritatilor nationale care au studiat in limba materna si care solicita sustinerea probelor de examen in limba respectiva - la obiectele studiate in aceasta limba in liceu - vor fi numiti profesori de specialitate, care au predat disciplina respectiva in limba materna.

IV. INSCRIEREA CANDIDATILOR
Art.24. - (1) La examenul de bacalaureat se pot inscrie atat candidati din seria curenta, cat si din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de bacalaureat.
(2) Elevii romani care au studiat in strainatate se pot inscrie la examenul de bacalaureat numai dupa echivalarea studiilor si promovarea examenelor de diferenta stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor.
(3) Candidatii proveniti din invatamantul particular se inscriu la centrul de examen desemnat de comisia judeteana / a municipiului Bucuresti de bacalaureat.
(4) Inscrierea candidatilor pentru bacalaureat se face, prin fisa-tip informatizata, la secretariatele liceelor, numai in perioada prevazuta in calendarul examenului, dupa cum urmeaza:
a) pentru candidatii din seria curenta, tabelele de inscriere la prima sesiune de bacalaureat sunt intocmite de profesorii diriginti, in conformitate cu evidentele din licee. Tabelele cuprind optiunile pentru probele de examen si semnatura elevilor. Odata cu tabelele, profesorii diriginti depun si fisa-tip informatizata, listata, pentru fiecare candidat, luand in calcul inclusiv optiunile elevilor care participa la sesiunea de corigente. Inscrierea se face la centrul de examen la care este arondata unitatea de invatamant, de catre director si de secretarul acesteia, conform unei programari stabilite de comisia judeteana / a municipiului Bucuresti.
Pana la data de 16 martie, toti elevii din clasele liceale terminale isi vor exprima, in scris, optiunile pentru obiectele de studiu prevazute pentru probele la alegere, la care doresc sa sustina examenul de bacalaureat.
b) pentru candidatii din anii precedenti si pentru candidatii din seria curenta, in cazul celei de a doua sesiuni, inscrierea se face de secretariatul unitatii din centrul de examen la care este arondat unitatea scolara pe care candidatii au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de acestia (certificat de nastere si, dupa caz, de casatorie, un act de identitate, foaia matricola, adeverinta cu notele la probele pentru care solicita recunoasterea notelor).
c) pentru candidatii din seriile anterioare -In situatia schimbarii domiciliului in alta localitate, mentionata ca atare in buletinul/cartea de identitate, candidatii se pot inscrie pentru a sustine bacalaureatul la o unitate de invatamant de acelasi profil, stabilit de comisia judeteana de bacalaureat din judetul in care se afla noul domiciliu al candidatului. In afara acestei situatii, inscrierea in alt judet este permisa numai cu aprobarea Comisiei Nationale de Bacalaureat, in urma unei cereri motivate, transmise la Directia Generala Invatamant Preuniversitar.
Art.25. - Candidatii care au participat si au fost respinsi la sesiunile de bacalaureat organizate incepand cu anul 2003 si care solicita recunoasterea unor probe promovate in aceste sesiuni, vor prezenta la inscriere si o adeverinta, eliberata de unitatea de invatamant pe care candidatul a absolvit-o, din care sa reiasa rezultatele obtinute la examenul de bacalaureat in sesiunile mentionate. Adeverinta va preciza, pentru fiecare sesiune, disciplina sustinuta si nota obtinuta la fiecare din probele A - F. In cazul in care candidatul nu s-a prezentat la una / la mai multe probe sau a fost eliminat din examen, acest lucru va fi mentionat in adeverinta. Adeverinta va fi semnata de directorul si de secretarul unitatii de invatamant absolvite si va purta stampila acesteia.
Art.26. - (1) Recunoasterea unora dintre probele promovate, pentru sesiunea curenta, este conditionata de solicitarea scrisa de recunoastere a probelor promovate in sesiunile mentionate la art. 4., care se face in momentul inscrierii pentru una dintre sesiunile anului 2007. Candidatii vor preciza in fisa de inscriere probele (A - F) la care doresc sa li se recunoasca rezultatele obtinute in sesiunile mentionate la art. 4, precum si disciplinele sustinute in cadrul fiecarei probe. In fisa de inscriere se specifica probele, respectiv disciplina pe care doresc sa o sustina la fiecare proba, precum si tipul de subiect pentru disciplina respectiva.
(2) Nedepunerea cererii de recunoastere a uneia dintre probele promovate intr-o sesiune, cumulata cu sustinerea din nou a acestei probe in alta sesiune, conduc la prescrierea dreptului de a solicita recunoasterea notei initiale. Prin urmare, in cazul in care candidatul a sustinut, in sesiuni succesive, aceeasi proba, la o eventuala noua cerere de recunoastere a probei respective, i se va recunoaste ultima nota obtinuta la aceasta proba.
Art.27. - Directorii unitatilor de invatamant liceal centralizeaza optiunile si transmit situatia comisiilor judetene/a municipiului Bucuresti de bacalaureat pana la data de 30 martie.
Art.28. - (1) Tabelele de inscriere la prima sesiune a examenului de bacalaureat, pentru absolventii din seria curenta, intocmite conform calendarului, se actualizeaza dupa incheierea semestrului al doilea prin eliminarea candidatilor corigenti, repetenti, cu situatia neincheiata, exmatriculati, sau eventualele schimbari de optiuni si se transmit, in termen de trei zile de la incheierea cursurilor, semnate si stampilate de director, centrului de examen la care scoala este arondata. De corectitudinea datelor transmise centrului de examen, raspunde directorul unitatii de invatamant la care candidatii au absolvit cursurile liceale.
(2) Pentru a doua sesiune de bacalaureat, inscrierea candidatilor se face conform graficului anuntat. Pentru elevii de clasa a XII-a / a XIII-a, care sustin examene de corigenta, se va stabili, in graficul corigentelor, o zi speciala de inscriere pentru sesiunea a doua de bacalaureat.

V. CONTINUTUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT SI STABILIREA PROBELOR
Art.29. - Disciplinele de studiu la care se organizeaza probele pentru examenul de bacalaureat sunt stabilite conform legii.
Art.30. - (1) Conform Legii Invatamantului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, examenul national de bacalaureat consta in sustinerea a doua, respectiv, a trei probe comune si a trei probe diferentiate, in functie de filiera si profil.
Probele comune sunt urmatoarele:
proba A - limba si literatura romana - scris si oral;
proba B - una dintre limbile moderne de circulatie internationala, studiate in liceu - oral;
proba C - limba materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;
- limba si literatura intr-o limba de circulatie internationala, scris si oral pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare in limba de circulatie internationala respectiva.
Probele de examen, diferentiate in functie de filiera, de profil, de specializare si de optiunea elevului, sunt urmatoarele:
Filiera teoretica
Profil umanist:
proba D - istorie (Istoria romanilor) sau geografie (Geografia Romaniei) - proba scrisa;
proba E - o proba, la alegere, din aria curriculara corespunzatoare specializarii - proba scrisa;
proba F - o proba, la alegere, dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior - proba scrisa.
Profil real:
proba D - matematica - proba scrisa;
proba E - o proba, la alegere, din aria curriculara corespunzatoare specializarii - proba scrisa;
proba F - o proba, la alegere, dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior - proba scrisa.
Filiera tehnologica
proba D - matematica - pentru toate profilurile si specializarile - proba scrisa;
proba E - o proba, la alegere, din aria curriculara "Tehnologii", in functie de specializarea aleasa de elev - proba scrisa;
proba F - o proba, la alegere, dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior - proba scrisa.
Filiera vocationala
proba D - istorie (Istoria romanilor) sau geografie (Geografia Romaniei), respectiv matematica, in functie de profil - proba scrisa;
proba E - o proba, la alegere, din ariile curriculare specifice profilului si specializarii - proba scrisa sau practica;
proba F - o proba, la alegere, dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior - proba scrisa sau practica
(2) Candidatii pot alege pentru probele D, E si F una dintre disciplinele studiate in liceu, din lista stabilita de Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru fiecare filiera/ profil/ specializare.
(3) Aprobarea listei disciplinelor la alegere mentionate in lege, precum si a programelor disciplinelor de examen, se face prin ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii.
(4) La proba comuna B - una dintre limbile moderne de circulatie internationala studiate in liceu - elevii pot alege oricare limba moderna studiata in liceu, indiferent daca a fost studiata drept limba 1, limba a 2-a sau limba a 3-a de studiu, daca a fost studiata in regim normal, intensiv, bilingv ori daca a fost disciplina obligatorie sau optionala. Examenul se sustine in conformitate cu programa de bacalaureat pentru limba aleasa, valabila pentru respectiva sesiune de bacalaureat si care corespunde nivelului (L1, L2 sau L3) si formei in care a fost studiata de catre candidat limba respectiva (normal, intensiv, bilingv).
(5) Precizarile de la alin. (4) se aplica si in cazul in care candidatul opteaza pentru sustinerea unei limbi straine la proba scrisa E sau la proba F.
(6) In cadrul examenului de bacalaureat, elevii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite.
Art.31. - (1) Pentru candidatii proveniti din promotii de la invatamant de zi, de pana in anul 2002 inclusiv, sau de la invatamant seral sau cu frecventa redusa, de pana in anul 2003 inclusiv, se va face asimilarea specializarii absolvite cu una dintre specializarile in vigoare pentru promotia curenta.
(2) Pentru filiera teoretica, asimilarea specializarilor se face astfel:
Specializare Specializare asimilata
Limbi moderne
Limbi clasice Filologie
Istorie - stiinte sociale Stiinte sociale
Matematica - fizica Matematica - informatica
Fizica - chimie
Chimie - biologie Stiinte ale naturii

(3) Pentru filierele tehnologica si vocationala, asimilarea specializarilor se face de catre comisia judeteana de bacalaureat, dupa consultarea Comisiei Nationale de Bacalaureat.
Art.32. - (1) Pentru fiecare proba scrisa se stabilesc variante de subiecte, dintre care se alege, prin tragere la sorti, numarul variantei de subiect pentru proba scrisa si al subiectului de rezerva.
(2) Subiectele pentru probele de examen se realizeaza de catre Serviciul National de Evaluare si Examinare si se stabilesc tinandu-se seama de urmatoarele criterii:
a) sa fie in concordanta cu programele scolare si cu programele de bacalaureat, aprobate si publicate de Ministerul Educatiei si Cercetarii;
b) sa fie proiectate astfel incat tratarea lor sa angajeze cat mai multe posibilitati de analiza, de sinteza si de generalizare din partea candidatilor;
c) sa asigure o cuprindere echilibrata a materiei studiate, sa aiba grad de complexitate corespunzator continutului programelor scolare si programelor de bacalaureat, pentru a fi tratate in timpul stabilit;
d) sa permita tratarea lor in timpul acordat candidatilor pentru rezolvare la probele scrise: 3 ore;
e) baremele sa fie elaborate astfel incat sa se asigure unitatea de evaluare la nivel national.
Art.33. - (1)Variantele de subiecte vor fi facute publice pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii pana la data de 15 ianuarie
(2) Serviciul National de Evaluare si Examinare asigura traducerea variantelor de subiecte in limbile minoritatilor nationale in cel mult doua luni de la publicarea acestora.
Art.34. - (1) Subiectele pentru probele orale se elaboreaza de catre Serviciul National de Evaluare si Examinare si cuprind teme din programele pentru bacalaureat.
(2) Subiectele de pe biletele de examen oral vor avea un grad de complexitate care sa permita tratarea lor integrala in maximum 10-15 minute.

