joi, august 31, 2006

Ministerul Justitiei face ordine in casta notarilor publici

Ministrul Justitiei a transmis Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (UNNPR) o adresa prin care anunta ca nu va semna ordinele de numire in functia de notar public a 22 de persoane pentru care Consiliul Uniunii a formulat propuneri.

Ministrul justitiei sustine ca in aceste cazuri numirea in functia de notar public este ilegala, intrucat cele 22 de persoane propuse pentru a fi numite notari au fost declarate respinse la concursul organizat in perioada 18-19 octombrie 2005.

Prin Hotararea nr. 83/20.05.2006, Consiliul UNNPR a revenit asupra rezultatelor concursului si a dispus ca 22 de candidati respinsi la concurs sa fie redistribuiti pe locuri ramase libere.

Intrucat in preambulul Hotararii sunt invocate adrese ale Ministerului Justitiei, ministrul justitiei precizeaza ca nu a avut cunostinta de existenta acestora si nu si le insuseste.

Ministrul Justitiei solicita UNPPR revocarea Hotararii nr.83/20.05.2006 si a Hotararii nr. 109/17.06.2006 (care stabileste numarul locurilor scoase la concurs) si includerea celor 22 posturi ramase vacante in urma concursului organizat in perioada 18-19 octombrie 2005 in numarul de posturi ce urmeaza a fi scoase la concurs in perioada urmatoare.

In ceea ce priveste organizarea, pe viitor, a concursurilor pentru ocuparea unor posturi vacante de notar public, ministrul justitiei propune ca acestea sa se faca la nivel national, astfel incat sa se inlature definitiv asemenea practici, nereglementate prin nici un act normativ, care favorizeaza „selectia” si accesul in profesia de notar public cu eludarea prevederilor legale.

HotNews.ro, 31 aug 2006

Reclame care bat toba pe ulitele satelor

Campaniile de promovare ale operatorilor de televiziune digitala prin satelit (DTH) incearca sa familiarizeze romanii cu noua tehnologie. Televiziunea locala si presa din provincie au fost cele mai folosite suporturi de comunicare.

In lumea operatorilor de cablu, circula de cateva luni o anecdota cu “parfum” de credibilitate: clientii cablistilor suna la casierii si spun: “Bagati-mi si mie pe cablu televiziunea aia... Boom!”. Poate este o anecdota rautacioasa, lansata de cablisti, care sunt concurentii noilor platforme digitale prin satelit (DTH).

Dar este posibil ca oamenii simpli sa inteleaga mesajele publicitare in functie de modul in care acestea sunt formulate. Cea mai mica greseala duce la deturnarea perceptiei. Boom nu este un program TV, ci marca unei platforme DTH.

In fond, platformele digitale sunt “produse” complexe, iar agentiile de publicitate au avut misiuni dificile in crearea unui mesaj care sa le diferentieze de furnizorii de cablu sau posturile clasice de televiziune.


In ultimii doi ani, s-au lansat pe piata romaneasca patru platforme DTH. Pentru a-si face cunoscute brandurile si ofertele, cei patru au intrat si pe piata de publicitate. Potrivit monitorizarilor Alfa Cont, in primele sapte luni ale anului 2006, ei au cheltuit un volum brut de publicitate (inclusiv discounturile) de aproximativ sapte milioane de euro in presa scrisa, radio si TV.

Aceasta suma reprezinta doar 0,5% din volumul brut al pietei de publicitate din perioada ianuarie-iulie, cifrat la aproape doua miliarde de euro. Infim! In ciuda acestor cheltuieli mici, concurenta dintre cei patru a fost acerba. Boom s-a remarcat prin agresivitatea campaniilor si bugetul investit.

Mesajele publicitare s-au derulat pe TV, presa scrisa si radiourile nationale, dar si pe Internet, in baruri si publicitate stradala. Un element deosebit fata de campaniile competitorilor a fost promovarea prin intermediul site-ului, accesat de peste 200.000 de ori in prima saptamana de la lansare.

Acest fapt dovedeste ca operatorul, spre deosebire de ceilalti jucatori care au vizat publicul din mediul rural, a urmarit un public tanar, cu venituri mari. De asemenea, potrivit monitorizarilor, Boom este singurul care si-a facut publicitate in revistele cu acoperire nationala, investind o suma bruta de o suta de mii de euro in ultimele sapte luni.
Digi TV, Focus Sat si Max TV au adoptat strategii diferite.

Acestia s-au concentrat asupra presei din provincie, care este mai ieftina si ajunge mai repede la populatia din mediul rural. Campaniile au urmarit zonele neatinse de cablu, in principal cele din mediul rural, ai caror locuitori, in functie de buzunar, pot opta pentru o astfel de televiziune.

De ce au adoptat aceasta strategie? Pentru ca cele trei companii DTH sunt detinute de ce mai importanti operatori de cablu de pe piata si nu vor sa-si faca un concurent din propriul lor produs. Digi TV este detinut de RCS&RDS, UPC are Focus TV, iar MAX TV apartine lui Digital Cable System.

De remarcat ca cel mai folosit canal de comunicare de catre cei patru operatori DTH a fost televiziunea, suport publicitar cu cel mai mare impact la public. Acestia au investit aproximativ 96% din volumul brut cheltuit in 2006. Boom a avut, de-a lungul acestui an, peste 2.000 de insertii pe televiziune (acoperind aproape toate posturile).

Focus Sat a optat pentru TVR1 si Prima TV, insumand 680 de insertii in sapte luni. Spoturile Digi TV au aparut de peste 400 de ori, iar pescarul din clipul Max TV a fost vizionat de numai 30 de ori pe TVR1. Canalul public de televiziune nu a lipsit din planurile de media ale celor patru clienti publicitari.

Max TV nu a fost interesat de promovarea pe radio, optand pentru presa scrisa locala din toata tara (294 de insertii publicitare).

Potrivit reprezentantilor GMP, pentru promovarea Boom s-a cheltuit un buget net de un milion de euro in acest an. Pentru toamna 2006, Max TV intentioneaza sa investeasca 500.000 de euro intr-o campanie de comunicare. Promovarea se va desfasura pe outdoor, in presa scrisa si televiziune. La sfarsitul lunii septembrie, operatorul va decide cu ce agentie va lucra.

“Max TV are 40.000 de abonati si pentru a deveni profitabila trebuie sa atinga 70.000-80.000 de abonati”, afirma Bogdan Dumitriu, director de programe la Digital Cable System. Lupta operatorilor DTH continua, dovada si campaniile preconizate pentru sfarsitul acestui an.
Integral in Capital

Capital, 31 aug 2006

Veniti la vanatoare !

Ovidiu Nahoi descrie animalele de prada ale soselelor si exprima sprijinul EVZ pentru actiunea "Cartonasul rosu la volan".

Cu camera video impotriva carnivorilor de pe sosele.

Poate ca mai avem o sansa. Dupa groaznicul accident caruia i-au cazut victime taximetristul Radu Arustei si cineastii Cristian Nemescu si Andrei Toncu, ceva pare sa se intample.

Daca autoritatile s-au dovedit incapabile sa puna la respect specia extrem de periculoasa care a invadat strazile si soselele Romaniei, atunci macar sa reusim noi, ceilalti. Cei ramasi in viata, cei carora ne pasa.


Colegii celor doi cineasti au lansat actiunea "Cartonas rosu la volan", pentru a lupta impotriva "mitocaniei si a vandalismului de pe sosea", asa cum suna comunicatul difuzat de Hi Film Productions.

Ei invita pe oricine are posibilitatea sa-i filmeze pe potentialii criminali ai soselelor si sa-i arate opiniei publice. "Evenimentul zilei" isi va pune pagina de internet la dispozitia reporterilor de ocazie si, mai mult ca sigur, nu va fi singurul vehicul media ce o va face.

Cu cat vom fi mai multi, cu atat mai bine. Un aparat de filmat sau macar ochiul deschis al unei camere de pe telefonul mobil pot face minuni. Ne pot arata cateva dintre exemplarele cele mai periculoase.

Noua si autoritatilor care vor incerca sa puna ordine pe strazi macar sub presiunea publica, daca din proprie initiativa nu au facut-o. Poate ca atunci, primariile si administratorii drumurilor vor fi mai atenti la dirijarea circulatiei.

Iar politistii vor invata mai bine sa previna si se vor scutura de complexe, sanctionand de la vladica pana la opinca. (Sa nu ne amageasca cu cazuri de vitrina precum Adi Mutu sau fiica presedintelui, cata vreme masinile "de smecheri" ne sfideaza zilnic, incalcand reguli elementare, ca si cum Codul Rutier s-ar aplica diferit, in functie de numarul cailor-putere).

Sa-i urmarim, asadar, pe cei care ne ameninta vietile, la orice ora din zi si din noapte. Sa stie ca cineva este, totusi, cu ochii pe ei. Si ca, la urma urmelor, nici macar nu sunt greu de depistat.

Pe criminalul potential il auzi claxonand din spate, in clipa in care s-a aprins lumina verde a semaforului. Uneori, chiar cu o fractiune de secunda inainte, fiindca animalul de prada are reflexele ascutite la maximum.

Il cunosti dupa nonsalanta cu care depaseste coloana de masini ce stau la coada la stop, intrand pe contrasens sau prin stanga refugiilor de la statiile de tramvai.

Iti apare ca din senin in oglinda retrovizoare dandu-ti faruri si somandu-te, nervos, sa te dai la o parte, eventual in sant, ca sa treaca el. Te surprinde atunci cand taie curbele, cand depaseste pe linia continua in viraje fara vizibilitate sau cand forteaza depasirile, aprinzand faza lunga, bagandu-l in sperieti pe cel care vine din sens opus. Te ingrozeste atunci cand confunda strazile oraselor cu circuitele de Formula 1.

Se spune ca poti lesne afla firea omului dupa felul in care conduce. La nivel national, carentele de caracter si de educatie se traduc simplu, direct si taios: 1.300 de morti si 3.000 de raniti in accidente rutiere, de la inceputul anului.

A venit timpul sa ne invingem teama si sa actionam impotriva pericolelor publice de pe sosele. Pana cand nu ne vor extermina pe toti si vor ramane ei stapanii.

P.S.: Am observat ca multe dintre masinile puternice care incalca regulile de circulatie, in Capitala si in afara ei, au numere de inmatriculare in care prima litera din grupul de trei este "W".

Se spune ca apartin serviciilor secrete sau altor institutii ale statului. O fi asa? Sau sunt (si) masinile unor smecheri care si-au ales astfel de numere tocmai stiind ca nu vor fi opriti?

Evenimentul Zilei, Ovidiu Nahoi, 31 aug 2006

Windows Vista, 199 de dolari

Amazon.com a afisat o lista cu preturile urmatorului Windows al Microsoft, care poate fi precomandat, livrarea fiind efectuata dupa 30 ianuarie.

Amazon.com a publicat recent preturile pentru precomenzi Microsoft Windows Vista, urmatorul sistem de operare dezvoltat de corporatia Microsoft, conform publicatiei electronice PCWorld.com.

Se pare ca datele au fost culese de pe site-ul canadian al Microsoft, de unde intre timp au fost retrase. Daca datele prezentate de Amazon sint corecte, consumatorii vor primi noul produs la sfirsitul lunii ianuarie 2007. Aceeasi data a fost furnizata de Amazon si pentru Office 2007, un alt produs „fierbinte“ al Microsoft, pentru care nu exista insa deocamdata o estimare de pret.

Amazon a prezentat si o lista de preturi pentru cele trei versiuni Windows Vista dedicate consumatorilor - Windows Vista Home Basic, Windows Vista Home Premium si Windows Vista Ultimate, precum si pentru Windows Vista Business Edition, destinata companiilor.

Amazon a publicat, de asemenea, si costurile de upgrade (trecerea de la o editie inferioara a sistemului de operare la una considerata mai avansata, cu mai multe functii).

1.200 RON pentru performanta

Conform Amazon.com, o licenta Windows Vista Home Basic va costa 199 de dolari daca va fi cumparata noua sau 100 de dolari daca va fi obtinuta prin upgrade.

Windows Vista Home Premium, aflat cu un pas deasupra Home Basic in functionalitate, se va vinde pentru 239 de dolari, o versiune noua, sau 159 de dolari in cazul upgrade-ului.

Iar o licenta noua Windows Vista Ultimate, considerata cea mai avansata versiune de Vista pentru consumatorii casnici, va scoate din buzunarele doritorilor 399 de dolari (aproximativ 1.200 RON), in timp ce un upgrade la aceasta versiune va costa 259 de dolari.

Windows Vista Business va costa (in cazul unei licente noi) 299 de dolari, un upgrade fiind disponibil pentru 199 de dolari.

Microsoft tace

„Microsoft a postat, din greseala, preturile de retail pentru Windows Vista, varianta canadiana, pe site-ul sau, insa intre timp informatia a fost inlaturata.

Nu exista informatii despre preturi pe care sa le putem face publice, pentru moment, dar intentionam sa anuntam preturile pentru varianta SUA la livrarea Windows Vista RC1 cindva in acest trimestru“, e raspunsul primit, via Microsoft Romania, la solicitarea „Cotidianului“, de la compania din Redmond.

Nu este o confirmare, dar nici o infirmare a preturilor listate de Amazon, iar singura informatie oferita este ca se lucreaza inca la politica de preturi pentru fiecare editie in parte. Conform Microsoft, nu exista, deocamdata, o data clara stabilita pentru publicarea preturilor.

Convertite in dolari americani, preturile pentru Vista, exprimate initial in dolari canadieni pe site-ul Microsoft Canada, erau mai mari decit preturile de pe site-ul Amazon, lucru imposibil, avind in vedere faptul ca Microsoft tocmai a iesit dintr-un proces cu Departamentul de Justitie american, in urma caruia este obligata sa vinda sistemele de operare la acelasi pret in fiecare tara in parte, conform unor surse din Microsoft Romania.

„E prea scump“

Un sondaj realizat de publicatia electronica australiana iTWire, realizat imediat dupa afisarea preturilor canadiene, a adresat utilizatorilor intrebarea: Un pret care variaza intre 233 si 449 de dolari face ca Vista sa fie prea scump? Dintre cele

655 de raspunsuri primite in 24 de ore de la vizitatori unici, 591 (90,2%) au fost „da“, iar 64 au fost „nu“.

Cotidianul, 31 aug 2006

Andreea Marin continua sa-si promoveze sotul

Abia revenita din vacanta, Zana Surprizelor s-a si pus pe treaba. Prima ei grija a fost legata de cariera muzicala a lui Stefan Banica jr. Vedeta TVR 1 a anuntat personal redactiile ziarelor ca sotul ei va canta pe scena celui mai mare festival de muzica clasica din lume, BBC Proms.

Andreea va fi alaturi de Stefan si de aceasta data: va realiza la Londra un material care va fi prezentat in emisiunea "Surprize, Surprize".
Sotul Andreei se va afla la Londra pe 9 septembrie, in ultima seara a evenimentului din Marea Britanie, "Last Night of the Proms", in calitate de compozitor si cantautor al piesei "Numele tau", pe care o va face cunoscuta publicului de peste hotare in varianta simfonic-pop-rock, cantata in limba engleza, in duet cu soprana Angela Gheorghiu.

Andreea va merge si ea in Anglia, unde va impleti inca o data interesul personal cu cel profesional. Prezentatoarea tv va realiza la fata locului un reportaj ce va implica personalitati de prima marime si care va fi difuzat in emisiunea "Surprize, Surprize".

IMPRESARUL STA DEOPARTE

Incet, dar sigur, Andreea devine un pion din ce in ce mai important in viata profesionala a lui Banica jr. Chiar daca sotul ei este impresariat de cunoscutul manager artistic Radu Groza, diva s-a implicat in promovarea acestui moment deosebit in cariera alesului ei.

Impresarul Radu Groza s-a plecat in fata dorintei doamnei Marin-Banica, care il va inlocui doar de acesta data, conform spuselor sale.

Probabil ca Andreea a simtit ca este de datoria ei sa rezolve partea de PR, dupa ce spre sfarsitul anului trecut a fost coproducator al clipului realizat la piesa "Numele tau", filmari pe care diva le-a supravegheat personal.

"Cand sprijini pe cineva nu o faci ca sa apari in presa!... Nu vreau sa vorbesc eu despre acest lucru, pentru ca in acest moment importanti sunt, de fapt, doar protagonistii videoclipului", spunea modesta Andreea Marin la momentul respectiv. Ei bine, de data aceasta s-au schimbat putin datele problemei.

Andreea va straluci alaturi de sotul ei si de Angela Gheorghiu in propria ograda, la TVR.

"SURPRIZE, SURPRIZE" PENTRU BANICA JR

Nu este prima data cand vedeta TVR ii da o mana de ajutor lui Stefan Banica. In anul 2002, artistul si-a lansat videoclipul la piesa "Te iubesc, femeie!", (in care a aparut si Andreea), in prima editie a emisiunii "Surprize, Surprize" din acel sezon.

Apoi, luna februarie a acestui an i-a adus lui Banica jr trei premii in cadrul galei "Cei mai iubiti", trofee despre care s-a spus ca ar fi fost un fel de dar de nunta al Andreei Marin, tinand cont de faptul ca vedeta a fost consultata la realizarea listelor cu nominalizati.
Integral in Ziarul

Ziarul, 30 aug 2006

Un suedez ne adinceste complexul Nobel

Direct de la sursa: cit de politic e Nobelul, care sint problemele cu care se confrunta juriul si de ce nici un autor roman n-a fost inca premiat.

Aflat pentru citeva zile la Bucuresti, Kjell Espmark a sustinut ieri o conferinta cu titlul „Decernarea Premiilor Nobel pentru literatura: ambitii si dificultati“. Membru al Academiei Regale Suedeze si al Comitetului Nobel pentru Literatura, Espmark a fost, pina in anul 2005, presedintele acestui comitet.

In conferinta de la Academia Romana, suedezul a primit diploma „Meritul Academic“ de la presedintele Ionel Haiduc.

Criteriile de premiere au variat

Kjell Espmark a explicat diversele etape in acordarea premiilor prin diferitele interpretari date dorintei lui Alfred Nobel de a recompensa „cea mai importanta opera intr-o directie ideala“ si subliniind aici dificultatea interpretarii acestei directii „ideale“.

Pe de alta parte, schimbarea membrilor Academiei Suedeze a condus, in repetate rinduri, la modificarea criteriilor si la alegerea unor scriitori respinsi anterior, cum a fost cazul lui Anatole France sau al lui George Bernard Shaw in perioada interbelica.

„Nobelul nu e o chestiune europeana“

Desi Academia Suedeza a primit critici dure, in trecut, pentru ca oferea premiile mai ales autorilor europeni, Espmark a evidentiat efortul de a trece la o perspectiva internationala, semnalind totodata ca, decenii la rind, nu se putea vorbi despre o „reala reprezentare a literaturii asiatice“.

Juriul se confrunta cu problema analizarii unor opere scrise in limbi din afara Europei, insa premierea lui Wole Soyinka din Nigeria, in 1986, si a lui Naguib Mahfouz din Egipt, in 1988, reprezinta pentru Kjell Espmark o „iesire din europocentrism“.

Orice alegere, interpretabila politic

Recunoscind aparitia discutiilor despre politizarea Nobelului, academicianul suedez a tinut sa sublinieze ca e greu de definit implicarea in politic, amintind cazul lui Czeslaw Milosz, Nobelul pentru literatura din 1980: „Chiar si o nonalegere poate fi o alegere politica; daca premierea lui Milosz a fost legata de situatia politica din Polonia, respingerea lui ar fi insemnat acelasi lucru, ca nu l-am fi ales tocmai pentru a evita discutiile“.

In plus, Espmark a mai spus ca premiile nu se acorda unor tari, ci unor autori, indiferent de nationalitatea lor.
Integral in Cotidianul

Cotidianul, 30 aug 2006

Turcescu i-a taiat legatura telefonica lui Vadim

De ce a iesit Sandru cu documente vechi sustinand ca sunt inedite?

Robert Turcescu a acuzat-o pe Lavinia Sandru ca reincalzeste ciorba dosarului lui Vadim prezentand ca inedite documente vechi, manipuland astfel opinia publica. Ziarul Ziua a publicat inca din 3 noiembrie 2003 documentul prezentat duminica de Sandru. Tot ziarul Ziua prezentase cu mult inainte si scrisoarea lui Vadim catre Nicolae Ceausescu.

"In comparatie cu un jurnalist sau un lucrator de la arhive, eu am un program politic si acest proiect politic se refera la deratizarea clasei politice.

Nu conteaza daca documentele sunt inedite sau au fost publicate, important e ca ele nu au fost luate in considerarea de CNSAS atunci cand s-a decis ca Vadim Tudor nu a facut politie politica", a explicat Lavinia Sandru de ce a iesit duminica in public cu documentele respective.

Vadim Tudor "scos" din emisune de Turcescu

Intervenit telefonic in cadrul emisiunii pentru a-si exprima punctul de vedere, Vadim Tudor a folosit apelative ca "vagaboanda, vanzatoare de bilete la circ, curva", la adresa Laviniei Sandru, expresii ce l-au determinat pe Robert Turcescu sa ceara intreruperea legaturii telefonice cu liderul PRM.

Sandru: Daca Basescu va duce cruciada la bun sfarsit ne va avea parteneri

Lavinia Sandru a raspuns acuzatiilor formulate anterior de Vadim Tudor, potrivit carora ea s-ar fi intors de urgenta in tara pentru a-l ataca pe liderul PRM la comanda lui Traian Basescu. Acuzatiile lui Vadim au fost catalogate de catre Sandru ca simple aberatii.

Sandru a precizat ca PIN il va sustine pe Traian Basescu atata timp cat acesta va duce la bun sfarsit cruciada pentru deparazitarea clasei politice, dar nu va uita jignirile aduse in trecut.

HotNews.ro, Ionut Baias, 29 aug 2006

IPIFF la prima editie

Festivalului International al Producatorilor de Film Independenti - IPIFF 2006, primul festival de film din Romania dedicat producatorilor de film, va avea loc la Constanta, in perioada 4-10 septembrie.