VI. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA PROBELOR
Art.35. - (1) La probele orale/practice, candidatii intra in sala de examen in ordinea afisata, respectandu-se ora prevazuta pentru fiecare grupa. Fiecare candidat prezinta comisiei documentul de identitate si fisa individuala pentru consemnarea rezultatelor la examinarile orale si practice. Comisia de bacalaureat verifica identitatea fiecarui candidat.
(2) La probele orale, candidatul extrage un bilet si primeste hartie stampilata pentru ciorna. El are dreptul la un al doilea bilet, caz in care nota va fi scazuta cu un punct.
(3) Pentru elaborarea raspunsurilor se acorda fiecarui candidat 10 - 15 de minute.
Art.36. - (1) Desfasurarea probelor orale are caracter public. In unele situatii, presedintele poate dispune intreruperea examinarii si eliminarea din sala a persoanelor cu atitudine si comportament necorespunzatoare.
(2) Presa poate realiza inregistrari/fotografii/preluari de imagine in timpul desfasurarii probelor orale, doar cu acceptul persoanelor care apar in materialele respective.
Art.37. - La probele scrise, salile vor fi, in prealabil, adaptate acestor activitati, prin:
a) dotarea corespunzatoare; se va avea in vedere amenajarea salilor astfel incat in fiecare sala de examen sa existe cel putin 15 candidati;
b) eliminarea oricaror materiale didactice care i-ar putea influenta pe candidati in elaborarea raspunsurilor orale sau a lucrarilor scrise;
c) afisarea pe usa fiecarei sali a listei nominale cu candidatii repartizati in sala respectiva si a prevederilor metodologiei care ii informeaza pe acestia ca patrunderea in sala cu materiale ajutatoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de frauda atrag dupa sine eliminarea din examen;
d) afisarea, pe usa fiecarei sali, a prevederilor din metodologie care ii informeaza pe elevi ca subiectele rezolvate pe ciorna sau pe foaia cu subiectele fotocopiate nu se iau in considerare.
Art.38. - (1) Inaintea intrarii in sali, presedintele comisiei din centrul de examen instruieste asistentii in legatura cu indatoririle ce le revin, cu prevederile Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat, cu informatiile pe care trebuie sa le furnizeze candidatilor aflati in sali. Instructajul va avea un scenariu standard, obligatoriu, care va fi reglementat printr-o procedura.
(2) La incheierea instructajului, participantii vor semna un proces-verbal, care se va arhiva, alaturi de celelalte documente ale examenului.
(3) Repartizarea in sali a celor doi asistenti - cadre didactice de alta specialitate decat cea la care se sustine disciplina, din alta unitate de invatamant decat cea din care provin candidatii, se face de catre presedintele comisiei, prin tragere la sorti in ziua fiecarei probe, cu trei sferturi de ora inainte de inceperea acesteia, luandu-se masuri sa nu ramana aceleasi formatii de asistenta in zile diferite si nici aceiasi asistenti pentru aceleasi sali, la probe diferite.
(4) Asistentii, care intra in sali dupa ce au fost instruiti si au semnat fisa de atributii, primesc din partea presedintelui listele cu candidatii, modelul de proces-verbal de predare-primire a lucrarilor scrise, hartie tipizata pentru lucrari si hartie stampilata pentru ciorne. Numarul de coli de examen si numarul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare sala de examen, vor fi consemnate in procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare asistent in parte si de presedintele comisiei.
(5) Se interzice asistentilor sa patrunda in sala cu mijoace electronice de calcul sau de comunicare, precum si cu ziare, reviste, carti.
Art.39. - (1) Accesul candidatilor in sali este permis pe baza actului de identitate, cel mai tarziu cu 30 de minute inainte de inceperea probei.
(2) Se interzice candidatilor sa patrunda in sala cu orice fel de lucrari: manuale, dictionare, notite, insemnari etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum si cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Candidatii pot introduce in sali si folosi in timpul examenului doar acele materiale a caror posibilitate de utilizare este mentionata explicit in metodologie si pe foaia care contine subiectul de examen, respectiv dictionar la disciplina limba latina, sau planul de conturi la disciplina contabilitate. Asistentii vor verifica respectarea acestei prevederi inainte de aducerea subiectelor in sali. Nerespectarea dispozitiilor referitoare la introducerea de materiale interzise in sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de catre presedintele comisiei de examen, indiferent daca materialele interzise au fost folosite sau nu, si, dupa caz, la sanctionarea asistentilor.
(3) Inainte de aducerea subiectelor in sali, asistentii vor explica elevilor modul de desfasurare a probei si modul de completare a datelor personale pe foaia tipizata.
(4) Candidatii se aseaza cate unul in banca, in ordine alfabetica, conform listelor afisate. Fiecare candidat primeste o coala de hartie tipizata, pe care isi scrie cu majuscule numele, prenumele tatalui, toate prenumele personale, in ordinea in care sunt trecute in actul de identitate si completeaza citet celelalte date de pe coltul ce urmeaza a fi lipit. Coltul colii tipizate va fi lipit, dupa distribuirea subiectelor in sali, numai dupa ce asistentii din sali au verificat identitatea candidatilor si completarea corecta a tuturor datelor prevazute si dupa ce acestia semneaza in interiorul portiunii care urmeaza a fi sigilata. Colturile lucrarilor vor fi lipite numai dupa ce candidatii au inceput sa scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor. Candidatii vor primi atatea coli tipizate si ciorne marcate cu stampila "Bacalaureat 2007 - C.E." cate le sunt necesare si vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, in coltul care urmeaza sa fie lipit. Pentru lipirea coltului lucrarii se va folosi lipici sau acelasi tip de etichete autocolante, pentru toate centrele de examen dintr-un judet.
Presedintele comisiei aplica stampila-tip "Bacalaureat 2007 - C.E." peste coltul inchis si lipit al lucrarii. In cazul in care se organizeaza o subcomisie in alta locatie, stampila este aplicata de catre membrul comisiei de examen, desemnat pentru a participa la examen in acea subcomisie. Aceste operatii se vor incheia inaintea iesirii primului candidat din sala de examen.
(5) Inscrierea numelui candidatului pe foile tipizate in afara rubricii care se sigileaza, precum si orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrarii, atrag dupa sine anularea lucrarii scrise respective.
Art.40. - (1) Dupa anuntarea variantei de subiect extrasa de Comisia Nationala de Bacalaureat, se multiplica subiectele in numar egal cu numarul candidatilor, urmand ca acestea sa fie distribuite in sali. Candidatii care sustin probele in limbile minoritatilor nationale vor primi simultan subiectul atat in limba materna, cat si in limba romana.
(2) Comisia de examen va lua toate masurile pentru a pregati in mod corespunzator operatia de multiplicare, astfel incat sa fie asigurat in cel mai scurt timp posibil cate un subiect pentru fiecare candidat.
(3) Asistentii primesc subiectele multiplicate si secretizate, in plicuri, de la presedinte, vicepresedinte, secretar sau un membru al comisiei si le distribuie fiecarui candidat. La incheierea acestor operatiuni, incepe rezolvarea subiectelor de catre candidati.
(4) Niciun membru al comisiei nu poate parasi centrul de examen pana la incheierea probei, exceptand cazurile speciale - cazuri medicale, accidente, situatii de forta majora. Candidatii pot parasi centrul de examen cel mai devreme dupa o ora si jumatate de la distribuirea subiectelor in sali.
Art.41. - (1) Presedintele, vicepresedintele, secretarul sau un membru al comisiei verifica, in toate salile de examen, daca subiectele multiplicate pentru fiecare candidat sunt complete si lizibile, respectiv daca ele corespund cu filiera, profilul, specializarea si optiunea candidatului.
(2) Se interzice presedintelui, vicepresedintelui, secretarului si membrilor comisiei sa dea candidatilor indicatii referitoare la rezolvarea subiectelor, sa faca modificari ale subiectelor sau ale baremelor;
(3) Din momentul distribuirii subiectelor, niciun candidat nu mai poate intra in sala si niciun candidat nu poate parasi sala, decat daca preda lucrarea scrisa si semneaza de predarea acesteia. Candidatii care nu se afla in sala in momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai sustine proba respectiva.
(4) In cazuri exceptionale, daca un candidat se simte rau si solicita parasirea temporara a salii, el este insotit de unul dintre asistenti, pana la inapoierea in sala de examen; in aceasta situatie timpul alocat rezolvarii subiectelor nu va fi prelungit.
Art.42. - (1) Timpul destinat elaborarii unei lucrari scrise este de trei ore, socotit din momentul in care s-a incheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.
(2) Pentru elaborarea lucrarii scrise, candidatii folosesc numai cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor si a desenelor folosesc numai creion negru.
(3) Se interzice folosirea, in timpul probelor scrise, a mijloacelor de calcul. Se foloseste numai hartia distribuita candidatilor de catre asistenti.
(4) Candidatii care doresc sa corecteze o greseala taie fiecare rand din pasajul gresit cu o linie orizontala. In cazul in care unii candidati, din diferite motive, doresc sa-si transcrie lucrarea, fara sa depaseasca timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de catre asistenti in procesul-verbal de predare-primire a lucrarilor scrise. Colile folosite initial se anuleaza pe loc de catre asistenti, mentionandu-se pe ele "anulat", se semneaza de catre asistenti si se pastreaza in conditiile stabilite pentru lucrarile scrise.
Art.43. - (1) In timpul desfasurarii probelor scrise, asistentii nu dau candidatilor nicio indicatie, nu discuta intre ei si nu rezolva subiectul de examen. Unul dintre asistenti sta in fata clasei, celalalt in spatele clasei si nu au alte preocupari in afara de supraveghere. In cazul in care acestia incalca aceste dispozitii, presedintele comisiei poate decide inlocuirea lor si, daca este cazul, poate face si propunere de incepere a procedurii de cercetare disciplinara.
(2) In timpul desfasurarii probelor scrise, asistentii raspund de asigurarea ordinii si a linistii in sala de clasa, de respectarea de catre candidati a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Asistentii au obligatia sa verifice daca elevii au patruns in sala cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea subiectelor de examen si sa ia masurile ce se impun. De asemenea, asistentii nu permit candidatilor sa comunice in niciun fel intre ei sau cu exteriorul si sesizeaza presedintele comisiei asupra oricarei incalcari a prezentei metodologii.
(3) Eventualele tentative de frauda, alte nereguli in desfasurarea examenului, semnalate asistentilor de catre candidati sau sesizate chiar de asistenti, vor fi comunicate imediat presedintelui comisiei. Acesta este obligat sa verifice si sa ia masurile ce se impun, care pot merge pana la eliminarea candidatului din examen.
(4) Comisia judeteana / a municipiului Bucuresti de bacalaureat va fi informata, imediat, despre orice situatie speciala.
(5) In timpul desfasurarii probelor scrise, in salile de examen au voie sa intre numai:
a) presedintele, vicepresedintele, secretarul si membrii comisiei din centrul de examen;
b) persoane delegate de catre Comisia Nationala de Bacalaureat sau de comisia judeteana / a municipiului Bucuresti de bacalaureat pentru a controla desfasurarea corecta a examenului.
Art.44. - (1) Dupa ce isi incheie lucrarile, candidatii numeroteaza foile, sub indrumarea asistentilor, numai cu cifre arabe, in partea de jos a paginii, in coltul din dreapta, indicand pagina curenta si numarul total de pagini, de exemplu sub forma 3/5, pentru pagina a treia, daca elevul a scris in total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar cateva randuri, partea nescrisa fiind barata de catre asistenti. Dupa incheierea numerotarii, candidatii predau asistentilor lucrarile si semneaza pentru confirmarea predarii lucrarii si a numarului de pagini.
(2) La expirarea celor trei ore acordate, candidatii predau lucrarile in faza in care se afla, fiind interzisa depasirea timpului stabilit. Trei candidati raman in sala pana la predarea ultimei lucrari.
(3) La predarea lucrarilor, asistentii bareaza spatiile nescrise, verifica numarul de pagini si il trec in procesele-verbale de predare-primire pe care le semneaza candidatii, precum si in rubrica prevazuta pe prima pagina a lucrarii.
(4) Ciornele si lucrarile anulate se strang separat si se pastreaza in centrul de examen.
(5) La finalizarea probei scrise, asistentii predau, sub semnatura, lucrarile scrise presedintelui si celorlalti membri ai comisiei. Acestia verifica daca numarul lucrarilor predate corespunde cu numarul semnaturilor din procesul-verbal de predare a lucrarilor scrise si daca numarul de pagini al fiecarei lucrari coincide cu cel inscris pe lucrare si in procesul-verbal.

VII. EVALUAREA CANDIDATILOR
Art.45. - (1) Examinarea orala/practica se realizeaza de catre cei doi profesori examinatori de specialitate, membri ai comisiei.
(2) La probele orale profesorii examinatori pot interveni cu intrebari lamuritoare sau suplimentare, de regula dupa ce candidatul si-a prezentat raspunsurile.
(3) Examinarea la probele orale/practice se desfasoara in prezenta a cel putin 3 candidati.
Art.46. - (1) Fiecare profesor examinator evalueaza raspunsul candidatului de la probele orale/practice cu note intregi de la 1 la 10, in functie de baremul de evaluare, astfel incat diferenta dintre notele celor doi profesori evaluatori sa nu depaseasca 1 punct.
(2) Nota finala la proba respectiva se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate de cei doi examinatori.
(3) Fiecare profesor trece in borderou nota acordata. Nota finala la examenul oral/practic se inregistreaza in catalogul electronic si in fisa individuala a candidatului, cu semnatura celor doi profesori examinatori. La fiecare proba orala/practica, fisa individuala pentru consemnarea rezultatelor la examinarile orale si practice se inmaneaza candidatului, dupa consemnarea notei.
(4) Dupa sustinerea probei orale, candidatul preda biletul de examen si ciorna semnata.
(5) Un candidat se considera promovat la proba orala/practica daca a obtinut minimum nota finala 5 (cinci) la respectiva proba. In caz contrar, candidatul este declarat "respins" la proba orala respectiva.
(6) Probele orale sunt eliminatorii. Candidatul care a obtinut o nota sub 5 (cinci) sau nu s-a prezentat la o proba orala este declarat "respins", respectiv "neprezentat" la examenul de bacalaureat si nu mai participa la probele urmatoare.
Art.47. - Notele de la probele practice se trec in fisa individuala a candidatului, imediat dupa incheierea sustinerii probei de catre acesta. Apoi, fisa se inmaneaza candidatului.
Art.48. - Pe masura ce se incheie sustinerea probelor scrise, toate lucrarile scrise se transporta si se predau, de catre presedinte, insotit de vicepresedinte, de secretar sau de un membru al comisiei centrului de examen, pe baza de proces-verbal, presedintelui si vicepresedintelui din centrul zonal de evaluare. Dupa incheierea ultimei probe, se preda la centrul zonal de evaluare si catalogul electronic.
Art.49. - (1) Presedintele si vicepresedintele din centrul zonal de evaluare primesc, pe baza de proces-verbal, lucrarile scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate.
(2) Toate lucrarile primite in centrul zonal de evaluare la aceeasi disciplina, din cadrul aceleiasi probe de examen, avand acelasi tip de subiect, sunt amestecate de catre presedintele si vicepresedintele comisiei, apoi sunt grupate in pachete si numerotate de la 1 la n. De regula, pachetele cuprind 100 de lucrari. Pachetele de lucrari se introduc in dosare/plicuri, dupa ce pe fiecare lucrare s-a scris si numarul de ordine al dosarului/plicului.
(3) Dosarele cu lucrarile numerotate sunt predate de presedinte sau de vicepresedinte, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori desemnati de presedinte. Procesul-verbal contine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrari, disciplina de examen, numarul lucrarilor predate/preluate si numerele de ordine ale acestora.
(4) Inainte de inceperea corectarii, presedintele si vicepresedintele din centrul zonal de evaluare au obligatia de a asigura, pentru fiecare disciplina la care se organizeaza evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori. Scopul acestei instruiri este de a diminua diferentele dintre evaluatori in aplicarea baremului de corectare si notare.
(5) Evaluarea si notarea lucrarilor scrise din fiecare pachet se efectueaza, pe baza borderourilor de evaluare, defalcate unitar la nivel de disciplina in cadrul centrului zonal de evaluare de doi profesori evaluatori, care lucreaza in mod obligatoriu in sali separate, stabilite de presedintele comisiei. In fiecare sala se afla cel putin trei profesori evaluatori. Schimbarea lucrarilor de la primul evaluator la al doilea si invers se va face in prezenta presedintelui sau a vicepresedintelui comisiei, mentionandu-se datele de identificare a evaluatorului: numele si numerele lucrarilor corectate.
(6) Pe perioada evaluarii au voie sa intre in sali, in afara evaluatorilor insisi, doar presedintele si vicepresedintele comisiei judetene/a municipiului Bucuresti bacalaureat, presedintele si vicepresedintele centrului zonal de evaluare, reprezentantii Comisiei Nationale de Bacalaureat, persoane delegate de catre comisia judeteana / a municipiului Bucuresti de bacalaureat pentru a controla desfasurarea bacalaureatului.
(7) Toate borderourile, insotite de listele cu numerele lucrarilor si distributia acestora pe evaluatori se arhiveaza de catre vicepresedintele comisiei si vor fi puse la dispozitia Comisiei Nationale de Bacalaureat pentru sondaje si analize post-examen.
(8) Lucrarile se evalueaza si se apreciaza de fiecare evaluator, separat, respectandu-se baremele de evaluare/corectare si de notare stabilite de catre Comisia Nationala de Bacalaureat - Serviciul National de Evaluare si Examinare.
Evaluarea si notarea pe baza baremului se inregistreaza in borderourile de evaluare, separat pentru fiecare evaluator.
(9) Zilnic, dupa terminarea programului de evaluare si de notare, pachetele de lucrari si borderourile individuale de notare, inchise in plicuri sigilate, se predau, cu proces-verbal asemanator celui de la alin. (3), presedintelui sau vicepresedintelui, pentru a fi pastrate in case de fier sau in dulapuri metalice, inchise si sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen si se pastreaza in acelasi regim cu lucrarile scrise. Cheile si sigiliul de la fisetele in care sunt depozitate lucrarile scrise si celelalte documente de bacalaureat vor fi pastrate separat de catre presedinte/vicepresedinte si de unul dintre membrii comisiei.
Art.50. - (1) Dupa incheierea, de catre ambii profesori, a actiunii de evaluare, borderourile intocmite si semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate presedintelui comisiei, odata cu lucrarile evaluate. Dupa ce presedintele comisiei se asigura ca intre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este o diferenta de cel mult un punct, notele obtinute se trec, pe fiecare lucrare in parte, cu cerneala rosie, de catre profesorii evaluatori si se semneaza de acestia. Media finala se trece pe lucrare, in prezenta profesorilor evaluatori, de catre presedintele comisiei. Presedintele comisiei calculeaza media finala, ca medie aritmetica cu doua zecimale a notelor acordate de evaluatori, fara rotunjire, si semneaza alaturi de evaluatori.
(2) In cazul in care se constata o diferenta mai mare de un punct intre notele celor doi evaluatori, presedintele repartizeaza lucrarea spre reevaluare unui alt profesor de specialitate, care, in prezenta profesorilor evaluatori initiali, stabileste nota finala a lucrarii. Nota rezultata in urma reevaluarii este nota care se trece pe lucrare; sub nota vor semna cei trei evaluatori si presedintele comisiei. Numarul pachetului si numarul de ordine al lucrarilor care necesita a treia evaluare sunt consemnate intr-un proces-verbal, semnat de cei amintiti anterior.
Art.51. - (1) Dupa ce toate lucrarile scrise la o disciplina au fost evaluate si notate, acestea se deschid, in prezenta presedintelui, a vicepresedintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare si a profesorilor evaluatori, iar notele finale se inregistreaza imediat in catalogul electronic.
(2) Catalogul electronic, in forma tiparita, se preda de la centru zonal de evaluare la centrul de examen. Predarea-primirea se face intre presedinti / vicepresedinti / membrii comisiilor. Forma tiparita a catalogului electronic complet, in doua exemplare, cu notele de la probele scrise si cu media generala, stampilat si semnat de profesorii evaluatori la rubrica prevazuta in acest scop si de presedintele, vicepresedintele si secretarul comisiei din centrul zonal de evaluare se preda, cu proces-verbal, presedintelui si celui de-al doilea delegat al comisiei din centrul de examen.