IPIFF isi propune sa abordeze fenomenul cinematografic mutand accentul pe un element mai putin discutat in mod obisnuit, dar absolut esential - productia de film si oamenii angrenati in aceasta meserie.

La capitolul filme, IPIFF vine cu o sectiune competitiva (Competitia) dedicata celor mai recente productii de lungmetaj romanesti, care va include avanpremiere nationale ca Happy End (r. Radu Potcoava) si Dragoste pierduta (r. Petre Nastase), precum si cele mai de succes productii autohtone, apreciate deja in cadrul mai multor festivaluri internationale de prestigiu: Legaturi bolnavicioase (r.

Tudor Giurgiu), A fost sau n-a fost (r. Corneliu Porumboiu), Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (r. Catalin Mitulescu). Va exista, de asemenea, o sectiune competitiva de scurt-metraje, in cadrul careia spectatorii constanteni vor putea urmari numeroase productii, apartinand atat genului de fictiune (Marilena de la P7 in regia lui Cristian Nemescu, Lampa cu caciula - r.

Radu Jude, Iubire de-o noapte, r. Florin Kevorkian si altele), cat si celui documentar (Evadare din trup - Sever Frentiu, r. Laurentiu Damian sau Cate ceva despre Regina Maria, semnat Sorin Iliesiu).

De asemenea, IPIFF propune publicului si o sectiune non-competitiva, Panorama, care va prezenta productii straine recente de marca, in avanpremiera nationala - intre care Tideland, ultimul film al lui Terry Gilliam, Transylvania, cea mai recenta pelicula semnata Tony Gatlif, si The Lost City, o altfel de poveste a revolutiei cubaneze, filmata si regizata de actorul Andy Garcia.

Pe intreg parcursul festivalului vor avea loc proiectii in trei locatii: Glendale Cinema Tomis Mall, Cinema Studio si Arenele Tomis.

Deoarece IPIFF priveste fenomenul cinematografic din perspectiva producatorului, omul care sta traditional in umbra filmului, o noutate absoluta o reprezinta training-ul de productie de film, organizat pe intreaga perioada de desfasurare a festivalului cu sprijinul prestigioasei organizatii britanice New Producers Alliance, care se ocupa de 10 ani cu organizarea de programe de pregatire in

materie de productie pentru tineri cineasti. Training-ul, sustinul de Anita Lewton, membra a Comitetului Director al NPA si producatoare independenta, reprezinta un curs concis ce urmareste toate capitolele productiei de film: dezvoltare de scenarii si proiecte, trecerea de la scurt la lungmetraj, finantare, programare, vanzari, distributie.

In seara de deschidere a IPIFF, la Arenele Tomis, va fi proiectat filmul lui Catalin Mitulescu, Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii, premiat la Cannes anul acesta in sectiunea Un Certain Regard cu premiul pentru Cea mai buna interpretare, acordat actritei Dorotheea Petre.
Gala de Decernare a premiilor IPIFF va avea loc in data de 10 septembrie, la Teatrul National Constanta, cu incepere de la ora 19.

Festivitatea de premiere va fi urmata de un concert al trupei franceze Nadara (interpretii coloanei sonore a filmului Transylvania) si de spectacolul Satra, sustinut de Ansamblul muzical-coregrafic Copiii Soarelui din Chisinau, care va interpreta piese din coloana sonora a filmului semnat de Emil Loteanu.

IPIFF este un eveniment organizat de Consiliul Judetean Constanta si Uniunea Producatorilor de Film si Audiovizual din Romania, UPFAR-ARGOA.

HotNews.ro, 30 aug 2006

Oana Zavoranu nu il vrea la nunta ei pe "tata-socru"

Oana si Pepe se vor casatori in aceasta toamna doar in prezenta prietenilor si a cunoscutilor.

Din cauza relatiilor tensionate din familiile celor doi este foarte posibil ca parintii lor sa nu ia parte la ceremonie.

"Un socru de cosmar"

Bruneta, marul discordiei in ambele cazuri, si in familia ei, si in cea a lui Pepe, a marturisit unor apropiati ca nu are nevoie de socrul ei sa o conduca la altar, pentru ca stie si singura drumul.
Disputele dintre Oana si viitorii ei socri au pornit in momentul in care aceasta a aflat ca nu se numara printre preferatele lor pentru "postul" de nora. Se pare ca vedeta, vulcanica din fire, le-a replicat in maniera ei caracteristica si le-a intors defintiv spatele. Tensiunile s-au consumat cu precadere intre ea si Ion Pascu zis Talent, tatal lui Pepe.

Din cauza deteriorarii relatiilor cu aleasa fiului sau, acesta nu este foarte convins ca vrea sa asiste la nunta. Evident, miresei ii convine de minune situatia. Surse din anturajul Oanei sustin ca, intrebata fiind daca ar accepta sa fie insotita de socrul ei pe drumul spre altar, Querida le-a raspuns scurt: "Nu am nevoie de companie. Stiu si singura drumul".

Chiar daca traditia nu prevede ca mireasa sa fie condusa de tatal mirelui la altar, in cazul fostei actrite de telenovela acest lucru ar fi putut fi acceptat, intrucat tatal ei a decedat in urma cu cativa ani.
Integral in Averea

Averea, 30 aug 2006

Statul roman a redevenit unicul proprietar al Daewoo Craiova

Oficialii romani si reprezentantii companiei sud-coreene Daewoo au semnat, miercuri 30 august, contractul de transfer de actiuni si tranzactie asupra creantelor intre Daewoo Motor Coreea si Daewoo Automobile Romania, prin care statul redevine unicul proprietar al uzinei de la Craiova. Cele 51% din actiunile detinute de compania coreeana au fost rascumparate pentru suma de 60 de milioane dolari.

Codrut Seres, ministrul economiei si Comertului a anuntat ca finalizarea tranzactiei este estimata pentru perioada 15 - 20 octombrie 2006, iar procedura de privatizare a uzinei cu un investitor strategic va incepe in termen de doua luni de la finalizarea acesteia.

Conform unui comunicat de presa al ministerului economiei, din totalul tranzactiei, pachetul de actiuni are valoarea de 50 de milioane de dolari, iar 10 milioane de dolari reprezinta datoriile uzinei din Craiova catre firme din grupul Daewoo.

„Finalizarea tranzactiei este estimata pentru perioada 15 - 20 octombrie 2006, iar procedura de privatizare a uzinei cu un investitor strategic va incepe in termen de doua luni de la finalizarea acesteia”, a declarat ministrul Seres.

Oficialul MEC a mentionat ca „in prezent, Daewoo Automobile Romania S.A. Craiova lucreaza, are contracte si licente de fabricatie si intentioneaza sa lanseze un nou model de automobile in urmatorii doi ani, pentru a se mentine pe piata”.

Vicepresedintele Daewoo Automobile Romania, Ion Ion, a declarat ca uzina va incepe sa faca angajari in perioada urmatoare, mentionand ca cifra de afaceri pentru primele sase luni ale acestui an este de aproximativ 260 de milioane de dolari.

Contractul a fost semnat de You Sik Kim, presedinte si lichidator al Daewoo Motor Co. Ltd, si de Ion Ion, vicepresedintele Daewoo Automobile Romania, in prezenta ministrului Economiei si Comenrtului, Ioan Codrut Seres.

HotNews.ro, A.V., 30 aug 2006

Guvernul este generos cu profesorii

Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri o noua suplimentare bugetara. Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a anuntat ca cei mai multi bani ii va primi ministerul Educatiei, ca urmare a semnarii protocolului cu federatiile sindicale din invatamant.

Vladescu a declarat ca deficitul bugetului va fi mentinut la 2,5%, iar suplimentarea bugetului nu va influenta nivelul prognozat al inflatiei pentru acest an.

"Avem bani si vrem sa-i cheltuim. Este evident ca aplicarea cotei unice a adus mai multi bani la buget. Au crescut veniturile la buget provenite din impozitul pe venit si impozitul pe profit si sumele provenite din colectarea TVA”.

Cei mai multi bani au fost alocati educatiei, acesta fiind principalul motiv pentru care s-a facut rectificarea bugetara, a explicat ministrul Finantelor.

In urma rectificarii bugetare de miercuri, au fost acordate 715,4 milioane de lei noi (7.154 miliarde lei vechi) pentru proiecte de investitii in invatamant, si 400 de milioane RON (4.000 de miliarde ROL) pentru salariile profesorilor. In acest an au mai fost alocati domeniului educatiei 3.500 de miliarde lei vechi, iar ulterior, 13.000 de miliarde lei vechi.

Sume suplimentare de 200 de milioane RON (2.000 de miliarde ROL) au fost alocate pentru programul de dezvoltare a infrastructurii rurale. Banii sunt destinati proiectelor propuse de administratia locala, privind realizare de poduri consolidari de maluri, amenajarea albiilor de rauri.

Finantari suplimentare de 200 de milioane RON , (2.000 de miliarde ROL) au fost alocate pentru programul de dezvoltare a infrastructurii rurale. Banii sunt destinati proiectelor propuse de administratia locala, privind realizare de poduri consolidari de maluri, amenajarea albiilor de rauri.

Prin rectificare cresc cu 566,3 milioane lei (5.663 miliarde lei vechi) si fondurile destinate platii pensiilor agricultorilor, indemnizatiile pentru cresterea copilului, ajutoare pentru incalzirea locuintei.

Fonduri suplimentare de 66,8 milioane de lei noi (668 miliarde lei vechi) au fost alocate pentru finantarea investitiilor in spitale.

De ajutoare de la guvern vor avea parte si producatorii agricoli, 130 de milioane de lei (1.300 miliarde lei vechi) fiind alocate pentru sustinerea lucrarilor agricole de toamna.

HotNews.ro, D.G., 30 aug 2006

Mitropolitul N. Corneanu: Preotii ce au colaborat cu Securitatea trebuie sa marturiseasca

Cristina Liberis: In 1962, cind ati ajuns mitropolit al Banatului, comunismul era in plina ascensiune. Care a fost relatia dumneavoastra, in acea perioada, cu regimul?

Nicolae Corneanu: Si pentru clerici, ca si pentru altii, dar mai ales pentru ierarhi a fost o perioada dificila, prin faptul ca regimul din acea vreme pretindea bisericii sa nu se opuna regimului ci, intr-un fel, sa colaboreze cu regimul.

[i:2:d]Eu insumi, cand am ajuns episcop la Arad, in 1960, una din primele vizite ce mi s-a facut, a fost din partea sefului Sigurantei, nu era atunci Securitatea, era Siguranta, care a venit la mine si mi-a spus: eu sunt ceea ce sunt si as dori sa colaboram.

Eu am spus: nu stiu in ce fel putem sa colaboram si atunci el mi-a spus: as dori ca sa tinem legatura unul cu altul si in acest sens va voi vizita deseori, va voi cauta si v-as ruga sa nu ma refuzati.

In felul acesta, am intrat intr-o asa zisa colaborare cu Securitatea de atunci si sigur ca scopul lor era acela de a avea in conducatorul unei institutii, cum era acea a bisericii, un om care sa nu le fie potrivnic.

Adica, avand o legatura cu un ierarh, ei erau, sa zicem, siguri ca ierarhul respectiv nu face o politica potrivnica regimului, indemnand oamenii sa se opuna regimului, incurajand pe oponentii regimului si sigur ca in conditiile de atunci, n-am facut opozitie regimului.

A fost o perioada foarte grea, cand, in ciuda faptului ca erau situatii cu care nu puteam fi de acord, totusi, eram obligat sa nu reactionez sau sa nu ma manifest impotriva masurilor pe care le lua regimul sau impotriva oamenilor regimului.

Din acest punct de vedere, a fost o perioada foarte dificila, care, as zice asa, m-a marcat intr-un sens negativ, creindu-mi foarte multe framantari sufletesti, prin faptul ca asistam la situatii potrivnice credintei mele si convingerilor mele, cand a trebuit sa nu reactionez sau sa nu ma manifest ca fiind potrivnic regimului.

C.L.: V-ati fi putut opune?

N.C.: Da, cu riscul sau cu consecinta de a nu mai fi putut ramane in functia pe care o aveam.

C.L.: Ati considerat ca, din functia pe care o aveati, puteati face mai mult pentru cei din jur?

N.C.: Da, in sensul de a-i acoperi, de a-i ajuta, pentru ca, mai ales preotii, erau foarte urmariti, erau sub observatia continua a organelor de securitate. Regimul era unul ateist, evident, sau manifestandu-se in mod ateist si oricine care nu acepta regimul, sigur ca era imediat supus rigorilor vremii respective
Biografie

Nicolae Corneanu, mitropolitul ortodox al Banatului, s-a nascut la 21 noiembrie 1923, la Caransebes, intr-o familie de preot. In 15 decembrie 1960 a fost ales episcop al Aradului, apoi ca arhiepiscop de Timisoara si Caransebes si mitropolit al Banatului, in anul 1962, functie in care a ramas pana in prezent.
Ori eu i-am acoperit pe toti atat cat am putut.

Atunci cand eram intrebat despre unul sau altul daca se manifesta impotriva regimului sau impotriva educatiei ateiste care se facea atunci, eu ii acopeream, spunandu-le tuturor care ma intrebau: nu va legati de cutare sau cutare, pentru ca nu va e dusman, nu va e potrivnic, e preot, e student in teologie, dar isi vede de treaba lui si nu are nimica cu regimul.

C.L.: Si il lasau in pace sau era urmarit in continuare?

N.C.: Erau permanete urmariri. (...) Trebuie sa va spun ca eu insumi in perioada
dinaintea sarcinii de arhiereu am fost arestat la un moment dat. Eram consilier aici la mitropolie si pe motivul ca am adapostit cativa fugari care venisera din strainatate in tara ca sa sustina rezistenta anti-comunista si aceia fiind arestati.

Si la cercetarile care s-au facut, au marturisit ca i-am adapostit o vreme, am fost si eu arestat in Timisoara. Am stat aproape patru luni in beciul de aici al Sigurantei, care era chiar pe strada unde se gaseste acum Mitropolia sau Centrul Mitropolitan.

(...) Sigur ca n-am denuntat pe nimeni, dar dupa patru luni am fost pus in libertate, crezand cei de la Securitate ca prin mine, sau avand eu legaturi cu fugari sau reactionari, vor putea fi prinsi si potrivnicii regimului din vremea aceea.

C.L.: Si cei care va urmareau erau chiar colegi de ai dumneavoastra? Din mitropolie? Ati aflat, stiati acest lucru la momentul respective sau ati aflat peste ani?

N.C.: Nu. Stiam chiar de atunci, in ce sens. Siguranta, ulterior Securitatea, contacta aproape pe toata lumea. Pe toti salariatii unei institutii publice. Si niciodata nu stiai care din colegi, care din prieteni, chiar erau si ei sub supravegherea si influenta
Securitatii, pentru ca puteai sa te astepti chiar si de la fratele tau de sange, sa zicem, sau prietenul tau cel mai apropiat sa fie unul din cei care contactat de Securitate si obligat sa denunte tot ceea ce stia fiecare.

As fi preferat teroarea fizica celei sufletesti

C.L.: Dumneavoastra aveti vreun regret din perioada aceea in care v-au obligat sa denuntati pe cineva?

N.C.: Nu, nu. Singurul lucru, sa zic asa, pe care l-am putut pastra in constiinta mea, in sensul ca, in ciuda presiunii sau a obligatiilor pe care le impunea Securitatea in acea vreme, n-am denuntat pe nimeni, n-am facut rau nimanui.

A fost singurul lucru pe care mi l-am putut pastra, adica constiinta de a nu fi facut rau nimanui. Dar odata ce aveam legaturi cu ei, nu mai era vorba de verticalitate.

Era cineva de la Securitate, care ma contacta saptamanal, ieseam in strada sau venea chiar la mine unde locuiam si imi cerea sa dau informatii si sigur spuneam: n-am vazut pe nimeni, nu cunosc nimic.

C.L.: Rapoarte scrise vi se cereau?

N.C.: Si in scris a trebuit sa dau, da, aproape regulat. (...) Ei voiau sa stie daca am luat contact cu cineva, voiau sa afle tot ceea ce ii interesau pe ei, legat de asa zisii fugari sau reactionari.

C.L.: V-ati intilnit peste ani cu o parte dintre cei care au facut presiuni asupra dvs?

N.C.: Nu, spre linistea mea sufleteasca, nu i-am mai intalnit.

Am fost in situatia de a ne calca pe constiinta si de a ne vinde unii pe altii

C.L.: Cum ati putea caracteriza perioada acelor ani?

N.C.: Cred ca a fost o perioada - si banuiesc ca nu numai eu eram supus presiunilor -, una din perioadele cele mai dificile si cele mai penibile in acelasi timp. Pentru noi, ca romani, eram in situatia de a ne calca pe constiinta proprie si de a ne vinde unii pe altii.

Repet. Am putut sa ma pastrez in asa fel incat sa nu fac rau nimanui, dar si astazi, legaturile care le-am avut cu oamenii Securitatii, sunt ca un fel de povara pe suflet. Pentru ca erau oamenii care, sa zic asa, sustineau regimul acela de teroare, cu care
intr-un fel am colaborat, prin faptul ca aveam relatii cu ei.

Recunoastere publica

Intre anii 1978 - 1981 a fost membru in Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, iar din 1992 este membru de onoare al Academiei Romane. Mitropolitul Banatului a primit in anul 1997 premiul conferit de Grupul pentru Dialog Social "Pentru intreaga activitate inchinata adevarului, dreptatii si libertatii, valori supreme ale umanitatii", iar in anul 2000 a fost decorat cu Ordinul National "Pentru Merit" in grad de Mare Cruce.
(...) Cred ca a fost o perioada mai crunta decat o putem descrie in cuvinte obisnuite. Sigur ca am trecut peste ea, si acuma putem vorbi cu usurinta despre acele vremuri. Dar pentru constiinta mea, a fost o perioada de teroare; aproape ca ar fi fost de preferat teroarea fizica acelei terori sufletesti la care eram supusi.

Exista un santaj al dosarelor, din afara Bisericii

C.L.: In cadrul bisericii se vorbeste despre un joc al dosarelor, care mai nou este folosit de politicieni sub forma unui santaj pentru ceea ce ai facut cu ani in urma, pe vremea Securitatii: daca ai tradat, sau nu. Se foloseste acest lucru?

N.C.: Cred ca da. Pana la un punct insa. Adica nu stiu in ce masura este vorba de un anumit santaj sau cine il face. Insa in cadrul bisericii as zice totusi ca nu a avut un efect prea mare, acest santaj a venit mai mult din afara bisericii, exercitat asupra
oamenilor bisericii.

Si poate exista si o explicatie aici. Asta pentru ca nu stiu daca cineva din oamenii bisericii, ar putea spune ca n-are un dosar. Poate cei mai tineri, dar oricare din cei care am trecut printr-o anumita perioada de timp, avem dosarul nostru.

Eu pe al meu l-am vazut, la Siguranta. Trei dosare foarte voluminoase si cred ca toti avem dosarul nostru.

Si spun asta pentru ca, asa cum spuneam, am avut de-a face cu oamenii Securitatii care ma tineau sub permanent control , care ma aveau in permanenta la dispozitia lor, trebuind sa le tin usa deschisa si sa stau de vorba cu ei.

Sigur nu le-am facut pe plac, nu le-am implinit dorintele dar nu i-am respins, nu i-am criticat, nu i-am condamnat si lucrul asta sigur ca constituie o povara pe constiinta mea.

Si cred ca aceasta povara, chiar daca nu o au toti, ar trebui s-o aiba pentru ca toti am trecut printr-o anumita perioada de timp. Singurii care poate au fost scutiti de ponoasele acelei perioade au fost cei care au reprezentat acea perioada de timp, si care au facut
politica vremii.

Dar toti ceilalti, intr-un fel, au fost victimele acelei perioade, foarte dureroase si regretabile in acelasi timp.

Interviul de fata face parte din volumul "Patriarhul", in curs de aparitie

HotNews.ro, 30 aug 2006

Concert dedicat Zilei Limbii Romane

Joi, 31 august 2006, la ora 11.00 la sediul Asociatiei “21 DECEMBRIE 1989” din strada Batistei, numarul 24A, Bucuresti, organizatorii campaniei “Basarabia Pamant Romanesc” au placerea sa va invite la conferinta de presa prilejuita de incheierea oficiala a acestei actiuni.

La aceasta conferinta vor fi prezentate atat cifrele campaniei cat si actiunile care au fost organizate in decursul celor 2 luni.

Dupa conferinta, in Piata Universitatii, in fata T.N.B., intre orele 16.00 -22.30, va invitam sa participati la concertul dedicat Zilei Limbii Romane. La aceasta manifestare vor participa formatiile si artistii : Luna Amara, Snails, Bucium, L.O.S.T., Pistol cu Capse, Veritasaga, Nimeni Altu’, Katana, Buzz, KST, Stereodoping.

Toti acestia si-au aratat sustinerea fata de campania noastra si au acceptat sa participe la acest eveniment pentru a arata romanilor de dincolo de Prut ca nu au fost uitati de catre fratii lor din patria mama.

Asociatia "21 Decembrie 1989"
Grupul Independent pentru Democratie
Civic Media
Institutul Fratii Golescu
Grupul de actiune "Noii Golani"
Alianta Civica

Persoana de contact: George Simion.
Telefon: 0729 950890
Email: contact@romanism.net
Site: www.romanism.net

HotNews.ro, Ionut Baias, 30 aug 2006

Ultima moda in e-fraude

Infractorii virtuali isi diversifica metodele si sustrag sume tot mai mari de bani prin practici din ce in ce mai ingenioase.

„Cybercrime“ sau crima cibernetica reprezinta un termen folosit pentru a descrie activitati criminale in care computerele sau retelele sint un instrument sau o tinta pentru acestea.

Dincolo de aceasta definitie, exista multe tipuri de atacuri care pot pagubi financiar sau prejudicia alte persoane, iar acestea sint, adeseori, necunoscute sau confundate de utilizatorii de calculatoare.

Printre cele mai frecvente tipuri de crime cibernetice exista ceea ce se numeste „spamming“, sau trimiterea de e-mailuri nesolicitate, furtul de proprietate intelectuala (filme, muzica sau software descarcate sau partajate pe Internet fara a detine licenta), acces neautorizat, scrierea de virusi sau raspindirea acestora, atacurile de tip „denial-of-service“ (atacarea unui

server care gazduieste o pagina web, si blocarea disponibilitatii acesteia, pe Internet, pentru vizitatori) sau spionajul electronic.

Exista si furt de identitate, pornografie infantila, fraudarea cardurilor de credit, terorism cibernetic, hartuire online, „phishing“ (atunci cind primiti, spre exemplu, un mesaj in care un raufacator se da drept o banca, folosind antetul sau o pagina web care seamana cu originalul, cerindu-va datele personale, pe care le foloseste apoi pentru a va goli contul).

Atentie la bani

Majoritatea infractorilor virtuali comit aceste crime cu scopul de a scoate bani. De aceea, protectia calculatorului (si implicit a informatiilor sensibile), precum si o atentie foarte mare la navigarea pe Internet sint vitale pentru a nu deveni o victima a acestor atacuri, multe deosebit de ingenioase.

Un produs antivirus nu va garanteaza faptul ca, printr-un singur click, puteti ramine fara cont in banca. De aceea, cel mai prudent este sa discutati cu un specialist despre cum va puteti proteja si sa cautati cit mai multe informatii despre ceea ce intentionati sa faceti pe Internet, fie ca doriti sa cumparati produse online sau ca vreti sa completati un formular cu datele personale.

Nu uitati faptul ca o banca nu va va cere niciodata PIN-ul cardului sau ca puteti da un telefon inainte de a lua o decizie.

„Intreprinzatorii“ crimei

Printre cele mai spectaculoase fraude electronice produse in tara noastra se afla crearea unui site web fals, care semana cu cel al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), apoi trimiterea unor e-mailuri care contineau un link catre acest site, pe care erau cerute informatii precum codul PIN al cardurilor, si care cerea bani pentru sinistrati. De fapt, banii au ajuns direct in conturile phisherilor romani.

Utilizatorii romani de Internet au primit, in cursul ultimilor ani, mesaje de acest tip pe e-mail si de la alti infractori care se dadeau drept banci reputate, cerind informatii confidentiale in numele acestora.

Virusul care ia „ostatici“ fisiere din calculator, pe care le muta la 30 de minute in directoare ascunse pina cind proprietarul plateste o „rascumparare“ de 10,99 dolari, a stirnit hohote de ris, dar a facut si pagube insemnate.

345 de invinuiti, 44 de arestati

Portalul www.eFrauda.ro ne anunta ca in anul 2005, in tara noastra, pentru infractiunile privind fraude pe Internet au fost invinuite 149 de persoane, dintre care 13 arestate, pentru infractiunile informatice au fost invinuite 76 de persoane si patru arestate, 68 de invinuiti de infractiuni cu carti de credit, dintre care 23 de arestati.

Pentru pornografie infantila au fost invinuite 31 de persoane si doua arestate, iar pentru alte infractiuni de natura informatica au fost invinuite 21 de persoane, dintre care doua arestate. Pentru 2006, datele inca nu sint disponibile.

Cotidianul, 30 aug 2006

Berceanu si-a facut public dosarul

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu si-a prezentat miercuri dosarul de la CNSAS. Acesta s-a aratat surprins ca dosarul sau de urmarit a a fost inclus in categoria celor de siguranta nationala. Motivul principal pentru care a fost urmarit de securitate era acela ca intentiona sa paraseasca tara cu deltaplanul.

Berceanu a dat de inteles ca dosarul sau a fost trecut la categoria siguranta nationala in anul 2000, printr-o decizie care apartine fie actualei securitati, adica SRI, fie presedintelui Constantinescu:” in interiorul dosarului nu e nimic de siguranta nationala, singurul lucru de siguranta nationala e numele meu”.

In acea perioada Berceanu era ministru al Industriilor si Comertului si membru in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Democratul a concluzionat ca:"ori presedintele Emil Constantinescu a facut politie politica in anul 2000, ori actualele servicii secrete au facut politie politica".

Amuzat de notele, care apareau in dosarul sau, Berceanu a declarat ca Securitatea il acuza de atitudine si comentarii dusmanoase:"eu faceam tot felul de afirmatii, aveam gura mare ca si acum si spre deosebire de multi altii, care aveau aceleasi pareri, eu le spuneam peste tot si sigur ca asta a deranjat".

Dosarul ministrului Transporturilor cuprinde 300 de pagini si va publicat pe internet in urmatoarele zile.


HotNews.ro, D.G., 30 aug 2006

marţi, august 29, 2006

Posibila plecare a lui Teo Trandafir de la Pro TV

Teo ar putea parasi Pro TV, pentru un job la Canal D, postul de televiziune ce va fi lansat de trustul de media turc Dogan, sau pentru Romantica, postul de telenovele al carui management este asigurat de Realitatea Media, companie controlata de Sorin Ovidiu Vantu.

Doua dintre sursele contactate au confirmat plecarea lui Teo catre Canal D, unde va primi o prima de instalare de 400 de mii de euro si un salariu de 40 (sau 50) de mii de euro. Cea de-a treia sursa afirma, in schimb, ca Teo pleaca la Romantica sau o alta entitate audiovizuala controlata de Sorin Ovidiu Vantu.

HotNews.ro, 28 aug 2006

Logan, atacat din Iran si India

Idealul constructorilor de automobile din intreaga lume a devenit in ultimii ani realizarea unei masini care sa fie cat mai competitiva si mai ieftina.

Statisticile spun ca doar 20a din populatia lumii detine masini astfel incat, in ultimii ani mari producatori auto ca General Motors, Ford , Merceds BMW, Fiat, au cheltuit miliarde pentru a reusi sa conceapa modele cat mai ieftine, renuntand la o parte importanta din accesoriile care compun automobilul modern, fara a afecta insa controlul si siguranta.

Primii care a reusit acest lucru au fost francezii de la Renault prin modelul Dacia Logan.

Pretul de baza al unui model Logan pe pietele europene este acum de 9.300 de euro, fiind astfel cea mai ieftina masina noua de pe piata.

Modelul Logan se vinde ca painea calda, mai ales caum de cand a fost lansata si varianta Diesel, care costa 9.840 de euro si indeplineste standardul de poluare Euro4.

Conducerea Renault a anuntat extinderea producerii modelului Logan in India si Brazilia in 2007.

In acelasi timp, Logan va avea un concurent serios. Producatorul de automobile Iran Khodro ameninta suprematia modelului Logan in Europa prin deschiderea unor noi linii de productie in Europa pentru modelul Samand.

Iran a deschis o linie de productie in Minsk, Belarus, ce va reprezenta punctul de plecare pentru comercializarea modelului Samand in intreaga Europa. Fabrica va avea o capacitate de productie de 6.000 de unitati pe an si are posibilitatea de a extinde cifra pana la 60.000.

Sub 10.000 de euro, un bolid Euro2

Samand este considerata masina nationala in Iran, la fel ca modelul Dacia Logan in Romania. Pretul unui model Samand a fost stabilit la 9.750 de euro, in varianta cea mai simpla, in a carei echipare nu sunt incluse aerul conditionat, geamurile electrice, radioCD-ul sau inchiderea centralizata. Are, in schimb, ABS si dublu airbag, "accesorii" impuse de UE.

Samand are un motor Otto de patru cilindri care genereaza o forta de 100 de cai putere si o viteza maxima de 180 de kilometri pe ora. Modelul dotat cu tranmisie manuala are un consum mediu de 6,6 litri pe suta de kilometri, in timp ce varianta cu cutie de viteze automata consuma 7.3 litri pe suta de kilometri.

Deocamdata, acest propulsor anima doar masinile pe care Samand le pune in miscare in Iran si cele din tarile din afara Europei Occidentale, in special in Rusia si Kazahstan. Motorul corespunde normelor de poluare Euro2, dar oficialii de la Iran Khodro sustin ca acesta va fi imbunatatit si ca va fi mult mai "verde".
Standardul de poluare impus de Uniunea Europeana este Euro3 si incepand cu ianuarie 2007, Euro4.

In India masinile costa cat motoretele

Nici producatorul indian Tata Motors nu sta cu mainile in san. Recent, onstructorul de la Mumbay a anuntat finalizarea unui proiect pe baza caruia se va fabrica un automobil ce va costa aproximativ 2.000 de dolari!

Evenimentul Zilei, 26 aug 2006

Explozia din Antalya a fost revendicata

O grupare armata kurda, Soimii libertatii din Kurdistan (TAK), a revendicat, marti, pe pagina sa de Internet, atentatul comis luni in statiunea mediteraneana turca Antalya, in care au murit trei persoane si 20 au fost ranite, transmite AFP.

TAK spune ca a comis atentatul ca represalii la politica Turciei de pedepsire a comunitatii kurde, inclusiv arestarea liderului Partidului muncitorilor din Kurdistan, Abdullah Ocalan, condamnat in 1999 la inchisoare pe viata.

Martorii la atentat au spus, luni, ca o motocicleta parcata langa un tramvai a explodat.

Doi martori au declarat ca au auzit o explozie de mare putere, care a provocat spargerea geamurilor si a declansat un incendiu intr-o zona comerciala din centrul orasului. "O motocicleta parcata langa un tramvai a explodat, iar fragmentele acesteia au fost imprastiate in toate partile. Un vanzator ambulant a fost ucis", a declarat un martor.
Politia locala a declarat ca doua persoane au fost ucise in urma atacului, iar un ofiter a afirmat ca numarul ranitilor ar putea fi de circa 50. Postul de televiziune NTV a anuntat ca o a treia victima a murit in spital.

Agentia de presa Anatolia a anuntat ca o geanta suspecta a fost gasita pe o strada din apropiere, zona fiind inchisa la sosirea genistilor.Atacul cu bomba de luni, a fost al cincilea comis in Turcia, in decurs de 24 de ore.

HotNews.ro, C.N.A., 29 aug 2006

21.4 RON pronosticul investitorilor pentru Transelectrica

Un sondaj realizat pe Forumul AGF (www.agf.ro) releva faptul ca investitorii la bursa se asteapta la un pret de deschidere 21.4 RON pentru actiunile Transelectrica in prima zi de listare, in timp ce predictia pentru pretul de inchidere este de 22.5 RON.

Cele doua preturi au fost calculate ca media tuturor raspunsurilor in cadrul sondajului la care au participat un numar de 375 investitori la bursa.

Asteptarea investitorilor de 21.4 RON pentru pretul de deschidere este cu 27% mai mare decat pretul din oferta de 16.8 RON, in timp ce asteptarea pentru pretul de inchidere de 22.5 este cu 34% mai mare decat pretul din oferta.

Procentul celor care se asteapta ca dupa deschidere pretul sa creasca este de 68%, in timp ce doar 32% din investitori se asteapta ca pretul de inchidere va fi mai mic decat cel de deschidere.

Acest rezultat poate fi considerat o surpriza avand in vedere ca la precedentele listari Flamingo si Vrancart in prima zi de listare actiunile au scazut dupa deschidere, iar pretul de deschidere a fost atat maximul zilei dar a si ramas maximul istoric.

Daniel Iancu administratorul site-ului www.agf.ro a comentat rezultatul votului: "consider relevant rezultatul sondajului in a masura perceptia micilor investitori, avand in vedere ca au raspuns 375 de investitori dintr-un total de 10 000 de investitori la bursa.

Dar pretul corect de listare va fi dat in principal de deciziile de tranzactionare ce vor fi luate de marii investitori, care in cadrul IPO au manifestat un interes ridicat, rata de alocare pe transa marilor investitori fiind de 1 la 8.

Din acest motiv eu ma astept ca pretul de deschidere sa fie un pic mai mare decat cel rezultat ca medie a raspunsurilor in sondaj, probabil undeva in intervalul 22-25 RON si spre deosebire de Flamingo si Vrancart, eu cred ca ne putem astepta la un trend pozitiv pentru actiunile Transelectrica mai ales ca rezultatele la 6 luni sunt foarte bune."

Actiunile Transelectrica urmeaza a fi listate la bursa marti, dupa ce compania a desfasurat in luna iunie o Oferta Publica Initiala la pretul de 16.8 RON prin care au fost oferite spre vanzare un numar de 7,33 milioane actiuni.

AGF, 28 aug 2006

Noul si vechiul bust al Mihaelei Radulescu

Mihaela Radulescu a facut furori in aceasta vara pe plajele litoralului romanesc imbracata in costum de baie.

Vedeta in varsta de 37 de ani afiseaza un corp de atlet foarte bine intretinut dar si un bust impresionant despre care se spune ca este o adevarata opera de arta a unui cunoscut chirurg estetician.

Revista XMagazin dezvaluie in editia din aceasta saptamana tainele bustului Mihaelei Radulescu care, in ciuda trecerii anilor, arata mai bine decat la debutul ei in televiziune. Dovada stau si fotografiile de arhiva ale vedetei.

Ziarul, 28 aug 2006

luni, august 28, 2006

Utilizatorii IM cei mai activi de pe Internet

In Iulie (2006), Microsoft si Yahoo au anuntat interoperabilitatea intre serviciile lor de Instant Messaging (IM), si anume intre MSN si Yahoo Messenger. Stirea a fost intoarsa pe toate partile de presa de specialitate, unii analisti mergand pana la a "prevede" (parerea mea in mod total nejustificat) achizitia lui Yahoo de catre Microsoft.

S-a vorbit mult despre cine resimte aceasta lovitura! Mai toti "analistii de cartier" s-au repezit sa descrie marea lovitura primita de Google?!? De fapt, Google este un jucator neglijabil pe piata de IM avand sub 1% din piata! Cine isi face cu siguranta griji este AOL care detine in acest moment peste 56% din piata de IM cu produsele ICQ si AIM.

S-a vorbit mult despre competitie dar prea putin despre valoarea efectiva a IM-ului. De ce se lupta lumea pentru dominarea pietei de IM?

Ei bine, conform unui studiu publicat de Jupiter Research, utilizatorii care folosesc IM-ul zilnic sunt cei mai activi utilizatori Internet, si sunt cei mai dispusi sa plateasca pentru servicii si produse promovate online!

Graficul de mai jos va ofera o comparatie intre un utilizator normal de internet (care foloseste IM in mod sporadic) si un utilizator care foloseste IM zilnic. Intrebarea care a fost pusa a fost: "Gandeste-te la modul in care ai utilizat Internetul in ultimul an. Care din activitatile de mai jos sunt reprezentative pentru dumneavoastra?"

image001.JPG
© 2006 JupiterResearch, a division of JupiterKagan, Inc.

De ce sunt utilizatorii de IM mai interesanti?

Iata cateva exemple:

- Pentru ca s-au conectati online pentru perioade indelungate de timp (vorbim aici de ore). Este limpede ca in acest caz campaniile de brand awarness bazate pe banere sau trailers sunt mult mai efective.

- Peste 20% dintre utilizatorii IM isi personalizeaza messangerul sau site-urile pe care le viziteaza in mod frecvent. Ei isi aleg foarte des teme (skins) care sunt pentru ei foarte "cool" dar care de fapt sunt lansate de companii puternice precum pepsi, coca-cola, adidas, etc. companii care platesc bani grei sa fie reprezentate pe aceste site-uri.

- Utilizatorii IM sunt utilizatorii viitorului! Peste 85% dintre persoanele intre 15 si 17 ani folosesc IM-ul zilnic! Sub 15 ani procentajul este si mai mare.

- IM este un instrument puternic de "stikiness". Termenul defineste modalitatile de a te asigura ca vizitatorii site-ului tau se reintorc si devin vizitatori fideli.

IM-ul va domina comunicarea de maine

IM-ul este extrem de popular in randul utilizatorilor foarte tineri. Cand sunt in fata computerului ei aleg IM-ul ca optiune primara de comunicare, inaintea mailului, telefonului (normal sau InternetPhone). Ei bine, pe masura ce acesti vizitatori tineri inainteaza in varsta, rolul telefonului in viata de zi cu zi va avea de suferit, iar e-mailul probabil ca va disparea cu desavarsire.

Marile compani de software si nu numai prevad aceste schimbari si isi adapteaza strategia de piata tinand cont de importanta IM-ului.

Cateva istorii interesante din Olanda unde MSN Messanger-ul are o penetratie foarte mare:

ChatMan sau robotii MSN-ului

In urma cu un an de zile, firma de telefonie KPN a lansat un robot care raspunde in mod automat la mesajele adresate lui (ChatMan). El poate fi inclus in lista de prieteni pe MSN si poti discuta cu el de cate ori simti nevoia. Campania a fost puternic sustinuta la televiziune si in prima luna peste 10.000 de oameni l-au inclus pe ChatMan in lista lor de prieteni.

Surpriza este insa alta: dupa ce campania s-a terminat, ChatMan a ramas activ si continua sa "traiasca" in spatiul virtual, fiind chiar mai popular decat la inceput! Peste 200.000 de oameni l-au inclus pe ChatMan in lista lor de prieteni si continua sa vorbeasca cu el in medie de minim 10 minute pe zi!

Iata o scurta conversatie tradusa din olandeza in romaneste:

Florin: Salut
ChatMan: Salut! Ce mai faci?

Florin: Cine esti tu?
ChatMan: Crezi ca asta are vreo importanta? Apropo, stiati ca astazi am deschis 26 de magazine? Este un adevarat record, nu crezi?

Succesul lui ChatMan a fost continuat si de alti producatori de servicii. Astfel a aparut:

- Amazon Inside Messanger - unde poti cauta carti, CD-uri, dar unde poti primi si stiri sau cauta curse de avion.

- Movie Scount - cu informatie despre filme, cinematografe etc.

- Radio 538 - unde poti discuta despre muzica, topuri etc.

- Etc. (vezi http://www.robotinvaders.com/main/Gallery.aspx )

Microsoft insusi a creeat robotul Encarta (pentru lista de prieteni encarta@conversagent.com) care raspunde instantaneu la toate intrebarile adresate ei de genul: Cine a fost Nicolae Ceausescu? Exemplu:

Florin spune: Who is Ceausescu?

Encarta® Instant Answers spune: Ceausescu, Nicolae (1918-1989), President of Romania (1967-1989) and General Secretary of the Romanian Communist Party (1965-1989)..

Unii analisti considera ca utilizatorul IM va renunta chiar la Google in momentul in care rezultatele cautarii pot apare prin interogarea unui robot IM Google.

Microsoft incurajeaza puternic dezvoltarea de roboti pentru MSN Messanger. Recent chiar a lansat o competitie cu premii in valoare de 40.000 de dolari (mai multe aici: http://www.robotinvaders.com/

In loc de concluzie:

Instant messaging-ul este mult mai mult decat un simplu instrument de comunicare si prezenta online: este o adevarata industrie cu un potential foarte mare.

AOL ramane principalul jucator pe piata platformelor IM si nu sta pe loc! De curand AOL a achizitionat compania Userplane (specialist in web IM, a carei tehnologie este folosita de site-uri mari precum date.com, MySpace.com etc.). Microsoft si Yahoo sunt principalii competitori si sunt din ce in ce mai agresivi. Ambele companii lucreaza la perfectionarea suportului de comunicare vocala.

Google face eforturi sa penetreze aceasta piata si a anuntat saptamana trecuta un upgrade al produsului sau GoogleTalk. Web-based IM-ul este dominat de Meebo si Six Apart care sustin ca web-based IM-ul este va inlocui foarte curend produsul desktop.

Mai multe companii lucreaza la integrarea IM-uliu in technologia mobila, Sony lansand saptamana trecuta telefonul MYLO, o solutie WiFi mobila pentru IM si Voice over IP.

In afara ICT-ului, multe companii au inteles ca IM-ul nu mai este un fenomen de neglijat si au inclus deja IM-ul in strategia lor de promovare. De asemenea IM-ul este din ce in ce mai des intalnit ca instrument de comunicare in angajati (ca instrument de Enterprise).

Microsoft considera IM-ul unui din stalpii de baza ai infrastructurii care sta la baza viziunii Microsoft "The new way of working!"

Intrebari? Idei? Va astept pe MSN messanger (florin_popescu@hotmail.com).

Florin Popescu a absolvit Facultatea de Automatica si Calculatoare din Bucuresti, si are un Master Degree in Computational Engineering de la Universitatea din Munchen.

In cariera sa, Florin a ocupat pozitii precum: Team Lider, Project Manager, Enterprise Arhitect, etc.).

In prezent este IT Consultant pentru Microsoft Services in Olanda.
A condus si conduce in continuare proiecte majore si a oferit consultanta pentru firme precum ING, KPN, VNU, Philips, ABN AMRO, Ministerul Transporturilor din Olanda etc.

Este casatorit si este tatal unui baietel de 6 ani. In timpul liber se ocupa de www.desprecopii.com, site-ul sau personal.

HotNews.ro, Florin Popescu, 28 aug 2006

Comportamentul penibil al Angelinei

Angelina Jolie a trecut printr-un moment penibil in momentul in care a ajuns la o petrecere din Hollywood. De fapt, actrita a ramas in masina pana cand unul dintre invitati a plecat. Nu a asteptat plecarea lui Jennifer Aninston si nici a prietenelor acesteia, ci a propriului sau tata, Jon Voight.

Potrivit www.sky.com, Angelina si tatal ei sunt certati de 4 ani, cand aceasta a fost ofensata de faptul ca acesta a facut anumite declaratii referitoare la persoana ei in presa. Jon a incercat sa se impace cu fiica sa, dar Angie a spus ca nu vrea ca tatal ei sa mai faca parte din viata sa.

Artista a declarat: "Nu imi urasc tatal. Nu il condam ca a divortat de mama mea sau ca a avut cateva aventuri. Pur si simplu nu mai vreau sa vars o lacrima din cauza lui.. sau sa fiu nevoita sa o mai vad pe mama plangand."

In momentul in care Brad si Angelina au ajuns la petrecerea lui Scott Caan, o persoana de gen feminin le-a comunicat ca Jon este acolo. Cei doi s-au mai plimbat putin, iar apoi Brad a intrat singur la petrecere si Angelina a ramas in masina. La putin timp dupa aceea, Jon a plecat, iar Angelina a fost vazuta intrand pe usa din spate.