VIII. STABILIREA REZULTATELOR FINALE SI REZOLVAREA CONTESTATIILOR
Art.52. - (1) Dupa incheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat si dupa evaluarea si notarea tuturor lucrarilor scrise, se comunica rezultatele finale pentru toti candidatii.
(2) Pentru fiecare candidat care a obtinut cel putin nota 5 (cinci) la toate probele orale, scrise sau practice de examen, se calculeaza media generala de bacalaureat ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele obtinute la repectivele probe.
(3) Pentru candidatii din seriile precedente, care au solicitat recunoasterea unor probe orale care au fost evaluate cu calificativul "admis", si care au obtinut cel putin nota 5 (cinci) la fiecare din celelalte probe, se calculeaza media generala de bacalaureat ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele obtinute la probele orale, scrise sau practice de examen, care au fost apreciate cu note.
(4) Nu se calculeaza media generala pentru candidatii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminati la o proba.
(5) Se considera promovat la examenul de bacalaureat, candidatul care a obtinut cel putin nota 5 sau calificativul "admis" la fiecare proba orala, a obtinut cel putin nota 5 la fiecare proba scrisa sau practica de examen si are media generala minimum 6 (sase). In acest caz, candidatul este declarat "reusit".
Pentru candidatii care obtin media generala 5,99, media generala se rotunjeste la 6,00.
(6) Candidatii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu indeplinesc simultan conditiile mentionate la alin.(5) sunt declarati "respinsi".
(7) Candidatii care au fost eliminati de la o proba, nu mai pot participa la probele urmatoare si sunt declarati "eliminati din examen", fara posibilitatea recunoasterii notelor pentru sesiunile urmatoare. Se considera ca acesti candidati nu au promovat examenul de bacalaureat.
(8) Pentru comunicarea rezultatelor finale ale bacalaureatului se intocmesc si se afiseaza liste nominale care cuprind: numele si prenumele candidatilor, notele obtinute la fiecare proba scrisa, practica sau orala, media generala, acolo unde este cazul, si rezultatul final: "reusit" / "respins" / "neprezentat" / "eliminat din examen".
Art.53. - Pentru candidatii proveniti de la alte licee decat cel in care este organizat centrul de examen, comisia de examen intocmeste extrase din catalog, care cuprind situatia lor la examen si le transmit liceelor respective, in vederea completarii diplomelor de bacalaureat.
Art.54. - (1) La probele orale si practice, nu se admit contestatii, cu exceptia probei de dicteu melodic si armonic, de la profilul artistic - muzica.
(2) Contestatiile la probele scrise se depun si se inregistreaza la centrul de examen, in perioada prevazuta de calendarul examenului de bacalaureat.
(3) Presedintele, impreuna cu unul dintre vicepresedinti, secretarul sau un membru al comisiei din centrul de examen, primesc contestatiile si le inregistreaza.
(4) Cererile prin care se contesta notele obtinute la evaluarea initiala, insotite de un borderou in care se precizeaza numele contestatarilor si probele, respectiv, disciplina/disciplinele pentru care este depusa contestatia se inainteaza comisiei din centrul zonal de evaluare, de catre un delegat al comisiei din centrul de examen.
(5) Dupa centralizarea cererilor prin care se contesta notele obtinute la evaluarea initiala, lucrarile se secretizeaza. Secretizarea se face, in toate centrele zonale de evaluare din judet, pe acelasi tip de hartie pusa la dispozitie de comisia judeteana/ a municipiului Bucuresti de bacalaureat. Dupa aceasta, se aplica stampila "Bacalaureat 2007 - C.Z.E.", iar lucrarile se inainteaza, prin delegat, comisiei judetene / a municipiului Bucuresti de bacalaureat. Aceasta transmite lucrarile comisiei judetene / a municipiului Bucuresti de contestatii, singura in masura sa acorde o noua nota lucrarii. Totodata, se transmite un borderou in care se mentioneaza proba de examen, disciplina, tipul de subiect, numarul de ordine al lucrarilor si numarul de pagini pentru fiecare lucrare contestata.
(6) Comisia Nationala de Bacalaureat poate stabili organizarea de centre de contestatii la nivel regional. Componenta comisiei de contestatii din centrele regionale este stabilita de comisia judeteana de bacalaureat din judetul unde a fost stabilit sediul centrului de contestatii, cu acordul Comisiei Nationale de Bacalaureat.
(7) Candidatul poate solicita sa isi vada lucrarea/lucrarile numai dupa afisarea rezultatelor finale dupa contestatii.
Art.55. - (1) Comisiile judetene / a municipiul Bucuresti de contestatii reevalueaza lucrarile primite si acorda note lucrarilor contestate, conform baremelor pentru probele scrise.
(2) Toate procedurile privind desfasurarea activitatii in centrele zonale de evaluare, sunt respectate si in cazul comisiei judetene de contestatii.
(3) Dupa terminarea evaluarii si deschiderea lucrarilor, presedintele comisiei de contestatii analizeaza notele acordate dupa reevaluare, in comparatie cu cele acordate initial. In situatia in care se constata diferente de notare mai mari de 1,50 puncte, in plus sau in minus, intre notele de la evaluarea initiala si cele de la contestatii, presedintele comisiei de contestatii decide reevaluarea lucrarilor respective de catre o a treia comisie, formata din alti profesori cu experienta, altii decat cei care au evaluat initial lucrarile in centrul de contestatii. Reevaluarea se va face dupa o noua secretizare a lucrarilor, respectand cu strictete baremul de evaluare si de notare si toate procedurile de evaluare. Nota acordata de a treia comisie este nota care va fi acordata de comisia de contestatii.
(4) Hotararile comisiei judetene/a municipiului Bucuresti de contestatii se consemneaza intr-un proces-verbal care se semneaza de catre membrii comisiei si de presedinte.
(5) Lucrarile scrise se restituie centrelor zonale de evaluare, impreuna cu o copie de pe procesul-verbal. O copie a procesului-verbal in care sunt consemnate deciziile comisiei de contestatii este predata delegatului fiecarui centru de examen care a inaintat cereri de reevaluare a lucrarilor scrise. Borderourile de evaluare de la comisia de contestatii si procesul-verbal se pastreaza la sediul inspectoratului scolar respectiv timp de doi ani.
(6) Pentru lucrarile care au primit initial note cuprinse intre 4,50 - 4,99, inclusiv notele de 4,50 si 4,99, sau o nota cel putin egala cu 9,50, nota definitiva este nota acordata de catre comisia de contestatii.
(7) Pentru lucrarile care au primit initial, la comisia din centrul zonal de evaluare, alte note decat cele mentionate la aliniatul (6), nota definitiva este nota acordata de comisia judeteana / a municipiului Bucuresti de contestatii, daca intre nota initiala si nota acordata la contestatii se va constata o diferenta de cel putin 0,50 puncte. Daca diferenta dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota definitiva este nota initiala, acordata de comisia din centrul zonal de evaluare.
(8) Nota definitiva, acordata in conformitate cu procedura mentionata la alin. (6) si (7) nu mai poate fi modificata si reprezinta nota obtinuta de candidat la proba respectiva.
(9) In perioada de evaluare a probelor scrise sau ulterior, Comisia Nationala de Bacalaureat poate desemna comisii de reevaluare prin sondaj a unui numar de lucrari, urmarindu-se corectitudinea respectarii baremelor.
Art.56. - (1) Comisiile de bacalaureat din centrele de examen opereaza in catalogul electronic schimbarile care se impun dupa aflarea rezultatelor la contestatii, recalculeaza, dupa caz, media generala de bacalaureat si rectifica in mod corespunzator rezultatul examenului.
(2) Rezultatele la contestatii se comunica celor in drept prin afisare la avizierul centrului de examen, conform calendarului.