HotNews.ro, S.B., 25 aug 2006

Barcelona, infrangere rusinoasa in fata Seviliei

Barcelona a suferit o infrangere rusinoasa vineri seara in Supercupa Europei fiind zdrobita de FC Sevilia cu 3-0. Reusitele lui Renato ('7), Kanoute('45) si Maresca ('90) aduc un pretios trofeu in vitrina celor de la Sevilia.

Este a patra Supercupa a Europei pierduta de Barcelona din cele sase disputate. Daniel Alvez a fost declarat jucatorul meciului.

Cu numai doua zile in urma catalanii reusisera un 4-0 cu Bayern Munchen, dupa ce castigasera si Supercupa Spaniei cu 3-0.

Sevilia se dovedeste a fi astfel nasa Barcelonei, dupa victoria din campionatul trecut obtinand acest succes categoric din Supercupa.

HotNews.ro, I.B., 25 aug 2006

Ce i-a prezis ghicitoarea lui Bush...

Zice-se ca in perioada razboiului rece la o intalnire dintre presedintii URSS si SUA acestia s-au amuzat aducand o ghicitoare sa le prezica viitorul natiunii lor. I-a ghicit prima data rusului:

- Aoleu, vad puzderie de capitale: Chisinau, Kiev, Minsk, Vilnius,Taskent, Erevan si altele de nu mai incap in globul de cristal, vai tara asta va fi praf! Zambetul rusului ingheata.

Americanul repede o intreaba pe ghicitoare:
- In SUA cate capitale vezi? Se uita ghicitoarea, se uita, ghiceste greu, greu de tot:
- Una singura, Washington!
- Of, mi-ai luat o piatra de pe inima. Dar de ce ai citit asa greu?
- Pai era scris in araba.

26 aug 2006

Avion cu 50 de pasageri prabusit in Kentucky

Un avion Comair cu 50 de persoane la bord s-a prabusit duminica, la scurt timp dupa decolare, in Lexington, statul Kentucky.

Aparatul decolase de pe aeroportul Blue Grass din Lexington si se indrepta catre Atlanta. Avionul s-a prabusit intr-o zona impadurita, la aproape doi kilometri de aeroport.

CNN a anuntat ca ar exista un supravietuitor, in stare critica - fapt confirmat de presedintele companiei americane, Don Bornhorst. El a anuntat ca la bordul aparatului existau 47 de pasageri si 3 membri ai echipajului.

Don Bornhorst a precizat ca s-a stabilit o linie de urgenta pentru membrii familiilor celor decedati. "Nu se poate afirma care este cauza accidentului inaintea desfasurarii unei anchete amanuntite", a adaugat presedintele Comair.

HotNews.ro, D. Mihai, 27 aug 2006

"Mamaia 2006" si-a desemnat castigatorii

Trofeul "Mamaia 2006" a fost obtinut ieri de Dragos Chircu, un tanar de 24 ani din Bucuresti.

El devine astfel posesorul unui autoturism Skoda, oferit de principalul sponsor al Festivalului Mamaia. Dragos Chircu a obtinut insa mai intai primul loc la Sectiunea Interpretare a Festivalului, fiind urmat, pe locul al doilea, de Alin Nicusor Vaduva si de Florentina Ciuna, pe locul trei.

La Creatie locul intai a fost obtinut de compozitorul Ionel Tudor, cu melodia "Aproape de cer", locul al doilea fiind atribuit lui Mihai Alexandru, cu "Acolo unde stii", iar al treilea a fost castigat de Andrei Tudor, cu "Chiar daca pari nebun".

Pentru desemnarea castigatorului marelui premiu, Consiliul Judetean Constanta, intrunit ieri-dimineata in sedinta extraordinara, a avut de ales intre cele doua locuri intai, de la Interpretare, respectiv Creatie. Cu 20 la 5, castigator a fost ales Dragos Chircu.

Evenimentul Zilei, 28 aug 2006

Bruckheimer: Cruise este unul dintre cei mai mari artisti ai lumii

Producatorul de la Hollywood, Jerry Bruckheimer, a declarat ca Tom Cruise este unul dintre cei mai mari artisti ai lumii, in ciuda faptului ca a incheiat contractul cu Paramount Pictures.

Presedintele Viacom - compania mama a Paramount - Sumner Redstone a anuntat miercuri, 23 august, ca nu va mai reinnoi contractul cu Tom Cruise din cauza comportamentului pe care l-a avut acesta in ultimul an.

Potrivit imdb.com, lui Cruise i-au fost reprosate publicitatea negativa datorata afisarii afectivitatii in public fata de logodnica sa Katie Holmes, promovarea controversatei religii scientologice si comportamentul neadecvat fata de actrita Brooke Shields.

In ciuda diminuarii popularitatii lui Cruise in fata fanilor si a sefilor de la Paramount, producatorul filmului Top Gun, Bruckheimer, a declarat: "Domnul Redstone are dreptul sa spuna tot ceea ce doreste. Nu vrea sa vorbesc despre ceea ce as fi facut eu daca as fi fost in locul dumnealui.

Tom este unul dintre cei mai mari artisti ai lumii si acest lucru nu s-a schimbat in urma acestui eveniment."

HotNews.ro, S.B., 28 aug 2006

U Craiova-Dinamo 0-4

Cosmarul oltenilor va fi pentru multa vreme de acum inainte Ionel Ganea. Atacantul dinamovist s-a aflat duminica seara intr-o zi de exeptie reusind sa inscrie nu mai putin de patru goluri ('33, '65, '71, '84).

Dinamo a dovedit prin jocul prestat la Craiova ca este una din principalele pretendente la titlu. Bine asezati in teren, cu un joc tehnic si in viteza, cainii au controlat meciul in permanenta risipind orice iluzie din tabara gazdelor.

O victorie dinamovista ce vine sa mareasca si mai mult umilinta unei echipe care a revenit pe prima scena fotbalistica din divizia B. Dinamo are maximum de puncte dupa cinci etape si ocupa locul secund in urma Clujului.

O etapa din care retinem surpriza produsa de nou promovata UTA ce a reusit o victorie frumoasa impotriva Rapidului cu 1-0, victoria categorica a Stelei in fata Farului, dar si victoria Clujului in deplasare la Jiul, victorie ce-i mentine pe elevii lui Dorinel Munteanu pe primul loc al clasamentului cu maximum de puncte, 15.

Oltenii au taiat cauciucuri si au dat cu vaselina pe garduri

Ura Universitatii fata de Dinamo pare sa atinga paranoia. Sute de suporteri olteni au facut galagie toata noaptea in fata hotelului unde erau cazati jucatorii dinamovisti si au taiat cablurile de curent electric ce alimentau hotelul.

Dinamovistului Badea i-au fost taiate cauciucurile de la Mercedes chiar in timp ce se afla la un restaurant cu patronul oltenilor, Mititelu.

Ultima "reusita" a suporterilor olteni a fost ungerea cu vaselina a gardurilor de la stadion pentru ca fanii cainilor sa nu-si poata puna banerele.

Rezultatele etapei

Ceahlaul - Urziceni 2-1
Poli Timisoara - Gloria 1-0
Pandurii - CFR Cluj 1-3

FC Vaslui - FC Arges 1-0
Steaua - Farul 3-0
Jiul 3 1 Poli Iasi 3-1

UTA - Rapid 1-0
FC National - Otelul 1-3
U Craiova - Dinamo 0-4

Clasament

Loc Echipa PCT. J V E I GM GP +/-
1 CFR Cluj 15 5 5 0 0 14 3 11
2 Dinamo 15 5 5 0 0 11 2 9
3 Steaua 13 5 4 1 0 12 1 11
4 UTA Arad 10 5 3 1 1 8 6 2
5 Poli Iasi 9 5 3 0 2 7 6 1
6 Poli Timisoara 8 5 2 2 1 4 3 1
7 Farul 7 5 2 1 2 7 7 0
8 Rapid 6 5 1 3 1 3 3 0
9 Ceahlaul 6 5 2 0 3 5 7 -2
10 Otelul 6 5 2 0 3 8 9 -1
11 Unirea Urziceni 6 5 2 0 3 3 8 -5
12 Univ. Craiova 5 5 1 2 2 4 9 -5
13 Jiul Petrosani 4 5 1 1 3 3 4 -1
14 Gloria Bistrita 4 5 1 1 3 2 3 -1
15 Pandurii 4 5 1 1 3 4 7 -3
16 FC Vaslui 4 5 1 1 3 5 11 -6
17 FC National 3 5 1 0 4 4 9 -5
18 FC Arges 3 5 1 0 4 2 7 -5

HotNews.ro, I.B., 27 aug 2006

Petrom investeste 100 milioane euro in contabilitate si IT&C

Petrom, cel mai mare producator de titei si gaze din Sud-Estul Europei, va investi, in urmatorii ani, aproximativ 100 milioane de euro pentru infiintarea unui centru de servicii de contabilitate si IT&C (tehnologie informatica si comunicatii), care va deservi diviziile de explorare si productie, rafinare, marketing, gaze naturale si produse chimice ale companiei, se arata intr-un comunicat al Petrom transmis luni Bursei de Valori Bucuresti.

Potrivit conducerii companiei, noul centru, denumit Petrom Solutions, ar putea fi cel mai mare centru de servicii financiare si de IT din partea de Sud - Est a Europei.

"Vom investi pana la 100 de milioane de euro in anii urmatori pentru a realiza acest centru de servicii; pe baza cercetarilor de piata si a experientei credem ca acesta ar putea fi cel mai mare cel mai mare centru de servicii financiare si de IT din partea de Sud - Est a Europei.

Este un proiect foarte amplu, care constituie un pas important in programul de modernizare a Petrom", a declarat Reinhard Pichler, Director Financiar al Petrom.


Oficialii Petrom sunt de parere ca centralizarea in Bucuresti a functiilor de suport Contabilitate si IT&C va determina cresterea eficientei si a calitatii operatiunilor Petrom din intreaga tara, in vederea indeplinirii cerintelor pietelor internationale de capital, cum ar fi standardele de raportare.

Petrom Solutions va dispune de circa 1.200 de salariati, cea mai mare parte provenind dintre angajatii departamentelor de Financiar si IT. Conducerea companiei a mai anuntat ca angajatii noului centru vor beneficia de un amplu program de specializare.

Petrom este cea mai mare companie romaneasca de petrol si gaze, cu activitati in sectoarele Explorare si Productie, Rafinare si Produse Petrochimice, precum si Comercializare. Petrom are rezerve de petrol si gaze estimate la 1 miliard barili echivalent petrol, o capacitate anuala de rafinare de 8 milioane tone si circa 550 statii de distributie carburanti in Romania.

Compania detine, de asemenea, o retea internationala de 82 de benzinarii, localizate in Moldova si Ungaria. Aceasta retea va fi extinsa cu 178 de statii premium suplimentare in Romania, Bulgaria, Serbia si Muntenegru, achizitionate in ianuarie 2006.

In primul semestru al acestui an, compania Petrom a inregistrat un profit net de 1,42 miliarde lei (circa 403 milioane euro), in crestere de 2,3 ori fata de perioada similara a anului trecut, iar cifra de afaceri a crescut cu 37 la suta, ajungind la 6,31 miliarde lei.

Anul trecut, cifra de afaceri a Petrom a fost de 2.970 milioane euro, EBITDA (Venituri Inainte de Dobanzi, Taxe, Deprecieri si Amortizari) a fost de 766 milioane Euro. In urma majorarii capitalului social, OMV, grupul lider in industria de petrol si gaze din Europa centrala detine 51,011% din actiunile Petrom.

Statul Roman detine 30,862% din actiunile Petrom, Fondul Proprietatea S.A detine 9,887%, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare 2,026% iar 6,214% apartin actionarilor minoritari.

HotNews.ro, A.V., 28 aug 2006

Ovidiu Tender a fost eliberat

Curtea de Apel Bucuresti a decis, luni, inlocuirea masura arestarii preventive a omului de afaceri Ovidiu Tender cu interdictia de parasire a tarii, ceea ce implica punerea sa in libertate, transmit agentiile de presa.

La iesirea din Directia Cercetari Penale, Tender a declarat ca a fost victima unor abuzuri "care nu s-au putut finaliza intr-un rechizitoriu, care sa stea in picioare in fata unei instante corecte, cum a fost cea de astazi sau de ieri".

Totodata, omul de afaceri a sustinut ca va demonta minciunile, pe care le-au spus procurorii intr-un an si jumatate:"Nu este vorba de nici un prejudiciu adus statului... se invoca o paguba a mea catre mine, eu fiind patron al unei socieatati si patron al alteia, practic m-am furat eu pe mine, ceea ce consider ca este o aberatie" .

Decizia de azi vine dupa ce, duminica, Curtea de Apel a judecat recursul formulat de procurori impotriva deciziei privind eliberarea din arest a lui Tender, insa hotarea a fost amanata cu o zi.

Procurorii Parchetului Instantei Supreme au atacat cu recurs solutia Tribunalului Bucuresti, care a decis, sambata, cercetarea in stare de libertate a omului de afaceri Ovidiu Tender.

Primul termen al procesului lui Ovidiu Tender, judecat alaturi de Marian Iancu si alte patru persoane, va avea loc la Tribunalul Bucuresti, pe 4 septembrie. In acest dosar au mai fost trimisi in fata instantei Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Gaurean si Bogdan Salajan.

Tender este cercetat in dosarul RAFO-CAROM pentru infractiunile de constituire si apartenenta la un grup de criminalitate organizata, complicitate la inselaciune si instigare la abuz in serviciu. Prejudiciul stabilit de anchetatori se ridica la aproximativ 2700 miliarde lei vechi.

Marian Iancu este, in prezent, judecat in libertate, dupa ce a fost eliberat, pentru a treia oara din arest, in 4 iunie.

Omul de afaceri Ovidiu Tender a fost arestat la inceputul lunii martie, cand dosarul era in faza de urmarire penala, iar procurorii spuneau ca inculpatul ar fi incercat sa influenteze ancheta.

HotNews.ro, M.C., 28 aug 2006

Un orfan roman se vinde cu 30.000 de euro pe Internet

Suveica adoptiilor internationale, dezvoltata dupa aparitia Internetului, a produs in Romania multe milioane de euro. Dupa cum sustine Brian Douglas, directorul fundatiei "The Romanian Christian Humanitarian Foundation" din Iasi, numai in capitala Moldovei intre 1997 si 2005 s-au "produs" din vanzarea bebelusilor intre 10 si 15 milioane de euro.

In spatele vanzarilor de copii de pe Internet sunt politicieni influenti din Romania si oameni de afaceri straini. Englezul sustine ca numai de la Iasi in perioada amintita s-au "evaporat" 523 de copii, toti fiind vanduti fie direct, prin intermediul ONG-urilor, fie pe Internet, la anunturi de mica publicitate, insotite de fotografii elocvente.

Bebelusii sub un an - cel mai bine cotati la bursa neagra

Directorul "The Romanian Christian Humanitarian Foundation" a declarat presei iesene ca preturile copiilor variaza intre 20.000 si 30.000 de euro bucata, cel mai bine cotati si vanduti foarte repede fiind copiii sub un an.

"Am avut ocazia sa aflu de la familii din Anglia care au adoptat copii, unele chiar si din Romania, ca au platit unor ONG-uri intre 20.000 si 30.000 de euro pentru un copil. Suma maxima, de 30.000 de euro, se platea deseori pentru ca familia dorea mai repede copilul, un copil perfect sanatos sau un copil cu varsta sub un an.

A fost si inca mai este o afacere uriasa, care aduce foarte multi bani celor care se ocupa cu asa ceva", a precizat presei Brian Douglas. "The Romanian Christian Humanitarian Foundation" deruleaza in Iasi proiecte de promovare a sanatatii si ajutorare a persoanelor cu dizabilitati.

"Pachete de produse"

Paginile de Internet ale fundatiilor si asociatiilor care se ocupa cu adoptiile internationale abunda de fotografii din mai multe unghiuri ale baieteilor sau fetitelor, iar fotografiile pot fi marite cu un simplu clic. Copiii romani se vand la fel ca DVD-urile ori laptopurile, uneori existand "superoferte" sau "pachete de produse".

Detaliile "tehnice" ale bebelusilor sunt livrate langa poza, unde sunt inscrise varsta lor, de pe ce continent provin si cateva informatii despre copil: daca este sanatos, vaccinat, ce prefera, daca este un copil vesel, ce vrea sa se faca atunci cand va fi mare etc.

Serviciile pentru intermediere ale fundatiilor sunt "rasplatite" cu taxe cuprinse intre 2.500 si 40.000 de dolari, in functie de dificultatea adoptiei.

Samsarii internationali nu se deranjeaza sa vada "marfa"

Fotografiile micutilor erau livrate gratis fundatiilor internationale chiar de centrele de plasament unde erau internati micutii. "Foarte multe ONG-uri din Anglia, din SUA sau alte tari europene care se ocupau de adoptii internationale aveau deschise filiale si in Romania.

In majoritatea lor se inregistrau aici doar pentru a putea actiona mai usor si pentru a atrage si fonduri europene nerambursabile. Angajau doar 1-2 oameni, de obicei un asistent social sau un avocat de pe plan local, pe care il plateau bine sa le ajute sa faca repede actele pentru adoptii si sa le inainteze organelor abilitate in vederea aprobarii.

Pentru ca aveau foarte multe relatii in ambele state, platite bine, afacerea se derula foarte usor", explica Brian Douglas.

Romania Libera, 28 aug 2006

Strainii au jucat peste trei miliarde de euro la bursa

Strainii au jucat peste trei miliarde de euro la bursa

Raportul SSIF Intercapital Invest, referitor la intrarile de capital strain la bursa, arata ca in perioada 2000 - iunie 2006, acestea au fost de 3,082 miliarde de euro. Mai mult, in perioada 2004, anul integrarii in NATO, americanii au fost nerezidentii cei mai interesati de titluri listate la bursa romaneasca, cumulind circa 25,60% din totalul achizitiilor facute de straini.

Cit s-a investit

In anul 2000, investitorii straini au investit la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) suma de 49,69 milioane de euro, iar in 2001 suma s-a dublat, ajungind la 87,88 milioane de euro. In 2002, valoarea investitiilor a scazut la 64,19 milioane de euro, pentru ca anul urmator sa depaseasca granita celor 100 de milioane de euro.

Din 2004, jucatorii straini maresc miza si joaca la bursa suma de 199,11 milioane de euro, pentru ca anul trecut aceasta sa fie de trei ori mai mare, adica de 601,12 milioane de euro. In acest an, pina in luna iunie intrarile de capital strain la bursa atinsesera valoarea de 460,63 milioane de euro.

Cei mai mari cumparatori de titluri bursiere in 2006 au fost investitorii din Austria - cu o cota de piata de 16,1%, urmati de cei din SUA - cu 14%, Olanda - cu 11,9%, Marea Britanie - cu 11,4%, Cipru - cu 8,6%, Insulele Cayman - cu 8,3%, Grecia - cu 4,9%, si Suedia - cu 4,5%.

Cine a vindut

In perioada mentionata mai sus, valoarea iesirilor de pe piata de capital a fost mult mai mica decit cea a cumpararilor de actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti.

Astfel, in 2000 au plecat de pe bursa 19,13 milioane de euro, in 2001 suma creste la 90,71 milioane euro, in 2002 - la 51,85 milioane de euro, in 2003 - la 79,12 milioane de euro, in 2004 - la 125,40 milioane euro, in 2005 - la 472,53 milioane de euro, iar in iunie 2006 - la 380,05 milioane de euro.

Anul trecut, ponderea cumpararilor facute de nerezidenti a fost de 31,21% in total, iar ponderea vinzarilor de 21,97%.

Cotidianul, 28 aug 2006

Finzoom.ro - comert electronic romanesc cu produse financiare

A doua parte a lunii august 2006 a coincis cu lansarea in Romania a unui portal financiar pentru credite de consum; nu este singura initiativa de business de acest fel, insa este prima care aplica un model de afaceri dezvoltat in US si UK si testat cu succes in tari vecine precum Bulgaria si Turcia.

www.finzoom.ro este dezvoltat de o companie cu experienta internationala, care crede in cresterea sectorului bancar de retail si in extinderea serviciilor de internet in Romania. Toate serviciile oferite de FinZoom sunt complet gratuite pentru consumatori, se precizeaza pentru www.SMARTfinancial.ro si www.SMARTbank.ro.

Finzoom.ro este, inainte de un modul de e-commerce, un portal ce compara in detaliu toate produsele bancare de tip credit existente pe piata din Romania (credite de nevoi personale, credite pentru locuinta si credite/leasing-uri auto).

Mai mult decat atat, consumatorul poate compara produsele fara nicio obligatie, poate sa calculeze DAE (dobanda anuala efectiva) pentru propriul credit, poate sa afle exact cat va plati in fiecare luna a contractului si, concret, ce comisioane si clauze ascunde pretul final al creditului.

Cele de mai sus se pot evidentia ca principalele avantaje ale unui magazin online de credite si carduri. In special atunci cand vine vorba despre credite, romanii ajung de multe ori sa plateasca costuri mari din lipsa unei informari atente inainte de contractarea unui astfel de produs.

In ciuda educatiei bancare pe care isi propun sa o acorde SMARTfinancial.ro si SMARTbank.ro, lipseste uneori vigilenta la momentul contractarii creditului; graba si lipsa de timp pot costa mult ulterior, iar o solutie online poate sa ii permita consumatorului sa aleaga abia dupa ce s-a informat concret despre toate costurile si a analizat intr-un singur loc toate produsele din piata.

Finzoom.ro ofera posibilitatea de a cauta produse bancare intr-o baza de date online accesibila gratuit, instant, cu informatii de actualitate, verificate constant de oficialii companiei, prin relatie directa cu bancile.

Finzoom.ro ofera, evident, posibilitatea solicitarii online a unui credit, ca o etapa finala in procesul de informare; astfel, consumatorul nu este presat de timp, poate sa analizeze caracteristicile produselor bancare de acasa sau de la birou si sa aplice abia cand ia o decizie bine argumentata.

Consumatorul poate aplica gratuit si fara nici o obligatie catre banca sau bancile care ii ofera produsele financiare dorite.

SmartFinancial.ro, 28 aug 2006

Blogul care devine carte

Scriitorii prefera in ultimii ani sa-si scrie cartile pe bloguri, inainte de a le da editurilor. Cei mai multi dintre scriitorii romani care isi intretin un blog fac parte din noul val de autori tineri, printre care se numara Razvan Tupa, Florin Lazarescu, Cezar-Paul Badescu, Dragos Bucurenci, Gelu Vlasin sau Marius Ianus.

Dar nu numai tinerii publica pe bloguri, ci si scriitorii altor generatii: disidentul Paul Goma, aflat la Paris, sau scriitorul Bujor Nedelcovici tin jurnale on-line.

Conform enciclopediei on-line Merriam-Webster, "blog" este prescurtarea lui "weblog" si reprezinta "un jurnal personal on-line ce contine reflectii, comentarii si adeseori linkuri furnizate de autor". Exista doua tipuri de bloguri: cele de autor si cele ce reunesc mai multe persoane din acelasi domeniu, in cazul acesta, artistii.

Opiniile si proiectele acestora pot fi regasite pe atelier.liternet.ro, culturavura.fourhooks.com, site-ul "Suplimentului de cultura", pe hyperliteratura.reea.net sau pe www.pagini.com, al lui Sorin Adam Matei. "Jurnale" in imagini pot fi gasite pe bukresh.blogspot.com, unde artisti vizuali, printre care Vlad Nanca sau Daniel Gontz, isi posteaza fotografii.

Carti pentru "internauti"

In literatura romana, scriitorul Dragos Bucurenci a fost primul care si-a publicat initial romanul sub forma unui jurnal on-line, in perioada 14 octombrie 2003-7 ianuarie 2004. "RealK" a aparut in librarii in 2004. "Eu chiar cred ca exista un public al mediului electronic, pentru ca foarte multi dintre prietenii mei nu mai citesc ziare sau reviste decat pe internet", a spus Bucurenci.

El a creat recent un alt blog in care aduna toate articolele publicate si posteaza "la cald" textele de actualitate. "La o revista culturala, de exemplu, ar aparea mult prea tarziu, de aceea prefer sa le public pe internet", a adaugat scriitorul.

Cum se scrie un blog roman

Jurnalistul Alexandru Ulmanu urmeaza exemplul lui Bucurenci si are deocamdata un "blog roman", pe care intentioneaza sa-l publice cel mai probabil anul viitor.

"Mi-am facut mai multe bloguri, pot sa spun ca sunt unul dintre pionierii acestui tip de comunicare in Romania. M-am apucat sa scriu un roman in acest fel pentru ca mi s-a parut adecvat pentru subiect. Este un blog roman despre un tip care isi face un blog roman", a spus Ulmanu.

"E o modalitate prin care pot, foarte simplu, sa capat feedback, reactii, critici, opinii de la prieteni, cunoscuti", precizeaza Ulmanu.

Scriitorul iesean Florin Lazarescu si-a inceput jurnalul on-line in 2003. "Intai m-am gandit sa scriu acest jurnal pentru a face bascalie pe seama zecilor de jurnale asa-zis "intime", pe care le-am citit de-a lungul vremii.

Atat de "intime" incat, la lectura fiecarui paragraf, este vizibil ca persoana care a scris epateaza la fiecare fraza, citand copios din marii filosofi ai lumii", argumenteaza pe blog Lazarescu. El crede ca un scriitor are doua avantaje sa "existe" pe net: se autopromoveaza si are sansa de a intra in contact direct cu cititorii sai.

Evenimentul Zilei, 28 aug 2006

Bursele 'Constantin Brancusi' si 'George Enescu'

Plasticienii si muzicienii romani pot candida, pana la data de 15 septembrie 2006 (data postei), pentru bursele acordate de Institutul Cultural Roman la Cite Internationale Des Arts din Paris in 2007.

Cele doua burse "Constantin Brancusi", destinate artistilor plastici, se acorda pentru perioadele ianuarie - martie si iulie - septembrie 2007, iar cele doua burse "George Enescu" pentru perioadele aprilie - iunie si octombrie - decembrie 2007.

Prin acest program, lansat in 2005, ICR isi propune sa le ofere artistilor romani ocazia de a lucra intr-un mediu artistic international si sa stimuleze astfel introducerea lor in circuitul valorilor europene. Programul consta in acordarea a patru burse anual, pentru perioade de trei luni.

Bursele includ gazduirea la atelierul contractat de statul roman la Cite Internationale des Arts din Paris, suma lunara de 1300 de euro pentru cheltuielile de intretinere si materiale, 500 de euro pentru transport. Programul se adreseaza artistilor cu performante recunoscute in domeniu, indiferent de varsta, informeaza comunicatul de presa al ICR.

Dosarul pentru candidatura trebuie sa cuprinda formularul de inscriere (disponibil pe site-ul ICR, www.icr.ro), un curriculum vitae al solicitantului, un proiect de lucru, fotografii ale lucrarilor artistului (pentru artele plastice)/ o caseta sau un CD audio (pentru muzica), dosar de presa, copie dupa diploma de licenta si doua scrisori de recomandare.

Selectia va fi realizata de o comisie independenta de specialisti, personalitati recunoscute din cele doua domenii. Dosarele selectate vor fi trimise spre validare Comisiei de Admitere de la Cite Internationale des Arts. Rezultatele selectiei facute de partea romana vor fi anuntate la inceputul lunii octombrie.

HotNews.ro, 28 aug 2006

Premiile Emmy

Cea Mai Buna Serie Dramatica: "24"
Cel Mai Bun Actor de Drama: Kiefer Sutherland ("24")
Cea Mai Buna Comedie: "The Office"
Cel Mai Bun Reality Show: "The Amazing Race"(emisiune difuzata de postul de televiziune AXN)
Cel Mai Bun Actor de Comedie: Tony Shalhoub ("Monk")
Cea Mai Buna Actrita de Comedie: Julia Louis-Dreyfus ( "The New Adventures of Old Christine")
Cea Mai Buna Actrita de Drama: Mariska Hargitay ("Law & Order: Special Victims Unit")
Cel Mai Bun Actor In Rol Secundar intr-o Drama: Alan Alda ("The West Wing") in rolul candidatului la presedentie
Cea Mai Buna Varietate, Muzica si Comedie: "The Daily Show with Jon Stewart"
Cea mai buna actrita in rol secundar intr-un miniserial sau film: Kelly Macdonald ("The Girl in the Cafe") in rolul Ginei
Cea mai buna adaptare pentru televiziune: "The Girl in the Cafe" - productie HBO
Cel mai bun scenariu pentru un miniserial, film sau drama: Richard Curtis ("The Girl in the Cafe")
Cel mai bun actor in rol secundar intr-un serial de comedie: Jeremy Piven ("Entourage"-productie HBO) in rolul lui Ari Gold
Cel mai bun actor in rol secundar intr-un miniserial sau film: Jeremy Irons ("Elizabeth I") in rolul Contelui de Leicester
Cea mai buna regie pentru un miniserial, film sau drama: regizorul Tom Hooper ("Elizabeth I")
Cel mai bun ministerial: "Elizabeth I" - productie HBO
Cea mai buna actrita in rol principal intr-un miniserial: Helen Mirren ("Elizabeth I") in rolul lui Elizabeth I

Gala de Decernare a celor mai prestigioase premii pentru productiile de televiziune, Premiile Emmy, editia a 58-a va fi difuzata in reluare, cu subtitrare integrala in limba romana, duminica 3 septembrie, ora 16:15 la AXN.

HotNews.ro, S.B., 28 aug 2006

duminică, august 27, 2006

Aranjarea armonioasa a pieselor de mobilier

Ati simtit vreodata ca parca incaperile din locuinta ''conspira'' impotriva dvs.

pentru ca nimic nu pare sa fie aranjat asa cum va doriti? Aveti impresia ca mobila este inghesuita si ca nu exista destul spatiu pentru toate obiectele pe care vreti sa le aduceti inauntru? Usile par ca se deschid in directia gresita, facand incomoda trecerea? Sufrageria este atat de lunga incat pare un vagon de tren? Majoritatea caselor pun o gramada de probleme cand vine vorba de aranjarea mobilierului.

Nu va impacientati. Exista intotdeauna solutii pentru a rezolva aceste probleme.

1. Masuratori
Primul pas in amenajarea interioarelor este stabilirea dimensiunilor cu care se lucreaza. Cu o ruleta masurati dimensiunea camerei; daca nu aveti ruleta, incercati cu pasul (un pas mare are aproximativ 1 metru). Trebuie sa cunoasteti si dimensiunile holului, a scarilor si latimea usilor, pentru ca nu va fi tocmai placut sa nu puteti sa bagati in casa mobila nou cumparata.

2. Dimensiunile mobilierului
Obiectele sunt, intr-un fel, ca oamenii, pentru ca si ele au caracteristici fizice (inaltime, lungime, etc.), la fel ca noi. ''Populati'' incaperea cu piese de mobilier cat mai variate ca dimensiuni, forma si culoare, pentru a crea o atmosfera mai interesanta si provocatoare.

Daca va doriti un mediu in care sa va relaxati si care sa emane o atmosfera plina de serenitate, atunci alegeti mobilier cu inaltimi asemanatoare.

3. Raportul dintre obiecte
Dimensiunile pieselor de mobilier, raportate una la alta si apoi la dimensiunea camerei, trebuie sa creeze un raport armonios. Din nou, mobilierul care are dimensiuni asemanatoare ajuta la crearea unei atmosfere linistite, dar cand exista un dezechilibru, fie el si mic (un covor e mai mic si nu acopera toata podeaua sau un dulap este foarte mare, etc.), impresia generala este de nepotrivire.

4. Aranjarea obiectelor
Aranjarea obiectelor in camera presupune automat si crearea unei relatii, a unui echilibru intre ele. In ceea ce priveste modul de aranjare, le puteti grupa simetric sau asimetric.

Simetria este definita ca proprietatea unui ansamblu spatial de a fi alcatuit din elemente corespondente, lucru care duce la aparitia unui echilibru intre elementele sale - de exemplu, amplasarea unor masute de aceasi dimensiune de o parte si cealalta a unei canapele, etc.

Asimetria este exact opusul - un exemplu in acest sens ar fi crearea unui grup decorativ din lumanari de diferite dimensiuni. Simetria ajuta la crearea unei atmosfere relaxante, pe cand asimetria este folosita mai mult pentru a da o nota interesanta si miscare din punct de vedere vizual.

5. Colorati camera
Acest indemn nu se refera la zugravirea peretilor, asa cum poate parea la prima vedere, ci la modul in care ar trebui sa priviti incaperea. Ganditi-va la ea ca la un intreg si priviti-o la fel cum un pictor isi priveste panza de lucru sau o opera de arta.

Exista o gramada de trucuri vizuale de care am mai vorbit in articolele de pe acest site si care va ajuta sa creati impresia de spatiu mai larg, de profunzime. Revenind la pictori, acestia folosesc doua trucuri:

- triangulatia, care se refera la faptul ca un pictor lucreaza panza incepand din coltul stanga-jos si cele doua colturi din dreapta, toate obiectele formand un varf putin mai sus de mijlocul panzei. Aceasta tehnica atrage privirile spre scena reprezentata. Cel mai simplu exemplu de aplicare a triangulatiei in amenajarile interioare este plasarea unor masute la fiecare capat al canapelei.

- al doilea truc se refera la modul in care reusesc sa creeze senzatia de perspectiva. Picturile sunt realizate pe mai multe planuri: prim plan, mai multe planuri intermediare si punctul de perspectiva.

Daca ar fi sa analizam de exemplu un tablou care reprezinta un peisaj de munte, am vedea ca raul sau campia ar fi in prim-plan, padurea ar fi zona intermediara si muntii in perspectiva, la linia orizontului. Pentru a aplica aceasta tehnica atunci cand va amenajati incaperea, asezati-va la intrare si priviti in jur. Amplasati un scaun undeva mai aproape.

Masa de cafea (daca vorbim de amenajarea sufrageriei) ar fi planul intermediar, iar in fundal puteti amplasa o lucrare de arta.

Iata cateva sfaturi in plus de care puteti sa tineti cont cand vine vorba de amenajarea interioarelor:
- Nu grupati toate piesele de mobilier si elementele decorative intr-un colt. De exemplu, nu asezati televizorul pe o masuta, imediat langa semineu.
- Desi poate parea un exercitiu ciudat, ganditi spatiul de locuit ca un oras cu cateva artere importante si transpuneti aceasta imagine in incaperea pe care doriti sa o amenajati.

In functie de zonele pe care se va circula, lasati aproximativ 1 metru latime pentru calea principala de acces, 50-60 centimetri in fata ferestrelor, a sobei sau semineului si 40-50 cm distanta intre mobilier (de exemplu, intre masa de cafea si canapea).
- Aranjati mobila pe unghiuri si, cand intindeti covoarele, asezati-le unul peste celalat, pentru a crea senzatia de adancime.

ArtLine.ro, 23 aug 2006

Apartamentele noi devin tot mai atractive

Apartamentele vechi reprezinta o varianta mai ieftina cu pana la aproximativ 50% fata de unul nou. Potrivit reprezentantilor DTZ Romania, clientul inclina spre cumpararea de apartamente noi datorita facilitatilor oferite, cat si dorintei fiecarui om de a beneficia de o locuinta mai buna.

Printre facilitatile oferite cumparatorilor de apartamente noi se numara locuri de parcare in garajul subteran atat pentru proprietar cat si pentru oaspeti, servicii administrative si de securitate, centrala termica de apartament etc.

Conform unui comunicat al DTZ, o concutenta serioasa va exista peste doi sau trei ani, atunci cand complexele rezidentiale din zonele semi-centrale sau din cartiere vor fi finalizate. Scaderea preturilor apartamentelor vechi va fi strans legata de oferta tot mai mare de altele noi.

Acest fenomen se va petrece cartierele unde cumparatorul va avea mai multe variante de achizitionare a unui apartament dintr-un imobil nou.

DTZ explica scumpirile din ultimii ani printr-un dezechilibru dintre cerere si oferta, adica oferta este limitata in comparatie cu o cerere tot mai mare de locuinte.

In alta ordine de idei, Nordul capitalei concentreaza o parte mare dintre noile proiecte rezidentiale. In ultimii ani, zona de nord a Bucurestiului a cunoscut o dezvoltare dinamica, dar in acelasi timp a crescut si cererea si pretul.

DTZ este societate de consultanta imobiliara implicata la nivel global in crearea de solutii imobiliare si de afaceri imobiliare. DTZ furnizeaza servicii si solutii de piata imobiliara pentru corporatiile multi-nationale ocupante din America de Nord prin colaborarea sa cu Staubach Company.- societate de consultanta imobiliara de nivel global

HotNews.ro, G.I., 25 aug 2006

Populatia Romaniei se va diminua cu doua millioane

Populatia Romaniei s-a redus cu peste un milion de persoane din anul 1992, iar prognozele arata o scadere cu aproape doua milioane pana in anul 2020, in special in randul tinerilor cu varsta de pana la 24 de ani.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Integrarii Europene, numarul persoanelor cu varsta de pana la 14 ani a scazut continuu de la 22,7% in 1992, pana la 15,9% in anul 2005. Numarul varstnicilor de peste 65 de ani a crescut de la 11% in anul 1992 pana la 14,7% in 2005, iar aceasta tendinta va continua.

Conform comunicatului, Uniunea Europeana se confrunta cu acelasi gen de probleme. In anul 2003, cresterea naturala a populatiei UE a fost de numai 0,04% pe an , iar toate noile state membre se confrunta cu scaderea numarului populatiei, exceptie facand Malta si Cipru. Natalitatea este mult sub nivelul de 2,1 copii/femeie.

Principalele probleme care contribuie la reducerea sporului natural sunt reprezentate de dificultatile in gasirea unei locuinte, problemele de pe piata muncii, schimbarea modului de viata si de munca, precum si varsta mai inaintata a parintilor la nasterea primului copi

HotNews.ro, G.I., 25 aug 2006

Yahoo si Google se lupta si pe mobil

Gigantul IT american Yahoo este aproape de finalizarea negocierilor pentru a include traditionalul sau motor de cautare printre serviciile operatorului de telefonie mobila Orange, conform Media Guardian. Afacerea ar reprezenta o victorie semnificativa pentru americani si pentru portalul lor web, in contextul traditionalei batalii cu rivalii de la Google.

Yahoo se mai afla intr-un parteneriat cu un alt operator - "3", tot pentru continut multimedia pe mobil, dar nu a reusit pana acum sa-si impuna serviciile pe aceasta piata. Mutarea companiei este inca o confirmare a importantei pietei mobile pentru marii jucatori de pe internet, acum ca terminalele portabile pot afisa pagini web, la rezolutii marite.

De doua ori mai multe mobile decat computere

Singurul demers Yahoo de pe piata mobila se desfasoara in Marea Britanie, unde posesorii de celulare pot folosi motorul de cautare al companiei. Insa specialistii din piata atrag atentia asupra adevaratei mize: retelele de telefonie mobila reprezinta un scop in sine prin faptul ca pot oferi statistici despre clienti.

La randul sau, traficul ar urma sa joace un rol decisiv in impunerea publicitatii pe mobil, in conditiile in care Google si Yahoo au profitat de aproape orice nisa publicitara posibila.

Evenimentul Zilei, 26 aug 2006

Ce grup de interese dubioase zboara pe sub fustele Aviatiei Civile

Pe la conducerea aviatiei civile s-au perindat din cele mai vechi timpuri o serie de combinagii lipsiti de scrupule, care amesteca apucaturi de politruci cu deprinderi de securisti, pe care n-a reusit sa-i mature nimeni, indiferent de cine s-a perindat pe la guvernare. Si-au asigurat longevitatea preluand de la cameleon metoda acestuia de a-si schimba culoarea, ori de cate ori a fost cazul.

Acest grup de interese este subordonat in momentul de fata sefului cancelariei prim-ministrului, Aleodor Francu.

Zis si Cameleonul strategic, Francu are la cheremul sau toata aviatia civila. A fost secretar de stat, cat si director general al aviatiei civile din Ministerul Transporturilor pe vremea lui Mitrea, in conditiile in care era membru PNL. A calatorit temporar si in barca PSD-ului, unde, cu ajutorul lui Dan Iosif, a fost numit consilier la Romatsa de catre Mitrea.

Dupa alegeri, a revenit la PNL, unde il leaga o stransa prietenie cu prim-ministrul. De Tariceanu, zis Motocicleanu, il mai leaga si un teren din satul Ciofliceni din Snagov, unde sunt vecini. Francu a primit pamant acolo pe baza unui certificat de revolutionar. Gurile neplombate zic ca din acel pamant i-ar fi dat si lu' Motocicleanu, si mai mult, ca i-ar fi construit si casa.

Francu e la baza inginer energetician si a intrat in aviatie, ocupandu-se initial de infrastructura de pe Aeroportul Otopeni.

Recapitulare: Cameleonul strategic a avut o ascensiune fulminanta: a intrat in Ministerul Transporturilor ca secretar de stat, dupa care s-a bagat inginer expert la Romatsa, de unde a sarit fix in fotoliul de sef al cancelariei lui Motocicleanu. De cand a ajuns cancelar, nevasta-sa, Adriana Francu, care lucra din 2000 la Romatsa ca inginer expert, a fost numita director economic.

Francu are un cuvant de spus si prin vami, mai ales in ceea ce priveste unele numiri in functii babane. Sunt bine cunoscute si relatiile sale cu Dinu Vama, pe care l-a ajutat sa-si ia prinosul de prin toate obiectivele, imediat dupa alegeri. Anul trecut, sotii Aleodor si Adriana Francu au castigat impreuna, conform declaratiei de avere, 3 miliarde de lei.

Luat la intrebari de catre presa, vizavi de natura acestor venituri, a refuzat sa dea orice explicatii, invocand o asa-zisa clauza de confidentialitate. Probabil ca nu voia sa fure nimeni meserie de la el. Anul acesta, si-a pitit declaratia de avere de pe site-ul cancelariei, ca sa n-o vada nici naiba. Toti membrii cancelariei au declaratiile publicate pe site-ul guvernului, numai el, ba.

Ceea ce ni se pare surprinzator este ca veniturile celor doi s-au cam injumatatit anul asta, in conditiile in care preopinentii nostri au inaintat in functii.

Unul din ciracii buni ai cancelarului este Gabriel Tara. Inca de pe vremea CDR-ului, Francu l-a ajutat pe Tara sa ajunga director general la Otopeni, unde imbatraneste de cativa ani pe bani buni. Cand a ajuns PSD-ul la putere, a avut ocazia sa-si manifeste recunostinta fata de stapanul sau si Tara l-a ajutat el pe Francu, ca sa nu-l rada aia.

Cand s-a schimbat calimera si a venit PNL-ul la putere, Tara a intrat iar sub aripa protectoare a prietenului sau, ajuns cancelar. Amandoi au lucrat in infrastructura si s-au prins ca se pot face bani buni din asta. Una din afacerile comune ale celor doi ciraci este modernizarea Aeroportului Otopeni.

In '99, cand Francu era secretar de stat, s-a dat o ordonanta privind dezvoltarea strategica a Aeroportului Otopeni. S-au facut studii si s-a delimitat suprafata pe care ar urma sa se extinda aeroportul.

Aici se pun doua probleme: unu la mana, aeroportul e dimensionat in momentul de fata pe 3,5 milioane de pasageri pe an, in conditiile in care traficul real este de maximum 2 milioane, deci n-ar fi trebuit sa se puna problema extinderii.

Oana Marinescu, purtatorul de cuvant al vorbelor lui Motocicleanu, a declarat de curand ca traficul acum e de 5 milioane, si ca pana in 2020 ar creste la 10 milioane. Fals!