IX. RASPUNDEREA DISCIPLINARA
Art.57. - (1) Respectarea intocmai a metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat este obligatorie pentru toate persoanele implicate in aceasta activitate. Incalcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinara. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum si cel de conducere, de indrumare si de control din invatamant, implicat in desfasurarea examenului de bacalaureat raspund disciplinar pentru incalcarea indatoririlor ce le revin, precum si pentru incalcarea normelor de comportare, prin care dauneaza interesului invatamantului si prestigiului institutiei.
(2) In cazul in care se constata diferente mai mari de 1,50 puncte - in plus sau in minus - intre nota initiala si nota obtinuta la contestatii, inspectoratele scolare analizeaza situatia, in termen de 30 de zile de la terminarea contestatiilor. In situatii justificate, se va declansa procedura de cercetare disciplinara, conform prezentei metodologii, pentru sanctionarea celor care se fac vinovati de comiterea abaterilor.
Art.58. - Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat in comisiile de bacalaureat, in raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) observatie scrisa;
b) avertisment
c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1 - 6 luni;
d) neselectionarea cadrelor didactice respective in vederea participarii la comisiile de examen in sesiunile urmatoare;
e) destituirea din functia de conducere, de indrumare si de control din invatamant;
f) desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Cadrele didactice care, in perioada examenului, comit fapte cu caracter infractional, respectiv furnizarea solutiilor problemei, inlocuiri de lucrari, falsificari de lucrari sau care au manifestari care atesta neglijenta in indeplinirea atributiilor ce le revin, sunt sanctionate in conformitate cu prevederile Codului penal. In astfel de cazuri, Comisia Nationala de Bacalaureat sau dupa caz comisia judeteana/a municipiului Bucuresti va sesiza in scris organele de cercetare penala.
Art. 59. - (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii faptei sesizate, avand la baza procesul-verbal al comisiei de control, audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta, in aparare.
(2) Pentru cercetarea abaterilor savarsite de personalul didactic prevazut la art.57 se constituie comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata in discutie sau un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti sunt cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. In comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din invatamantul preuniversitar pot fi inclusi si inspectori scolari de specialitate.
(3) Comisiile de cercetare sunt numite de ministrul Educatiei si Cercetarii, pentru functiile prevazute la art.25 lit. b) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, si respectiv, de catre inspectorul scolar general pentru celelalte cadre didactice.
Art.60. - (1) Punctul de plecare al cercetarii este procesul-verbal alcatuit de organele de control. In cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, existenta sau inexistenta vinovatiei, precum si orice alte date concludente. Audierea celui cercetat si verificarea apararii acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, desi a fost instiintat in scris cu minimum 48 de ore inainte, precum si de a da declaratii scrise se
constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa-si produca probe in aparare.
(2) Inspectoratul scolar va face comunicarea, prin decizie scrisa catre unitatea de invatamant de la care provine cadrul didactic respectiv, in care se precizeaza abaterea constatata si sanctiunea dispusa urmand ca unitatea de invatamant respectiva sa duca la indeplinire aplicarea acesteia.
(3) Abaterile savarsite de cadrele didactice in timpul participarii la comisiile pentru examenul de bacalaureat sunt luate in considerare la acordarea calificativului anual.
Art.61. - (1) Constatarea de nereguli grave sau repetate in desfasurarea activitatii unei comisii de bacalaureat aduce dupa sine diminuarea cu 20 - 70% a indemnizatiei vicepresedintelui si a presedintelui. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la inlocuirea din comisie a vinovatilor. In cazul inlocuirii din comisie, pentru abateri grave, persoana inlocuita nu primeste indemnizatia cuvenita respectivei functii din comisia de bacalaureat.
(2) Presedintii de comisii, cadre didactice universitare, care nu isi indeplinesc obligatiile ce le revin in conformitate cu prezenta metodologie, vor fi excluse din baza de date a Ministerului Educatiei si Cercetarii si, de asemenea, nu vor mai participa la sesiunile urmatoare ale examenului de bacalaureat.
Art.62. - (1) In vederea respectarii prevederilor din prezenta metodologie si pentru asigurarea corectitudinii desfasurarii examenului de bacalaureat, presedintii comisiilor din centrele de bacalaureat vor solicita declaratii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaratia-tip, cadrul didactic precizeaza ca nu are sot/sotie, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea, dintre candidatii care participa la examenul de bacalaureat in centru de examen unde isi desfasoara activitatea si isi asuma responsabilitatea pentru respectarea intocmai a prevederilor legale.
(2) De asemenea, declaratia cadrului didactic cuprinde mentiunea ca, in cazul constatarii unor nereguli in activitatea sa din cadrul comisiei, stie ca se vor lua masuri de sanctionare, care pot merge pana la excluderea din invatamant, in functie de gravitatea abaterii, in conformitate cu prezenta metodologie.