Si doi la mana, de ce exact pe acea suprafata de 600 de hectare unde ar urma sa se faca extinderea si-au cumparat pamant Taherii, Tiriacii, Becalii si alti negustori, prieteni cu stim noi cine, in conditiile in care in zona aeroportului nu poti sa construiesti aproape nimic, pentru ca exista limite de inaltime? Pai, foarte simplu: au cumparat atunci ca sa vanda acum pe cat vor muschii lor.

Ca de construit n-au construit nimic. A venit si ziua de salariu. Francu a adus in discutie anul acesta dezvoltarea strategica a aeroportului si astfel s-a dat Hotarare de Guvern pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor. Ca atare, s-a primit un buget de aproximativ 600 de milioane de euro, ca sa inceapa lucrarile si ca sa rascumpere terenurile cu pricina.

O alta capusa adusa de Francu in sistem este Dan Andrei, pana acum o luna director general al Aviatiei Civile din Ministerul Transporturilor. Dan Andrei este pensionar, iesit pe o lege speciala care nu-i permitea aceasta functie. La ce s-au gandit ei, motociclenii: nu-l numim, il delegam
Asa ca, din 2004 si pana acum, Dan Andrei a fost doar un inlocuitor provizoriu.

Va dati seama ce provizorat mare a avut? Este cunoscut in presa ca traseist politic notoriu, pe axa cronologica CDR, PD, PSD si PNL, apoi implicat in Tigareta II, demis in fine de Basescu, pe cand era director la Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR), cu fiica si ginerele bagati la Romatsa ca operatori de zbor, intr-un izbitor conflict de interese.

Am aflat noi de unde i se trage lui atata bine: domnia sa a facut parte din Directia V a DSS, de securitate si garda, un fel de SPP actual. Andrei nu este o exceptie. Majoritatea oamenilor din aviatie, mai ales cei care au varsta corespunzatoare si vin din aviatia militara, au facut parte din Directia IV de contrainformatii militare.

Pe vremea lui Ceasca nu exista AACR, ci Departamentul Aviatiei Civile, iar functia de conducere era asigurata de un general din aviatia militara. Pornind de aici, dupa revolutie s-au tot extins. Mai mult ca sigur ca dosarele lor sunt inca la armata si de aceea stau ei asa de linistiti si jefuiesc in continuare.

Dan Andrei este membru fondator al companiei Cedonia Expres de la Sibiu, este inca in Consiliul de Administratie la Romatsa si la AACR, are actiuni la Carpat Air, care la randul sau are 10% din Aeroportul din Arad, unde de asemenea este in CA. La Carpat Air nu apare ca administrator la Registrul Comertului, insa a recunoscut asta in fata ministrului.

Chiar daca nu era numit el, a beneficiat de toate drepturile functiei. Cu drepturile insa vin si obligatiile. Legea nu-i permitea sa fie in toate aceste consilii de administratie, iar pentru a evita conflicte de interese existente, nu trebuia nici sa-si bage rudele pe la Romatsa.

Fii-su lu' Dan Andrei, Petru Andrei, are o firma de brokeraj aeronautic in Baneasa, "As soon as possible" (ASAP), care se ocupa cu zboruri VIP. Va puteti imagina ca de clienti ii facea rost taticu'. In locul lui Dan Andrei, in minister a fost delegat Bogdan Donciu, fost director la Romatsa, a carui mamica a fost sefa de cabinet a lui Nastase.

De se inghesuie lumea la Romatsa?
Pentru bistari, evident. Aici vin cele mai multe lovele din aviatie. Tot mangotul luat din taxele percepute pentru intrarea in spatiul aerian romanesc ajunge la Romatsa si la minister. Se pare ca exista chiar un protocol semnat intre PNL si PD, prin care la Romatsa sa intre numai cine vor ei. Prin '90 s-a dat un decret-lege, care prevedea niste sporuri greu de imaginat.

Decretul s-a mai modificat, insa in mare nu s-a schimbat mare lucru. Daca te uiti pe CV-urile celor de la Romatsa, observi ca mai toti s-au cultivat pe la Miami. Aici s-au dus ei la cursuri cu familia si si-au facut vacante de vis pe banii statului. Sa nu mai vorbim ca unii dintre ei nici nu stiau limba engleza.

Un caz similar e si la Tarom, care desi e in gaura, isi trimite oamenii sa-si ia licentele la Bangkok si tot pe banii statului. Ca sa largeasca gradina raiului, la Romatsa, unde salariul mediu e de 2.000 de euro pe luna, s-au mai inventat de curand niste posturi.

Se pare ca, dupa ce se va desfiinta cancelaria prim-ministrului, Francu se va retrage pe postul de director general la Romatsa, unde in acest moment activeaza Florentin Chivulescu.

Acum, in fruntea AACR domneste Catalin Cotrut. Racolat de PNL de la PSD, a fost numit in martie 2005, la interventia cancelarului, si dat in grija secretarului de stat Alexandros Galiatatos, presedintele PNL din Galati.

Galiatatos leaga si el o stransa prietenie cu cancelarul care, in trecut, a lucrat in spatele unei HG si si-a dat in grija bazinul Dunarii, porturile Galati si Tulcea si cele trei brate ale Dunarii pana la Marea Neagra, pana in 2001, cand a fost schimbat.

Declaratia de avere a lui Galiatatos ca secretar de stat nu difera cu nici o virgula de cea pe care a depus-o cand inca era in Consiliul Local Galati. Nevasta lu' Cotrut, Florentina Cotrut, e si ea la Romatsa, iar sora ei e asistenta lu' Mitrea. AACR are rolul de a inspecta si controla toate companiile aeriene civile, inclusiv Romatsa.

Cum mai poate AACR sa faca inspectii si controale la Romatsa, cand directorului general al autoritatii i s-a inlesnit angajarea sotiei, pe un salariu de aproximativ 100 de milioane de lei pe luna?

Cotrut a fost director la Blue Air, in timp ce era director si la AACR, pana cand fostul ministru Dobre s-a simtit obligat sa-l fluiere. Cotrut insa a ramas in continuare pe statul de plata de la Blue Air, zburand foarte des pe curse externe. Mai este actionar la Aeroportul Arad, in CA al AACR, este in AGA la Tarom si mai mult ca sigur ca are actiuni la Blue Air.

Directorul de zbor de la AACR si inca vreo cativa piloti se duc sa zboare pentru societatea Carpat Air, condusa de un fost pilot militar sovietic. AACR-ul nu numai ca nu verifica Carpat Air, dar pe deasupra mai primeste si ordine de aici. Adrian Preda, directorul de zbor, n-ar trebui sa se miste de la AACR, pentru ca natura atributiilor sale nu-i permite sa-si paraseasca postul.

Insa acesta, de o luna, sta numai pe la Carpat Air. Intre timp, si-a angajat si nevasta, profa la Academia Romana de Aviatie. Nici Cotrut nu prea mai sta pe la AACR, si sa nu mai vorbim ca el nu ar mai fi avut voie sa zboare, dupa ce acum cativa ani, in calitate de copilot, a cauzat un incident aviatic grav, depresurizand un avion.

Nu numai ca si-a redobandit calitatea de copilot, dar a si fost promovat la gradul de pilot comandant.

La AACR exista doua sindicate: unul care se bate cu sistemul si celalalt, Sindicatul Galben, facut ca sa-l desfiinteze pe primul. Acesta din urma este condus de Florea Geica, nasul de cununie al lu' Cotrut. Pe la AACR s-a mai plimbat si Jenica Poenaru, dat afara in 2004.

Cat a fost la autoritate, avea si o firma de brokeraj, Atlas, prin care a sponsorizat cam cu un miliard de lei campania PSD. Tot el dadea publicitate la presa, de parca AACR-ul ar fi avut concurenta. Ce merita retinut este ca, din punctul de vedere al Eurocontrol, aviatia din Romania este deja in UE, iar controlul se face de la Bruxelles.

In 2005 am detinut presedintia Eurocontrol, insa n-am profitat in nici un fel de aceasta situatie. Daca tot circul asta explodeaza la Bruxelles, Romania ar putea pierde sute de milioane de euro pe an, deoarece Eurocontrolul ar putea decide sa nu mai dirijam nimic si sa nu mai dam licente.

In atari circumstante, Romania ar putea sa faca numai un control local, dirijand planoare, parapante sau zmee, sub controlul ciorilor mafiote care fac jocurile la AACR.

Roxana JIPA (asistata de Cornel IVANCIUC)

Academia Catavencu, 22 aug 2006

Romania, la coada listei tarilor informatizate

Economist Intelligence Unit (EIU), divizia de informatii de afaceri a Economist Group, a dat publicitatii un clasament al nivelului de pregatire pentru societatea informationala (e-readiness) in anul 2006, care plaseaza Romania pe locul 49 din 68 de state analizate.

In plan regional, Romania ocupa locul 10, in urma Bulgariei, dar in fata Rusiei, chiar daca EIU considera Romania una dintre pietele de tehnologie a informatiei cu cel mai mare ritm de crestere din Europa de Est.

EIU considera ca Romania are potentialul de a deveni a doua mare piata de telecomunicatii din Europa de Est, oferind un potential semnificativ de crestere atat la capitolul telefonie fixa, cat si la capitolele telefonie mobila si internet.

Adevarul, 23 aug 2006

Venituri in crestere cu peste 26% pentru grupul IPSOS

Grupul Ipsos a inregistrat, in primul semestru din acest an, un venit de circa 407,7 milioane de euro, in crestere de 26,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut cand a raportat un venit de aproximativ 321,8 milioane de euro.

Potrivit reprezentantilor companiei, cresterea venitului s-a datorat cresterii organice de 8,6%, schimbarilor efectuate in portofoliul de fuziuni (cu un impact de 14,1%) si efectului cursului valutar cu o contributie de 4%.

Conform unui comunicat al companiei, la aceasta crestere a contribuit toate diviziile grupului, dar cea mai dinamica crestere a fost inregistrata de Cercetarea de Advertising, urmata de Cercetarea de Marketing.

De asemeanea, si achizitiile efectuate la sfarsitul anului anului trecut si inceputul anului curent au avut un impact pozitiv asupra activitatilor grupului Ipsos in Europa si America de Nord.

Cresterea organiza a inregistrat un ritm mai lent in Europa decat pe pietele din America Latina si Asia-Pacific, cu exceptia Japoniei.

Grupul Ipsos a fost infiintat in anul 1975, la Paris, de catre Didier Truchot si a fost listat la bursa din Paris pentru prima data in anul 1999. In prezent, grupul isi desfasoara activitatea in 45 de tari.

Activitatea de cercetare de piata a Grupului Ipsos se desfasoara pe cinci specializari: advertising, marketing, media, satisfactia consumatorilor (CRM) si sondaje de opinie&cercetare sociala.

In anul 2005, Grupul Ipsos a inregistrat o cifra de afaceri de 718 milioane de euro.

HotNews.ro, G.I., 23 aug 2006

Guvernarea ofiterilor acoperiti

Mircea Cosea, deputat PNL, si Serban Mihailescu, senator PSD, au fost ofiteri acoperiti ai Securitatii, potrivit unor surse apropiate de CNSAS si SIE.

Numele celor doi parlamentari figureaza in lotul de patru dosare detinute de SIE, care au luat deja drumul CNSAS, institutia care da verdictul daca s-a facut sau nu politie politica.

Potrivit surselor noastre, dosarul lui Mircea Cosea, deputat PNL care este si euroobservator in Parlamentul Europei, este de ofiter acoperit, dar nu este unul foarte consistent. "Exista fisa de cadru in acel dosar", ni s-a precizat.

Faptul ca dosarul s-a aflat in custodia SIE arata o legatura cu fosta Directie de Informatii Externe (DIE) a Securitatii. Mircea Cosea recunoaste ca a lucrat sapte ani la misiunea romanesca de pe langa Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si ca a facut un masterat in Italia, insa neaga ca ar fi fost ofiter acoperit al fostei Securitati.

Deputatul PNL figureaza si in lotul celor 29 de parlamentari ale caror dosare au fost trimise de SRI catre CNSAS, fiind inclus in categoria celor urmariti de organul opresiv al Partidului Comunist.

"Nu am nicio incredere in dosare"

EVZ: Domnule Mircea Cosea, numele dv. apare printre cele patru aflate in dosarele SIE, care urmeaza sa fie trimise catre CNSAS. Figurati in acele dosare ca ofiter acoperit al Securitatii. Ati fost ofiter de securitate?
Mircea Cosea: Eu stiam ca am un dosar de urmarire, nu de ofiter.

EVZ: Ati avut vreo legatura cu fosta Securitate? Au incercat sa va racoleze?
Mircea Cosea: Eu am lucrat la ONU, am fost functionar international, trimis de ASE. N-am avut niciun fel de colaborare, decat rapoartele care trebuiau facute pentru ambasadori.

EVZ: Asta in ce perioada se intampla?
Mircea Cosea: Intre '73 si '80.

EVZ: Ati fost totusi ofiter de securitate?
Mircea Cosea: Nu, nu am fost.

EVZ: Ati colaborat in vreun fel cu Securitatea?
Mircea Cosea: Nu, nu. Au fost rapoartele de serviciu, care trebuiau facute de orice om care lucra in strainatate, care le facea fata de conducatorul intreprinderii. In cazul meu, conducatorul intreprinderii era ambasadorul, seful misiunii Romaniei pe langa ONU.

Erau rapoarte de serviciu, care se faceau la cererea acestora si in care trebuia sa scrii ce ai facut, daca erau probleme. Eu am lucrat la ONU, la Institutul de cercetari economice, la divizia de analiza economica, si aveam nevoie de date statistice, iar in aceste rapoarte ceream din tara, de la diferite ministere.

EVZ: Ati avut vreun contact inainte de Revolutie cu Securitatea? Au incercat sa va racoleze ca si colaborator?
Mircea Cosea: Nu am semnat niciun angajament. In '69 trebuia sa plec la o bursa in strainatate. Am fost chemat la rector in birou si acolo era un domn care a inceput sa-mi spuna despre interesele tarii, fel de fel de lucruri de-astea, si mi-a zis ca o sa ne mai vedem, dar nu ne-am mai vazut pentru ca nu am mai plecat la bursa aceea.

EVZ: Totusi, in CV-ul dv. mentionati ca ati fost bursier in strainatate.
Mircea Cosea: Ala a fost un masterat.

EVZ: Dar a fost tot in 1969.
Mircea Cosea: Trebuia sa plec la Masachu-settes Institute si nu am mai plecat, iar catedra la care lucram a obtinut masteratul acesta la care am plecat trei colegi.

EVZ: Cum explicati prezenta numelui dvs. in documentele SIE?
Mircea Cosea: Nu stiu. Cate apar acum, nu ma mai mira nimic. Cred ca o sa am o discutie la CNSAS. Sper sa ma cheme, si cu ocazia asta o sa aflu si eu despre ce este vorba, dar va spun foarte sincer ca nu ma prea intereseaza pentru ca eu gasesc ca e o chestiune de istorie. Multe lucruri s-au facut, s-au carpit, s-au furat. E o chestiune prea tarzie ca sa-i mai acord atentie.

EVZ: Dumneavoastra cum vedeti Dosariada? Este oportuna?
Mircea Cosea: Este prea tarziu, pentru ca in acesti 17 ani s-a manipulat foarte mult, nu am nicio incredere in dosare pentru ca puteau sa fie facute, refacute, furate, adaugate, in functie de interesul pe care l-au avut cei care le-au avut in custodie si o vad ca pe o intarziere fara niciun rost.

Acum, problemele sunt altele, intram in UE nepregatiti economic, dar probabil ca sunt interese politice legate de anumite lupte dintre principalii reprezentanti ai tarii noastre.

Evenimentul Zilei, 28 aug 2006

sâmbătă, august 26, 2006

Jobul ideal: functionar european

Romanii care vor prinde un post de functionar european la Bruxelles vor castiga salarii ce pornesc de la 4.000 de euro pe luna. Mai mult, cand vor iesi la pensie, vor primi 70% din leafa de baza.

Pana acum, pentru cele 215 joburi din administratia publica europeana, scoase la concurs de Oficiul European pentru Selectia de Personal pentru aceasta toamna, s-au inscris 9.213 romani, concurenta fiind de 42/loc. Opt ore pe zi, viitorii functionari vor lucra in departamente de administratie publica europeana, drept, economie sau audit.

Pensionati la cerere

Ce-i determina pe conationalii nostri sa se inscrie la un concurs foarte greu unde, ca sa reusesti, trebuie sa te clasezi in primii 20a dintre concurenti?

Principalele motive sunt o cariera in institutii transparente, unde ai posibilitatea de promovare, si remunerarea cu sume la fel de mari ca acelea ale managerilor romani.

"Un simplu functionar european, cu studii superioare, castiga lunar un salariu de aproape 4.000 de euro. Daca stie doua limbi straine poate concura pentru un post de conducere, de exemplu pentru sef de departament, unde salariul lunar de baza ajunge la 13.000 de euro.

La acestea se adauga alocatiile pentru expatriere si, unde e cazul, cele pentru familie (locuinta, copil, educatie)", spune Cristia Filip, project manager Euroconcurs.ro, singura companie care pregateste oamenii pentru concursurile europene.

De asemenea, multi dintre romani candideaza la aceste posturi cu gandul la o pensie frumoasa, care poate fi de cel putin 2.800 de euro/luna. Varsta de pensioanare este de 65 de ani, respectiv 67 de ani pentru cei care vor sa mai munceasca. Exista insa si posibilitatea pensionarii la cerere de la 55 de ani.

Teste mai grele decat la facultate

Concursul are mai multe etape, unele eliminatorii, si este foarte greu. In aproximativ o ora si jumatate, candidatii trebuie sa rezolve mai multe seturi de teste-grila, care contin intrebari ce verifica gandirea logica si cunostintele despre istoria europeana.

"Testele sunt dificile si specifice. E mai greu decat la admiterea la facultate. Sunt intrebari despre Uniunea Europeana, dar sunt puse in date si cifre. Trebuie sa fii foarte bine pregatit ca sa te poti misca repede", mai spune Cristia Filip.

Training de pregatire

In parteneriat cu Centrul de Perfectionare Continua pentru Intreprinzatori, Euroconcurs.ro organizeaza singurul training de pregatire pentru posturile europene, tinute de trainerul Phil Gaskell, care vine de la Bruxelles. Pentru 390 lei noi, un viitor candidat poate invata in doua zile cum trebuie sa se prezinte la examen.

"Cursul cuprinde, pe langa informatii despre examene, si multe probleme care apar in practica. In prima parte le arat ce ar trebui sa stie astfel incat sa poata sa rezolve foarte repede intrebarile", explica Phil Gaskell.

Acesta spune ca, pentru a reusi la concurs, sunt foarte importante abilitatile lingvistice si cunostintele de logica si matematica la nivel de liceu.

Evenimentul Zilei, 24 aug 2006

Tender si Iancu au fost trimisi in judecata

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - structura centrala - au finalizat urmarirea penala si au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor din dosarul cunoscut sub numele de RAFO-CAROM, acuzati de savarsirea unor infractiuni de natura economico-financiara.

Astfel, urmeaza a fi deferiti justitiei inculpatii TENDER OVIDIU LUCIAN, IANCU MARIAN ALEXANDRU, DUMITRESCU CICILIA, BADEA MARIN, GAUREANU TOADER, SALAJAN BOGDAN, , se arata intr-un comunicat trimis redactiei de Biroul pentru relatii cu presa din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Din materialul probator rezulta ca inculpatii au constituit un grup de criminalitate organizata prin intermediul caruia au desfasurat intreaga activitate infractionala in vederea obtinerii de fonduri financiare frauduloase, a caror sursa urma a fi disimulata prin incheierea unor contracte comerciale nelegale.

Infractiunile comise de intregul grup au vizat, pe de o parte, nelegala incheiere a unor contracte de cesiune creanta si de garantie reala mobiliara in raport cu SC CAROM SA Onesti, iar pe de alta parte relatiile comerciale nelegale derulate de SC VGB IMPEX SRL Bucuresti, in raport cu SC RAFO SA Onesti.

In perioada 2002-2004, inculpatii TENDER OVIDIU LUCIAN, IANCU ALEXANDRU MARIAN, DUMITRESCU CICILIA si BADEA MARIN, in calitate de asociati, administratori de fapt, respectiv de drept si directori sau angajati ai SC TENDER SA Timisoara, SC VGB OIL SRL Bucuresti, SC VGB IMPEX SRL Bucuresti si SC CAROM SA Onesti, s-au asociat pentru a desfasura o intensa activitate infractionala in urma careia SC CAROM SA Onesti a suferit un prejudiciu de 1.434.911.670.083 lei.

Faptele retinute in sarcina inculpatilor intrunesc, in drept, elementele constitutive ale urmatoarelor infractiuni:

1) TENDER OVIDIU LUCIAN
- inselaciune, constand in aceea ca, impreuna cu inculpatii IANCU ALEXANDRU MARIAN si DUMITRESCU CICILIA, a indus in eroare fostul APAPS - Departamentul Post-privatizare in legatura cu indeplinirea obligatiilor asumate de SC TENDER SA Timisoara prin contractul de vanzare-cumparare actiuni de a efectua investitii tehnologice, de mediu si de capital de lucru la SC CAROM SA Onesti.

Inculpatul a comunicat acestei institutii, prin intermediul auditorului SC AZALEE EXPERT AUDIT SRL Onesti, realizarea investitiilor din sursele proprii si atrase ale SC TENDER SA Timisoara, in conditiile in care acestea au fost realizate, in realitate, cu banii proprii ai SC CAROM SA Onesti.

Mai precis, inculpatul TENDER OVIDIU LUCIAN a dispus ordonarea de plata in numele firmei sale catre SC VGB IMPEX SRL Bucuresti, societate al carei administrator de fapt era inculpatul IANCU ALEXANDRU MARIAN, avand la baza contractul de cesiune de creanta contract nelegal incheiat intre ei, cauzandu-se un prejudiciu in patrimoniul SC CAROM SA Onesti in valoare de 195.021.698.075 lei.

- instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanei, in forma calificata si continuata, infractiune constand in aceea ca, in calitate de asociat la SC CAROM SA Onesti prin SC TENDER SA Timisoara si folosindu-se de pozitia sa dominanta de actionar majoritar cu 51% actiuni, dar si de creditor i-a determinat pe inculpatii DUMITRESCU CICILIA si BADEA MARIN, in calitate de director general

si presedinte al Consiliului de Administratie al SC CAROM SA Onesti si respectiv administrator special al aceleiasi societati, sa incheie in mod nelegal, cu incalcarea atributiilor de serviciu, contractele de vanzare-cumparare cu distributie exclusiva, cesiune de creanta si de garantie reala mobiliara prin care creanta de 1.434.911.670.083 lei detinuta de aceasta societate asupra SC VGB IMPEX SRL

Bucuresti sa fie trecuta nelegal in patrimoniul SC TENDER SA Timisoara, primindu-se in schimb pachetul de 90% actiuni al SC UTON SA Onesti, cu o valoare supraevaluata.
- constituirea si apartenenta la un grup de crima organizata, constand in aceea ca intreaga activitate infractionala derulata in perioada iunie 2002-decembrie 2004 de catre inculpat, impreuna cu inculpatii IANCU ALEXANDRU MARIAN, DUMITRESCU CICILIA si BADEA MARIN, a fost efectuata in vederea obtinerii frauduloase de fonduri financiare, a caror sursa ilicita a fost disimulata, prin incheierea

unor contracte comerciale nelegale, cu incalcarea atributiilor de serviciu. Fiecare inculpat a uzat in activitatea infractionala de atributiile care-i reveneau, fiind posibila decapitalizarea SC CAROM SA Onesti cu suma de 1.434.911.670.083 lei.

-spalare de bani, constand in aceea ca, in perioada de referinta, inculpatul, asa cum rezulta din probele administrate in cauza si din informarile Oficiului National de Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor a contribuit, alaturi de IANCU ALEXANDRU MARIAN, la realizarea unor circuite financiare frauduloase, bazate pe relatii comerciale nelegale, in scopul ascunderii originii ilicite a acestora, recicland in aceasta maniera suma de 1.193.260.337.735 lei;

-spalare de bani in forma continuata, constand in aceea ca pentru a putea sustrage si folosi in scop personal suma rezultata din incheierea nelegala a contractului cesiunii de creanta inculpatul a incheiat un nou contract de cesiune de actiuni vizand achizitionarea unui pachet de 86,5% actiuni apartinind SC TALC DOLOMITA SA Hunedoara, prin care s-a fixat un pret supraevaluat al actiunilor

achizitionate, de 220 miliarde lei, pentru a disimula si a ascunde sursa ilicita de provenienta a banilor. Suma a fost folosita, ulterior in scop personal, 50 miliarde lei ce fiindu-i restituiti de societate cu titlu de rambursare creditare.

In cauza sunt incidente dispozitiile art.33 lit.a C.p., deoarece toate infractiunile retinute in sarcina inculpatului au fost savirsite in concurs real.

2) IANCU ALEXANDRU MARIAN
-complicitate la inselaciune, constand in aceea ca prin activitatile sale infractionale, impreuna cu inculpata DUMITRESCU CICILIA, l-a ajutat pe inculpatul TENDER OVIDIU LUCIAN sa induca in eroare fostul APAPS - Departamentul Post-privatizare in legatura cu indeplinirea obligatiilor asumate de SC TENDER SA Timisoara prin contractul de vanzare-cumparare actiuni, in sensul ca a initiat si

consimtit la incheierea contractului de cesiune de creanta prin care s-au obtinut resursele financiare, apartinand de drept SC CAROM SA Onesti.

Aceste resurse au fost utilizate pentru a fi comunicate ca fiind surse legitime de realizare a investitiilor de catre SC TENDER SA Timisoara, cauzandu-se prin aceasta infractiune un prejudiciu in patrimoniul SC CAROM SA Onesti in valoare de 195.021.698.075 lei.

-instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanei in forma calificata si continuata, constand in aceea ca, in baza procurii primite de la SC TENDER SA Timisoara (societate care detinea aproximativ 51% din actiunile SC CAROM SA Onesti) si in calitate de reprezentant al SC VGB OIL SRL, societate care detinea aproximativ 43% din actiunile SC CAROM SA Onesti i-a determinat, pe inculpatii

DUMITRESCU CICILIA si BADEA MARIN sa incheie in mod nelegal, cu incalcarea atributiilor de serviciu, contractele de vanzare-cumparare cu distributie exclusiva, cesiune de creanta si de garantie reala mobiliara prin care creanta de 1.434.911.670.083 lei detinuta de aceasta societate asupra SC VGB IMPEX SRL Bucuresti a fost trecuta nelegal in patrimoniul SC TENDER SA Timisoara, Inculpatul a primit

in schimb pachetul de 90% actiuni al SC UTON SA Onesti, cu o valoare supraevaluata.

-constituirea si apartenenta la un grup de criminalitate organizata, constand in aceea ca, intreaga activitate infractionala derulata in perioada iunie 2002 -decembrie 2004 de inculpat impreuna cu inculpatii TENDER OVIDIU, DUMITRESCU CICILIA si BADEA MARIN, a fost efectuata in vederea obtinerii de fonduri financiare frauduloase a caror sursa ilicita a fost disimulata, prin incheierea cu incalcarea atributiilor de serviciu a unor contracte comerciale nelegale.

-spalare de bani in forma continuata, constand in faptul ca, in perioada iunie 2002-decembrie 2004, inculpatul IANCU ALEXANDRU MARIAN, a contribuit, alaturi de inculpatul TENDER OVIDIU LUCIAN la realizarea unor circuite financiare frauduloase, bazate pe relatii comerciale nelegale, asimilate infractiunii de spalare a banilor, in scopul ascunderii originii ilicite a acestora, recicland in aceasta maniera suma de 1.193.260.337.735 lei;

In cauza sunt incidente dispozitiile art.33 lit.a C.p., deoarece toate infractiunile retinute in sarcina inculpatului au fost savarsite in concurs real.

3) DUMITRESCU CICILIA
-complicitate la inselaciune in forma continuata, constand in aceea ca prin activitatile sale infractionale, impreuna cu inc.IANCU ALEXANDRU MARIAN, l-a ajutat pe inculpatul TENDER OVIDIU LUCIAN sa induca in eroare fostul APAPS - Departamentul Post-privatizare in legatura cu indeplinirea obligatiilor asumate de SC TENDER SA Timisoara prin contractul de vanzare-cumparare actiuni de a

efectua investitii tehnologice, de mediu si de capital de lucru la SC CAROM SA Onesti, in sensul ca a consimtit la incheierea contractului de cesiune de creanta, contract nelegal incheiat, prin care s-au obtinut resursele financiare, apartinand de drept SC CAROM SA Onesti, resurse utilizate pentru a fi comunicate ca fiind surse legitime de realizare a investitiilor de catre SC TENDER SA

Timisoara. Aceeasi inculpata a prezentat partial documentele justificative pentru emiterea certificatelor ce atestau realizarea investitiilor reprezentantilor SC AZALEE EXPERT AUDIT SRL Onesti, astfel incat acestia nu au putut constata ca sursa de provenienta a sumelor de bani nu era legitima.

-abuz in serviciu contra intereselor persoanei, in forma calificata si continuata, constand in aceea ca, in calitate de director general si presedinte al Consiliului de Administratie al SC CAROM SA Onesti, a initiat si incheiat in mod nelegal, cu incalcarea atributiilor de serviciu, contractele de vanzare-cumparare cu distributie exclusiva , de cesiune de creanta si de garantie reala mobiliara,

prin care creanta de 1.434.911.670.083 lei detinuta de aceasta societate asupra SC VGB IMPEX SRL Bucuresti a fost trecuta nelegal in patrimoniul SC TENDER SA Timisoara, primindu-se in schimb pachetul de 90% actiuni al SC UTON SA Onesti, cu o valoare supraevaluata.

-constituirea si apartenenta la un grup de criminalitate organizata, constand in aceea ca intreaga activitate infractionala derulata impreuna cu inculpatii TENDER OVIDIU LUCIAN, IANCU ALEXANDRU MARIAN si BADEA MARIN, a fost efectuata in vederea obtinerii de fonduri financiare frauduloase a caror sursa ilicita a fost disimulata, prin incheierea cu incalcarea atributiilor de serviciu de catre a unor contracte comerciale nelegale.

In cauza sunt incidente dispozitiile art.33 lit.a C.p., deoarece toate infractiunile retinute in sarcina inculpatei au fost savirsite in concurs real.

4) BADEA MARIN
-abuz in serviciu contra intereselor persoanei, in forma calificata si continuata, constand in aceea ca, in calitate de administrator special si membru in Consiliul de Administratie al SC CAROM SA Onesti, a initiat si incheiat in mod nelegal, cu incalcarea atributiilor de serviciu, contractele de vanzare-cumparare cu distributie exclusiva si a permis si sustinut incheierea contractului de

cesiune de creanta si de garantie reala mobiliara, prin care creanta de 1.434.911.670.083 lei detinuta de aceasta societate asupra SC VGB IMPEX SRL Bucuresti a fost trecuta nelegal in patrimoniul SC TENDER SA Timisoara, primindu-se in schimb pachetul de 90% actiuni al SC UTON SA Onesti, cu o valoare supraevaluata.

-constituirea si apartenenta la un grup de criminalitate organizata, constand in aceea ca intreaga activitate infractionala derulata in perioada iunie 2002 - decembrie 2004 impreuna cu ceilalti inculpati a fost efectuata in vederea obtinerii de fonduri financiare frauduloase a caror sursa ilicita a fost disimulata, prin incheierea cu incalcarea atributiilor de serviciu a unor contracte comerciale nelegale.
In cauza sunt incidente dispozitiile art.33 lit.a C.p., deoarece toate infractiunile retinute in sarcina inculpatului au fost savirsite in concurs real.

Anchetatorii au stabilit ca inculpatii din prezenta cauza penala au creat un lant de relatii comerciale nelegale si vadit pagubitoare pentru patrimoniul SC CAROM SA Onesti, fiecare dintre ei avand un rol bine determinat in realizarea activitatii infractionale.

Astfel, SC VGB INVEST SA Bucuresti, SC VGB IMPEX SRL Bucuresti si SC VGB OIL SRL Bucuresti fac parte din "grupul de firme VGB", controlat si administrat de inculpatul IANCU ALEXANDRU MARIAN, grup la care sunt afiliate si firmele FABER INVEST & TRADE INC SUA Delawere si BALKAN PETROLEUM LTD Marea Britanie, societate care din iulie 2003 a devenit actionar cu aprox.

49% actiuni la SC RAFO SA Onesti, iar din septembrie 2004 a devenit actionar si la SC CAROM SA Onesti cu 51% actiuni.

La randul sau, inculpatul TENDER OVIDIU LUCIAN este actionar cu 90% si presedinte al Consiliului de Administratie al SC TENDER SA Timisoara, fiind persoana de decizie pentru aceasta societate, care hotara relatiile comerciale si financiare pe care aceasta urma sa le desfasoare, si a fost in acelasi timp persoana care a sustinut financiar firma BALKAN PETROLEUM LTD, prin plata primei rate din

contractul de novatie incheiat de aceasta societate si APAPS pentru preluarea SC RAFO SA Onesti, si careia de asemenea, i-a cesionat in anul 2004 fara a incasa pretul cesiunii, pachetul de actiuni de 51%, detinut la SC CAROM SA Onesti.

De asemenea, inculpatul TENDER OVIDIU LUCIAN, prin intermediul partii responsabile civilmente SC TENDER SA Timisoara, care era actionar majoritar la SC PROSPECTIUNI SA si SC ATLAS GIP SA, a reusit sa controleze cele doua societati si sa le confere acestora un rol premergator si pregatitor, pentru derularea "in bune conditii" a activitatii infractionale preconizate impreuna

cu inculpatul IANCU ALEXANDRU MARIAN, in sensul ca datorita specificului de servicii pe care aceste societati le ofereau SNP PETROM SA, a reusit "sa convinga" reprezentantii acestei societati sa incheie o serie de contracte comerciale si acte aferente acestora, care sa-i ofere posibilitatea de a impune realizarea anumitor activitati care, in final, au convers spre concretizarea scopului infractional urmarit.

Legatura dintre societatile controlate de cei doi inculpati nu trebuie analizata doar din perspectiva unor simple relatii comerciale de vanzare-cumparare produse petroliere (SC VGB IMPEX SRL Bucuresti livrand SC TENDER SA Timisoara diverse produse, existand deci si relatia creditor-debitor), ci aceasta relatie este una mult mai complexa, care este alcatuita din mai multe segmente de relationare, respectiv:

-relatii comerciale de cesiune de creanta;

-relatii de reprezentare a SC TENDER SA Timisoara de catre inc.IANCU ALEXANDRU MARIAN, in raport cu anumite autoritati sau societati comerciale,
-relatii ce presupuneau plata unor datorii, la ordinul celeilalte societati, respectiv SC VGB IMPEX SRL Bucuresti la ordinul SC TENDER SA Timisoara si vice-versa, etc.

Din materialul probator rezulta si faptul ca inculpatii TENDER OVIDIU LUCIAN si IANCU ALEXANDRU MARIAN au constituit "o asociatie de societati comerciale" cu rolul de a conferi din punct de vedere financiar si comercial o aparenta de legalitate unor relatii ilicite derulate de acestea, relatii in care a fost atrasa SC CAROM SA Onesti si care au avut drept scop obtinerea nelegala a

disponibilitatilor financiare pe care aceasta le detinea fata de una din "societatile din grup", respectiv SC VGB IMPEX SRL Bucuresti.

Activitatea concertata, premeditata si gandita de cei doi inculpati a avut drept scop, pe de o parte, crearea posibilitatii obtinerii unei distributii exclusive de carburanti de la SC CAROM SA Onesti si implicit crearea posibilitatii de acumulare a unor datorii fata de aceasta societate, datorita neplatii produselor primite, iar pe de alta parte, exonerarea de la o viitoare achitare a acesteia prin incheierea unor contracte de cesiune de creanta transferabile de debit.

Inculpatul IANCU ALEXANDRU MARIAN, care era recunoscut de catre angajatii si membrii Consiliului de Administratie al SC CAROM SA Onesti ca fiind "patronul SC VGB OIL SRL Bucuresti si reprezentantul SC TENDER SA Timisoara" in societate, si implicit persoana de decizie pentru acestea, a impus desfasurarea unor sedinte ale Consiliului de Administratie al SC CAROM SA Onesti la sediul

"grupului de firme VGB" din Bucuresti, ocazie cu care ii erau prezentate situatiile vizand productia, relatiile comerciale derulate de SC CAROM SA Onesti cu alte societati comerciale, fiind consultat inclusiv in probleme de finantare.

Situatii similare de informare cu privire la aceasta societate, ii erau transmise si inc.TENDER OVIDIU LUCIAN la Timisoara de catre inculpata DUMITRESCU CICILIA, presedinta Consiliului de Administratie si directorul general al SC CAROM SA Onesti.
Anchetatorii au constatat ca grupul infractional era bine definit, fiecare persoana avand un rol structurat si determinat, urmarind indeplinirea unor activitati punctual stabilite de catre initiatorii grupului, inculpatii IANCU ALEXANDRU MARIAN si TENDER OVIDIU LUCIAN.

Astfel, o prima etapa a constituit-o "pregatirea" viitoarelor contracte comerciale care permiteau SC TENDER SA Timisoara si SC VGB IMPEX SRL Bucuresti sa preia din patrimoniul SC CAROM SA Onesti diverse resurse financiare, pe care aceasta societate urma sa le acumuleze in timp, sens in care inc.IANCU ALEXANDRU MARIAN si TENDER OVIDIU LUCIAN au cautat sa identifice modalitatile prin

care SC VGB IMPEX SRL Bucuresti putea sa ajunga sa detina calitatea de distribuitor exclusiv de benzine si alte produse petroliere finite pentru SC CAROM SA Onesti, iar pe de alta parte SC TENDER SA Timisoara sa detina calitatea de creditor al aceleiasi societati;
A doua etapa a constituit-o acumularea voita a unor datorii de catre SC VGB IMPEX SRL Bucuresti fata de SC CAROM SA Onesti, prin neplata contravalorii livrarilor de produse petroliere ce au avut loc intre cele doua societati in perioada iunie 2002-septembrie 2003, si care au dus la acumularea de catre SC CAROM SA Onesti a unei creante asupra SC VGB IMPEX SRL Bucuresti de aproximativ 1400 miliarde lei;

A treia etapa a constituit-o achizitionarea de catre SC VGB OIL SRL Bucuresti si SC TENDER SA Timisoara a pachetelor de actiuni de 43%, respectiv 51% actiuni la SC CAROM SA Onesti, activitate care le-a permis acestora sa detina controlul asupra societatii, in acest fel putind sa numeasca in conducerea acesteia a persoanelor care sa fie de acord cu incheierea contractelor vadit dezavantajoase

pentru societate si astfel sa-si impuna vointa cu privire la semnarea viitorului contract de cesiune de creanta nr.260 bis;
A patra etapa a constituit-o incheierea nelegala si in defavoarea intereselor SC CAROM SA Onesti a contractului de cesiune de creanta nr.260 bis/2003, secondat de incheierea contractului de garantie reala mobiliara nr.329/2003 ce garanta preluarea unei creante certe, lichide si exigibile de catre SC TENDER SA Timisoara cu un pachet de actiuni supraevaluate, apartinand SC UTON SA Onesti.

HotNews.ro, I.B., 23 aug 2006

Concursuri aranjate

Cu se organizeaza concursurile pentru posturile disponibile in Primarie?
Din cit inteleg eu Boc se intelege cu Tise si isi numesc un prieten.
Ce fel de relatii de trafic de influenta efectueaza Boc & Tise? S-a vazut deja de cazul de concurs aranjat pentru mademoiselle Kurt.
Va invit sa cititi cele ce urmeaza!

Inainte de plecarea in concediu, fostul secretar al municipiului, Mircea Jorj, a aflat de la redactia ZIUA de CLUJ despre iminenta sa inlocuire si sfarsitul perioadei sale de interimat de la Primarie.

Ieri, fiind prima zi dupa concediu, Jorj s-a prezentat la fostul loc de munca pentru a-si incheia conturile cu Primaria, urmand ca de astazi sa se prezinte la departamentul juridic al Prefecturii, de unde a fost detasat la Primarie pe perioada interimatului.

Dezamagit de jocurile politice ale PD-ului, mai precis de aranjamentul Tise - Boc, fostul secretar al municipiului se gandeste la retragerea din administratia locala. Azi ma voi prezenta la Prefectura si voi solicita in scris, conform Legii statutului functionarului public 188/1999, incetarea raporturilor de serviciu prin acordul ambelor parti.

Normal ar fi sa incep serviciul in sectorul juridic al Prefecturii. Voi avea o discutie cu subprefectul Calin Platon (prefectul Tise fiind in concediu) si sper sa ajungem la o intelegere si sa se renunte de comun acord la perioada de preaviz prevazuta de lege, a declarat Mircea Jorj, care se reorienteaza spre sectorul privat.
Consilierii locali il regreta

Plecarea lui Jorj de la Primarie nu i-a lasat indiferenti pe consilierii locali care au colaborat cu acesta. Ovidiu Turdean, consilier PNL, considera ca Mircea Jorj este un profesionist, un foarte bun jurist specializat pe administratie locala.

De asemenea, Turdean apreciaza ca fiind foarte buna colaborarea cu Jorj, dar este de parere ca era necesar sa se organizeze concursul pentru ocuparea postului de secretar al municipiului. Era necesar sa se organizeze concursul.

Din punctul meu de vedere, Mircea Jorj putea ramane ca interimar pana la definitivarea concursului, a declarat Turdean, adaugand ca si actualul secretar - tot interimar - Aurora Tarmure, este, de asemenea, un bun profesionist, cu care s-a colaborat la fel de bine pe vremea cand aceasta ocupa functia de director al departamentului juridic din Primarie.

Grupul consilierilor din UDMR ii multumeste fostului secretar pentru colaborare si il regreta. Imi pare rau ca pleaca din institutie pentru ca si-a facut treaba foarte bine. Ii urez mult succes oriunde se va duce, spune Attila Laszlo.

Consilierul UDMR a adaugat ca postul de secretar ar trebui ocupat prin concurs si ca persoana desemnata ca fiind cea mai potrivita pentru acest post se va afla in urma concursului, si daca acesta persoana va fi Aurora Tarmure atunci se poate vorbi de un castig pentru ca si aceasta este o persoana bine pregatita din punct de vedere profesional. Consilierii PD sunt evazivi in declaratii.

Consilierul PD, profesorul Florin Stamatian, a afirmat ca nu stia de plecarea acestuia, ca nu il regreta pe Jorj si ca nimeni nu este de neinlocuit. Secretarul Primariei trebuie sa fie un jurist bun. Nu pot regreta plecarea unui functionar. Nu am stiut de plecarea lui, spune Stamatian. Grupul PSD din Consiliul Local se dezice de actiunile PD-ului.

Remus Lapusan a subliniat la randu-i faptul ca il regreta si ca Jorj este un bun profesionist. O sa fie greu pana cand il va ajunge cineva ca valoare si pana va sti cineva ce stie el din punct de vedere profesional. Noi, grupul PSD, am colaborat si am comunicat foarte bine cu Mircea Jorj, a declarat Lapusan.

Despre actualul secretar interimar si concursul pentru ocuparea acestui post, liderul PSD si-a explicat foarte clar dezaprobarea: Daca d-nul Tise si d-nul Boc vor pe altcineva este treaba lor. Nu-mi dau seama cat de pregatita este Aurora Tarmure. Am vazut cum s-au organizat concursurile in Primarie. Concursul pentru postul de secretar va fi un concurs pe care il va castiga cine trebuie.

Florin Otrocol
www.domnuleprimar.ro

24 aug 2006

Ursii se inmultesc in scripte la cererea vinatorilor cu pile

Vinatorii pot sarbatori. Ursii au lucrat pentru ei si s-au inmultit peste noapte mai rau ca iepurii.

Autoritatile au decis aceasta din birou. Pe hirtie, numarul ursilor din tara a crescut la 7.350 de la 5.700, in doar un an, desi sporul natural nu este decit de 4%.