X. DISPOZITII FINALE
Art.63. - Comisiile de bacalaureat din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare precum si comisiile judetene/a municipiului Bucuresti de bacalaureat au obligatia sa informeze telefonic in cel mai scurt timp Comisia Nationala de Bacalaureat cu privire la neregulile care apar in organizarea si desfasurarea bacalaureatului, precum si despre neprezentarea unor presedinti sau vicepresedinti, in vederea inlocuirii acestora.
Art.64. - (1) Toate documentele intocmite in centrul de examen pentru bacalaureat se pastreaza in arhiva unitatii scolare in care a fost organizat centrul de examen, pana la sfarsitul anului scolar urmator.
(2) Lucrarile scrise, autentificate prin semnatura de presedintii centrelor zonale de evaluare, si borderourile de notare, semnate de evaluatori, se predau, cu proces verbal, directorului unitatii de invatamant in care s-a organizat centrul zonal de evaluare si se pastreaza pana la sfarsitul anului scolar urmator.
Art.65. - (1) Diplomele de bacalaureat se completeaza cu datele din catalogul electronic numai de catre secretarii liceelor la care absolventii au promovat ultima clasa si vor fi semnate de catre acestia si de catre presedintele comisiei din centrul de examen in termen de cel mult 10 de zile de la terminarea examenului de bacalaureat.
(2) In cazuri justificate, diplomele pot fi semnate de catre presedintele comisiei judetene / a municipiului Bucuresti de bacalaureat.
(3) Pentru candidatii care au sustinut examenul de bacalaureat in alt centru de examen decat unitatea de invatamant absolvita, inclusiv pentru cei care au sustinut bacalaureatul in alt judet, completarea diplomei se face de catre secretarul unitatii de invatamant la care candidatul a absolvit ultima clasa de liceu, in baza extrasului din forma tiparita a catalogului electronic primit de la centrul de examen la care candidatul a sustinut bacalaureatul. Diploma va fi semnata de secretarul unitatii de invatamant la care candidatul a absolvit clasa a XII-a/a XIII-a si de catre presedintele din centrul de examen la care a fost arondat unitatea scolara la care candidatul a absolvit cursurile liceale.
Art.66. - (1) Pana la data de 1 octombrie, inspectoratele scolare vor alcatui un raport special despre examenul national de bacalaureat din anul in curs, care va fi trimis in copie si la Ministerul Educatiei si Cercetarii, la Directia Generala Invatamant Preuniversitar. Raportul anual va fi facut public.
(2) Raportul va cuprinde informatii despre monitorizarea desfasurarii acestui examen, inclusiv date despre esantioanele de lucrari reevaluate la decizia comisiei nationale sau judetene. Comisia judeteana va decide reevaluarea de lucrari la cel putin trei discipline de examen, pentru examenul de bacalaureat. Numarul minim de lucrari reevaluate la o disciplina va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrarilor vor fi stabilite de inspectoratul scolar. Inspectorii scolari de specialitate vor coordona evaluarea esantioanelor si vor prezenta in scris inspectorului general concluziile acestei reevaluari.
Art.67. - (1) La organizarea si desfasurarea bacalaureatului in unitatile de invatamant cu sectiile de liceu pentru elevii cu deficiente vizuale, motorii si auditive se fac urmatoarele precizari speciale:
a) Pentru un numar de candidati care corespunde cel putin efectivului unei clase speciale de liceu se organizeaza subcomisii de bacalaureat.
b) Presedintele comisiei de bacalaureat va fi, de regula, un cadru didactic universitar cu specialitatea psiho-pedagogie speciala, pedagogie, psihologie sau un profesor cu gradul didactic I sau II, avand una dintre specialitatile mentionate anterior.
c) Comisiile de bacalaureat vor asigura conditii de egalizare a sanselor pentru candidatii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, in functie de particularitatile individuale si de cele specifice deficientei respective.
(2) Exemple de asemenea adaptari sunt:
a) asigurarea posibilitatii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevazatori, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurarii, dupa caz, a unui interpret autorizat);
b) marirea cu 1-1,5 ore a timpului destinat efectuarii lucrarii scrise de catre candidatii cu deficiente motorii sau neuro-motorii, care ii impiedica sa scrie normal, sau de catre cei cu deficiente vizuale grave;
c) asigurarea scrisului cu caractere marite la candidatii ambliopi;
d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficiente, a informatiilor corespunzatoare subiectelor de examen afisate/prezentate vizual;
e) realizarea probei scrise prin dictarea continutului acesteia, de catre candidatul cu deficiente, catre un profesor asistent, de alta specialitate decat cea la care se desfasoara proba respectiva.
(3) Candidatii cu deficiente din liceele obisnuite pot beneficia, dupa caz, de prevederile punctului anterior, in baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinte medicale. Acolo unde nu se pot realiza conditii de egalizare a sanselor, candidatii vor fi orientati spre comisia de bacalaureat dintr-o unitate de invatamant cu sectie de liceu de invatamant special.
(4) Comisia Nationala de Bacalaureat poate aproba si alte proceduri de sustinere a examenului de bacalaureat pentru candidatii cu deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judetene / a municipiului Bucuresti de bacalaureat.
Art.68. - In situatii exceptionale, pentru elevii imobilizati la pat, temporar sau definitiv, pentru cei scolarizati la domiciliu, ca si pentru cei care sufera de boli contagioase, comisiile judetene / a municipiului Bucuresti de bacalaureat pot organiza sustinerea probelor la locul imobilizarii, simultan cu toti candidatii din tara. Organizarea acestor probe se face cu avizul Comisiei Nationale de Bacalaureat, la cererea candidatului si in baza unui document medical care sa ateste imposibilitatea deplasarii sau a sustinerii probei in colectivitate.
Art.69. - In situatia in care, in comisiile de examen sau de evaluare, sunt cadre didactice cu domiciliul in alta localitate, comisia judeteana / a municipiului Bucuresti de bacalaureat va lua toate masurile pentru a asigura, la cererea acestora, cazarea in spatii apartinand sistemului de invatamant sau in alte spatii care sa permita incadrarea in baremul prevazut pentru cazare, conform prevederilor legale.
Art.70. - (1) Se interzice cu desavarsire colectarea sau favorizarea actiunii de colectare a unor fonduri materiale sau banesti de la candidati, de la parintii acestora sau de la orice persoana care are rude in randul candidatilor, fonduri care au ca destinatie asigurarea cazarii, a meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din centrele de testare sau de evaluare.
(2) Conducerile unitatilor de invatamant vor lua toate masurile pentru informarea cadrelor didactice, elevilor si parintilor referitor la prevederile mentionate la alin. (1) si pentru a nu permite incalcarea acestora.

Lista disciplinelor bacalaureat BACALAUREAT 2007

A. FILIERA TEORETICA

Proba
Specializare D (proba scrisa) E: O proba la alegere din aria curriculara, corespunzatoare specializarii (proba scrisa) F: O proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior (proba scrisa)
Filologie Istoria romanilor sau Geografia Romaniei O limba moderna studiata in liceu (alta decat cea sustinuta la proba b), Limba latina Istorie, Geografie, Economie, Filosofie
Stiinte sociale Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Istorie, Geografie, Economie, Filozofie, Psihologie O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Matematica
Matematica-informatica Matematica Fizica, Chimie, Biologie, Informatica O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie
Ştiinte ale naturii Matematica Fizica, Chimie, Biologie O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie

NOTA 1) In cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba d) Istoria romanilor nu mai pot sustine la proba f) Istorie universala.

B. FILIERA TEHNOLOGICA
Profil

Specializare

Proba
D (proba scrisa) E: O proba la alegere din aria curriculara, corespunzatoare specializarii (proba scrisa) F: O proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior (proba scrisa)
Servicii Turism si alimentatie publica Matematica Marketing , Economia intreprinderii Istorie, Geografie, Economie (proba scrisa)
Administrativ Matematica Contabilitate, Economia intreprinderii
Economic Matematica
Posta Matematica Exploatare postala , Economia intreprinderii
Resurse naturale si protectia mediului Industrie alimentara Matematica Operatii unitare si utilaje în industria alimentara, Ecologie si protectia mediului Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, (proba scrisa)
Protectia mediului Matematica Analiza factorilor de mediu, Ecologie si protectia mediului
Chimie industriala Matematica Procese si utilaje, Ecologie si protectia mediului
Agricol si agromontan Matematica Agro-pedologie, Ecologie si protectia mediului
Veterinar Matematica Anatomia si fiziologia animalelor domestice, Ecologie si protectia mediului
Silvic Matematica Silvicultura, Ecologie si protectia mediului
Materiale de constructii Matematica Chimia silicatilor, Ecologie si protectia mediului
Prelucrarea lemnului Matematica Tehnologia mobilei, Ecologie si protectia mediului
Tehnic Telecomunicatii Matematica Masurari speciale în telecomunicatii , Solicitari si masurari tehnice Fizica, Chimie, Istorie, Geografie, (proba scrisa)
Electronica si automatizari Matematica Masurari electrice si electronice, Solicitari si masurari tehnice
Electrotehnica Matematica Masurari electrice si electronice, Solicitari si masurari tehnice
Mecanica Matematica Organe de masini si mecanisme, Solicitari si masurari tehnice
Lucrari publice � constructii Matematica Desen de constructii si instalatii, Solicitari si masurari tehnice
Textile Matematica Materii prime textile, Solicitari si masurari tehnice
Pielarie Matematica Materii prime pentru industria de pielarie, Solicitari si masurari tehnice
Electromecanica Matematica Masurari mecanice si electrice, Solicitari si masurari tehnice

C. FILIERA VOCATIONALA
Profil

Specializare

Proba
D (proba scrisa) E: O proba la alegere din aria curriculara, corespunzatoare specializarii ( proba scrisa sau proba practica) F: O proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior (proba scrisa sau proba practica)
Artistic Arhitectura, arte ambientale si design Istoria romanilor, Geografia Romaniei Istoria artelor si arhitecturii (proba scrisa), Studiul formelor si desen (proba practica) O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (proba scrisa)
Arte plastice si decorative Istoria romanilor, Geografia Romaniei Istoria artelor si arhitecturii (proba scrisa), Studiu formelor si desen (proba practica)
Coregrafie Istoria romanilor, Geografia Romaniei Istoria baletului (proba scrisa), Dans clasic sau Dans modern (proba practica, în functie de specialitate)
Muzica Istoria romanilor, Geografia Romaniei Istoria muzicii (proba scrisa), Instrument sau Canto sau Teorie � solfegiu - dicteu (proba practica, în functie de specialitate)
Teatru Istoria romanilor, Geografia Romaniei Istoria teatrului (proba scrisa), Arta actorului (proba practica)
Pedagogic Învatator-educatoare Matematica Pedagogie generala, Psihologie O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (proba scrisa)
Bibliotecar-documentarist Istoria romanilor, Geografia Romaniei Pedagogie, Psihologie (proba scrisa)
Instructor-animator Istoria romanilor, Geografia Romaniei Pedagogie, Psihologie (proba scrisa)
Instructor pentru activitati extrascolare Istoria romanilor, Geografia Romaniei Pedagogie, Psihologie (proba scrisa)
Pedagog scolar Istoria romanilor, Geografia Romaniei Pedagogie, Psihologie (proba scrisa)
Educatie fizica si sport Liceu cu program sportiv Istoria romanilor, Geografia Romaniei Pregatire teoretica sportiva (proba scrisa), Maiestrie sportiva (proba practica) O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (proba scrisa)
Militar Muzici militare Istoria romanilor, Geografia Romaniei Istoria muzicii (proba scrisa), Instrument (proba practica) O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (proba scrisa), Pregatire militara, (proba practica)
Matematica-informatica Matematica Fizica, Chimie, Biologie, Informatica (proba scrisa) O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (proba scrisa), Pregatire militara (proba practica)
Stiinte-sociale Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Istorie, Geografie, Economie, Filozofie, Psihologie (proba scrisa) O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Matematica (proba scrisa), Pregatire militara (proba practica)
Teologic Ortodox Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane (proba scrisa) O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filozofie
Patrimoniu cultural Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane (proba scrisa), Studiul formelor si desen (proba practica)
Teologic Catolic Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Studiul Vechiului si Noului Testament, Catehism (proba scrisa)
Baptist Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Studiul Bibliei, Doctrine Biblice (proba scrisa)
Penticostal Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Doctrine Biblice, Pneumatologie (proba scrisa)
Adventist Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Studiul Bibliei, Dogmatica (proba scrisa)
Unitarian Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Studii Biblice, Istoria Bisericii Unitariene (proba scrisa)
Reformat Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Studii Biblice, Istoria Bisericii Reformate (proba scrisa)
Musulman Istoria romanilor sau Geografia Romaniei Legislatie islamica (proba scrisa)

Calendarul Examenului de Bacalaureat 2007

Sesiunea Iunie - Iulie 2007

• 1-11 mai 2007 - inscrierea candidatilor
• 15 iunie 2007 - incheierea cursurilor pentru clasa a XII-a
• 25-26 iunie 2007 - limba si literatura romana - proba orala
• 26-27 iunie 2007 - limba si literatura materna - proba orala
• 27-28 iunie 2007 - limba si literatura moderna - proba orala
• 29 iunie 2007 - limba si literatura romana - proba a) - proba scrisa
• 2 iulie 2007 - limba si literatura materna - proba c) - proba scrisa
• 3 iulie 2007 - proba obligatorie a profilului - proba d) - proba scrisa
• 4 iulie 2007 - o proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii - proba e) - proba scrisa sau practica
• 5 iulie 2007 - o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare - proba f) - proba scrisa sau practica
• 7 iulie 2007 - afisarea rezultatelor (pana la ora 16) si depunerea contestatiilor (orele 16 - 20)
• 8-9 iulie 2007 - rezolvarea contestatiilor
• 10 iulie 2007 - afisarea rezultatelor finale

Sesiunea septembrie 2007

• 16 - 20 iulie 2007 - inscrierea candidatilor
• 20 august 2007 - limba si literatura romana - proba orala
• 21 august 2007 - limba si literatura materna - proba orala
• 22 august 2007 - limba si literatura moderna - proba orala
• 23 august 2007 - limba si literatura romana - proba a) - proba scrisa
• 24 august 2007 - limba si literatura materna - proba c) - proba scrisa
• 27 august 2007 - proba obligatorie a profilului - proba d) - proba scrisa
• 28 august 2007 - o proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii - proba e) - proba scrisa sau practica
• 29 august 2007 - o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare - proba f) - proba scrisa sau practica
• 31 august 2007 - afisarea rezultatelor (pana la orele 16) si depunerea contestatiilor (orele 16 - 20)
&