Miza este foarte clara: mai multi ursi inseamna o cota de vinatoare mai mare, adica mai multi bani in conturile Romsilva, a asociatiilor de vinatoare, a complexurilor cinegetice. Interesul este cu atit mai mare cu cit Romania detine jumatate dintre exemplarele de urs din Europa. In plus, este singura tara unde se organizeaza vinatori la urs.

"Mai sint si alte state, ca Bulgaria sau Slovacia, unde se pot impusca ursi, dar de ordinul a 10-20 de exemplare", spun specialistii in domeniu. Romania este astfel principala destinatie a tuturor celor care vor sa se distreze ucigind un urs.

1.500 de animale in plus

Pentru a putea vina mai multi ursi si a obtine mai multi bani, autoritatile au decretat ca ursii s-au inmultit peste masura si au devenit periculosi, astfel incit trebuie majorata cota de vinatoare.

Pe baza datelor oferite de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (din subordinea Romsilva), specialistii Ministerului Mediului au ajuns astfel la concluzia ca in Romania traiesc anul acesta 7.350 de ursi. Problema este ca anul trecut estimarea era de 5.700 de exemplare. "Este imposibil ca intr-un singur an sa creasca atit de mult numarul de ursi.

Avind in vedere ca sporul natural in mediul oferit de Muntii Carpati este de 4%, ar trebui sa avem cu 200 de ursi mai mult ca anul trecut, nu cu peste o mie. Nici in Siberia, unde sint paduri nesfirsite, nu se inregistreaza o crestere a numarului de ursi atit de mare", spune ecologistul Nicolae Daramus.

Primavara se vineaza mai usor

Scopul scuza mijloacele si cel mai la indemina instrument este legea. Astfel, autoritatile au decis sa modifice legislatia pentru a permite o majorare a numarului de animale ce pot fi vinate, dar si reintroducerea vinatorii in primavara. "Prin acest proiect de ordonanta a guvernului este anulat ordinul Ministerului Agriculturii prin care se interzicea impuscarea ursilor in primavara.

Problema este ca in lunile de dupa hibernare, ursii fiind flaminzi si slabiti cad foarte usor prada vinatorilor. Multi prefera aceasta perioada pentru ca omul depune foarte putin efort pentru a impusca animalul, dar de obicei sint ucise tocmai exemplarele cele mai valoroase", spun specialistii in domeniu.

Ursoaicele sint "vinovate"

Secretarul de stat Vasile Lupu, care tocmai a fost schimbat de la Ministerul Agriculturii "pe motive de algoritm politic", sustinea ca ursii din Carpati "au capatat deviatii comportamentale" si ca trebuie impuscati. El nu se multumea cu cota majorata pentru vinatoare de la 250 la 300 de exemplare, ci voia ca anul acesta sa fie impuscati 400 de ursi.

Surse din Ministerul Agriculturii spun ca Lupu va fi mentinut de Gheorghe Flutur in apropiere, pe post de consilier personal.

Cotidianul, 26 aug 2006

Autorul accidentului din zona Eroilor arestat preventiv

Avocatii englezului au facut deja recurs

Soferul britanic Ali Imran, implicat in accidentul, in care a murit regizorul Nemescu a fost arestat pentru o perioada de 20 de zile. Acesta este acuzat de uciderea din culpa a trei persoane si vatamarea corporala a altor trei din masina condusa de el. Daca va fi gasit vinovat, el risca o pedeapsa de pana la 10 ani de inchisoare.

Imran a atacat, cu recurs, decizia data de Judecatoria sectorului 5, de a fi emis pe numele lui un mandat de arestare preventiva, sustinand ca nu reprezinta un pericol daca va fi cercetat in stare de libertate.

Ali Imran, in varsta de 29 de ani, a lovit in noaptea de joi spre vineri un taxi, in zona Eroilor, omorand trei persoane. Victimile accidentului sunt conducatorul taximetrului, Radu Arustei, de 24 de ani, precum si cei doi clienti, pe care ii transporta, regizorul Cristian Nemescu, de 27 de ani si sunetistul Andrei Toncu, de 28 de ani.

HotNews.ro, D.G., 26 aug 2006

Marius Oprea: CNSAS va publica pe internet dosarele ofiterilor de securitate care detin functii publice

Prezent in emisiunea "Romania la raport", de la Mix FM, realizata de Andreea Pora, consilierul pe probleme de securitate al premierului, Marius Oprea, a declarat ca, una din modificarile pe care le-a propus la ordonanta de urgenta, este eliminarea sintagmei de "politie politica" si inlocuirea ei cu notiunea de colaborare, fara alte nuante, vinovatia urmand a fi judecata de catre Colegiu.
El a mai precizat ca "dosarele tuturor ofiterilor care au colaborat cu securitatea si care ocupa demnitati publice, numiti sau alesi in anumite functii care pot crea incompatibilitati, va fi pus pe internet".

Consilierul pe probleme de securitate al premierului a mai adaugat ca "ar trebui sa unificam inclusiv prevederile din aceasta ordonanta cu prevederile din legea lustratiei si sa renuntam la aceasta. Pentru ca, cu ajutorul a doua-trei articole, din punct de vedere tehnic, poti avea elementele de lustratie cuprinse in legea CNSAS".

Marius Oprea a sustinut ca aceste modificari, si anume eliminarea sintagmei de "politie politica" si obligativitatea CNSAS de a publica numelor ofiterilor de securitate, vor fi gata la sfarsitul saptamanii viitoare si, din acel moment, vor reincepe dezbaterile in Comisia Juridica.

Prezent in aceeasi emisiune, directorul SAR, Sorin Ionita, a declarat ca, in ciuda faptului ca se renunta la termenul de "politie politica", trebuie sa existe niste grade de vinovatie. "Ele exista, dar nu vom mai avea noi instrumentrul, poate, sa le separam foarte bine, dar cred ca se pot face lucruri in continuare dand in vileag dosarul respectiv.

Pe mine, daca m-au facut colaborator, si eu stiu ca am facut o chestie mica si tehnica, eu insumi vin, cum a facut si Mona Musca, si arat dosarul. Cine nu il face public, in continuare, probabil ca are ceva de ascuns", a spus Sorin Ionita.

Radio MIX, 23 aug 2006

In burta reactorului nuclear

De anul viitor, prin prizele romanilor va trece curent de la doua centrale nucleare, dupa ce si Reactorul 2 de la Cernavoda va intra in functiune. Acesta va putea produce maximum 700 de megawati ora, acoperind circa 9% din consumul national.

Practic, se va ajunge ca 17%-18% din energia consumata in Romania sa fie produsa de cele doua reactoare nucleare de la Cernavoda, fata de 9,59% in prezent. Ceea ce inseamna ca aceasta va inlocui o parte din energia produsa prin arderea carbunilor - mai poluanta si mai scumpa.

Costuri mai mici

Punerea in functiune a celui de-al doilea reactor este considerata de Ministerul Economiei si Comertului un lucru bun. Reprezentantii acestuia sustin ca energia din centralele nucleare este mai ieftina decat aceea din cele pe carbune si mai putin poluanta.

In acelasi timp, exista voci care se opun centralelor nucleare, de frica materialelor radioactive si, Doamne fereste, a unui accident nuclear.

In ceea ce priveste avantajele, Viorel Marculescu, director general adjunct la centrala de la Cernavoda sustine ca producerea unui kilowat de electricitate in centralele nucleare costa circa 30 de dolari. Ministrul economiei, Codrut Seres, il completeaza, precizand ca cifra este de doua ori si jumatate mai mica decat costul producerii electricitatii in termocentrale.

Prin urmare, si factura platita de romani la Electrica ar trebui sa se ieftineasca. Insa, reducerile vor fi diferite de la un furnizor la altul. Fiecare dintre unitatile de distributie Electrica furnizeaza cantitati diferite de energie produsa nuclear.

De exemplu, la Electrica Transilvania Sud, energia produsa nuclear are o pondere de 9,89%, in timp ce la Electrica Muntenia Sud, ponderea este mult mai mica - de 3,25%. Deci, in zonele unde ponderea energiei produse nuclear este mai mare, si reducerile la tarife vor fi mai mari.

Mai putina poluare

In ceea ce priveste poluarea, Marculescu sustine ca centrala de la Cernavoda produce 16-20 de tone de deseuri radioactive pe an, incadrandu-se in normele de poluare aprobate de Uniunea Europeana.

Desi cenusa din termocentrale starneste mai putina ingrijorare la nivelul populatiei decat particulele radioactive, Marculescu sustine ca efectele poluarii prin termocentrale sunt mult mai grave din cauza cantitatilor mari de cenusa si de dioxid de carbon rezultate din arderea carbunilor. In timp ce la capitolul energie produsa de termocentrale, gradul de poluare este cu circa 50% peste standardele europene.

ENERGIA ATOMILOR

Cum functioneaza o centrala nucleara

La periferia orasului Cernavoda cele cinci reactoare nucleare de beton, inalte cat un bloc, domina peisajul. Daca multi le-au vazut exteriorul, putini stiu ce se intampla in interior. Reactorul propriu-zis, unde au loc reactiile nucleare ocupa un spatiu infim, fata de mamutul de beton.

Este cam cat o camera de apartament. Are forma unui cilindru asezat orizontal. Pe la un capat, intra fiolele de uraniu. Seamana cu un perete de crama, intesat cu sticle de vin. In cazul Reactorului 2 de la Cernavoda, de alimentare se va ocupa un robot (foto dreapta), care va extrage fiolele consumate si va introduce unele noi. Ce se intampla insa in interiorul reactorului?

Combustibilul este bombardat cu neutroni care "rup" atomii de uraniu in mai multe parti. Procesul degajeaza o energie colosala. Potrivit cercetatorilor, un kilogram de uraniu poate produce de 2,5 milioane de ori mai multa energie decat arderea unui kilogram de carbune. Marele risc al reactoarelor nucleare este ca reactiile de fisiune (rupere a atomilor) sa scape de sub control.

Pentru a preveni astfel de situatii, se folosesc bare de carbon si apa grea. Rolul acestora este sa incetineasca neutronii care "lovesc" particulele de uraniu. Caldura generata de reactia atomica este apoi transformata in aburi care invart o turbina, producand energie electrica.

Sursa: Evenimentul Zilei

Romania nu va trimite trupe in Liban

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a decis luni, ca Romania sa nu participe deocamdata cu trupe la forta de mentinere a pacii in Liban. Intr-o declaratie facuta la finalul sedintei CSAT presedintele Traian Basescu a motivat aceasta decizie prin faptul ca tara noastra este deja angajata cu trupe in misiuni in Irak, Afganistan si Balcani.

"Consideram ca Romania are potential, dar angajarea in trei teatre de operatiuni importante este un lucru care arata ca Romania si-a facut datoria fata de comunitatea internationala", a declarat presedintele Basescu.

"Aceasta a fost decizia CSAT si cred ca este o decizie care corespunde realitatilor Romaniei de astazi", a concluzionat seful statului.

Mai multe tari europene au luat luni decizii privind implicarea lor in misiunile de mentinere a pacii in Liban. Astfel, ministrul bulgar de Externe, Ivailo Kalfin, a anuntat ca Bulgaria va trimite circa 100 de persoane in forta internationala din Liban.

Detaliile participarii la forta din Liban vor fi clarificate in termen de zece zile. Autoritatile de la Sofia au anuntat totodata ca decizia finala va fi luata dupa consultari cu ONU si Uniunea Europeana.

Tot luni, Turcia a decis sa participe la Forta interimara ONU din Liban (FINUL). Ankara nu a precizat insa nici cati militari intentioneaza sa trimita in Liban, nici cand se vor alatura acestia fortei ONU. Presa turca a afirmat ca Turcia ar putea participa la forta ONU cu 600 - 1.200 de militari.

Tarile membre UE au convenit sa asigure mai mult de jumatate din efectivele totale de 15.000 de militari ale fortei ONU care va asigura aplicarea armistitiului dintre Israel si gruparea Hezbollah. Primii militari urmeaza sa ajunga in Liban in aceasta saptamina.

HotNews.ro, D.G., 28 aug 2006

vineri, august 25, 2006

Targ de productie publicitara

In perioada 20-23 septembrie 2006, Complexul Expozitional ROMEXPO va fi gazda targului ADVERTISING SHOW - eveniment adresat industriei de productie publicitara din Romania. Aflat in acest an la cea de-a IV-a editie, acesta va ocupa pentru prima data intreg Pavilionul Central, cu o suprafata de expunere de 14.000 mp.

La editia din acest an au confirmat participarea peste 150 de firme specializate in domeniile: imprimare digitala (echipamente si servicii), materiale si accesorii, semnalistica indoor si outdoor, serigrafie, tampografie, gravura, materiale promotionale (producatori, distribuitori si servicii de personalizare), case de productie audio-video, echipamente fotografice, fotografie publicitara, papetarie-birotica etc., firme care au decis sa-si promoveze cele mai noi produse si tehnologii cu ocazia acestui targ.

ADVERTISING SHOW vizeaza in principal directorii de marketing, directorii de productie din agentiile de publicitate, dar si specialistii care activeaza in domeniul productiei publicitare, acestia avand ocazia sa intalneasca cele mai performante tehnologii si tendinte la nivel mondial, alaturi de inovatiile firmelor autohtone.

Intre noutatile ce vor fi prezentate la editia din acest an se numara: solutii integrate de expunere sau de tiparire pe materiale textile; monitoare holografice tridimensionale; echipamente de termoformare; servicii de imprimare digitala direct pe textile prin sublimare; imprimare digitala pe materiale netratate, rigide si flexibile; mobilier personalizat; colectie de display-uri cu sustentatie

magnetica; aplicatii termotransferabile cu perle sau pietre svarowski; articole luminoase; calendare multifunctionale; lanyard-uri; mape cu sistem unicat de prindere; obiecte de artizanat autentic romanesc realizate din lemn; trofee din cristal sau acryl cu design nou si personalizare prin tehnologie laser 3D si 2D; cele mai noi colectii de agende, calendare si instrumente de scris, colectii de produse de lux din clasa business etc.

Totodata ADVERTISING SHOW 2006 va gazdui concursul de obiecte promotionale GIFTS' SHOW, eveniment la care s-au inscris peste 40 de firme importatoare sau producatoare de obiecte promotionale, expozante in cadrul acestui targ.

PROGRAM:

Miercuri, 20 septembrie 2006
14.00-15.00: ERKU DESIGN
Tema: "Prezentarea sistemului Octanorm cu utilizare in productia publicitara si amenajari expozitionale. Noutati si solutii de viitor."
Vor prezenta: Dl. Dimitri Markens - OCTANORM Vertriebs GmbH, Dl. Kurt Erk - Director Erku Design Messebau Gmbh si Managing Director ERKU DESIGN EXHIBITIONS si Dl. Vlad Stanescu - Director Erku Design Exhibitions.
RSVP: office@erku.ro

Joi, 21 septembrie 2006
10.00-12.00: ELECTRONIC DESIGN CONSULTING GROUP
Tema 1: "Materiale speciale pentru industria publicitara - DECOVIEW si DECOVISION."
Tema 2: "DECOVIEW - Materiale autoadezive din poliester sau hartie, imprimabile ink jet sau serigrafic, pentru aplicatii pe suprafete transparente."
Tema 3: "DECOVISION - Materiale non-adezive, din vinil, imprimabile inkjet sau serigrafic, pentru aplicatii pe suprafete transparente."
Va prezenta: Dl. Walter GERBIS - SEFAR Elvetia.
RSVP: edcg@b.astral.ro
12.00-13.00: AG COMEXIM
Tema: "Prezentare produse noi din gama VICTORINOX Elvetia."
Va prezenta: Dl. Felix Wechsler.
RSVP: office@agcomexim.ro
13.00-14.00: ELECTRONIC DESIGN CONSULTING GROUP
Tema: "Despre tampografie."
Va prezenta: Dl. Stefan TRITTENBACH - KENT Germania.
RSVP: edcg@b.astral.ro
14.00-15.00: ERKU DESIGN
Tema: "Prezentarea sistemului Octanorm cu utilizare in productia publicitara si amenajari expozitionale. Noutati si solutii de viitor."
Vor prezenta: Dl. Dimitri Markens - OCTANORM Vertriebs GmbH, Dl. Kurt Erk - Director Erku Design Messebau Gmbh si Managing Director ERKU DESIGN EXHIBITIONS si Dl. Vlad Stanescu - Director Erku Design Exhibitions.
RSVP: office@erku.ro
15.00-16.00: ELECTRONIC DESIGN CONSULTING GROUP
Tema: "Cerneluri pe baza de apa pentru textile si cerneluri plastisol ecologice."
Va prezenta: Dl. Michel MEKDISSI - TIFLEX Franta.
RSVP: edcg@b.astral.ro
16.00-17.00: 1 ASALT ADVERTISING AGENCY
Tema: "Prezentare generala - 1 Asalt Advertising Agency."
Va prezenta: Dl. Constantin Cristian Titus, Director General - 1 ASALT ADVERTISING AGENCY.
RSVP: asalt@pcnet.ro

Vineri, 22 septembrie 2006
12.00-13.00: ATIP DESIGN
Tema: "Cum sa nu alegeti cadourile promotionale."
Va prezenta: Dl. Marius Buiculescu , Director General - ATIP DESIGN.
RSVP: marius@atip.ro

13.00-14.00: ERKU DESIGN
Tema: "Prezentarea sistemului Octanorm cu utilizare in productia publicitara si amenajari expozitionale.Noutati si solutii de viitor."
Vor prezenta: Dl. Dimitri Markens - OCTANORM Vertriebs GmbH, Dl. Kurt Erk - Director Erku Design Messebau Gmbh si Managing Director ERKU DESIGN EXHIBITIONS si Dl. Vlad Stanescu - Director Erku Design Exhibitions.
RSVP: office@erku.ro
14.00-15.00: ZEXSTAR
Tema: "Diodele LED in industira publicitara."
Va prezenta: Dl. Victor Floroiu - Director General ZEXSTAR.
RSVP: mail@zexstar.ro
15.00-16.00: 1 ASALT ADVERTISING AGENCY
Tema: "Lansarea unui magazin virtual."
Va prezenta: Constantin Cristian Titus, Director General - 1 ASALT ADVERTISING AGENCY.
RSVP: asalt@pcnet.ro
15.00-16.00: SANDS ADVERTISING
Tema: "Conceptul THOUSANDS - servicii profesionale in domeniul obiectelor promotionale."
Va prezenta: Dl. Atilla Szabados, Director General - SANDS ADVERTISING.
RSVP:office@sands.ro

Sambata, 23 septembrie 2006
10.00-11.00: ERKU DESIGN
Tema: "Prezentarea sistemului Octanorm cu utilizare in productia publicitara si amenajari expozitionale.Noutati si solutii de viitor."
Vor prezenta: Dl. Dimitri Markens - OCTANORM Vertriebs GmbH, Dl. Kurt Erk - Director Erku Design Messebau Gmbh si Managing Director ERKU DESIGN EXHIBITIONS si Dl. Vlad Stanescu - Director Erku Design Exhibitions.
RSVP: office@erku.ro

Mai multe informatii despre evenimentul ADVERTISING SHOW, gasiti pe site-ul www.advertisingshow.ro

HotNews.ro, 24 aug 2006

Pietele publice in U.E.

Pietele publice, in sensul de "achizitii guvernamentale", reprezinta circa 16 % din P.I.B.-ul U.E., respectiv 1.500 miliarde Euro.Dupa marile crize corporatiste din lume cu impact asupra politicilor institutionale, gen Enron, Parmalat sau Worldcom, operatorii economici si partenerii sociali se tem de efectele nefaste ale trucarii "pietelor publice", mai ales in cazul contractelor de valori mari.

Noi norme europene

Malversatiile "la varf" in firmele particulare afecteaza masa de actionari, iar cand acele firme intra in jonctiune cu bugetul statului, fraudele pot leza o masa si mai mare de "actori". In plus, acolo unde "proprietarii suntem noi, cei multi", simtul responsabilitatii personale se dilueaza.

"Cine lucreaza cu miere se linge pe degete", iar cine manevreaza banul public este tentat sa-si "rotunjeasca" salariul, inchizand ochii la nereguli.

Impotriva unor asemenea tentatii, statele au emis coduri de conduita in afaceri continand norme de prevenire si sanctionare a fraudelor, de asigurare a responsabilitatii sociale corporatiste si de gestionare a riscurilor, inclusiv in cazul achizitiilor publice.

In U.E., intrate in vigoare la 1 ianuarie 2006, Directivele europene nr. 17 si 18 din 31 martie 2004 stau la baza legislatiilor nationale privind "achizitiile publice".

Cele doua Directive reflecta, in primul rand, nevoia de buna gestionare a banului public, fara a impieta asupra activitatii economice si a crearii de noi locuri de munca.

Ele vizeaza tot mecanismul tehnico - financiar al achizitiilor publice si organele de adjudecare, inclusiv capacitatea lor de a actiona ca "actori" pe aceste "piete publice".

Pe de o parte, directivele si-au "flexibilizat" clauzele in raport cu normele anterioare, pentru a favoriza adjudecarea licitatiilor in favoarea ofertei celei mai avantajoase economic, chiar si in cazurile de proiecte considerate "complexe" sau in cazul parteneriatelor "public - privat".

Pe de alta parte, au compensat aceasta flexibilizare printr-un cadru mai sever al specificatiilor tehnice, al criteriilor de selectie si al exigentelor de transparenta. Achizitiile publice dintr-un stat membru trebuie sa fie deschise si operatorilor din celelalte state membre, fara discriminari. Operatorii economici de pe pietele publice din U.E. trebuie "certificati" si "agreati".

Cei ce decid asupra adjudecarii unei licitatii publice pot sa se asigure de capacitatea firmelor de a opera in calitate de ofertant, inca inainte de a lansa licitatia (concursul de oferte).
Ulterior celor doua directive din 2004, au aparut, pe aceeasi tema, Reglementarea Comisiei 1564/2005, Directiva 51/2005 si Decizia 15/2005 .

Certificarea si agrearea firmelor participante la licitatiile publice

Cele 2 Directive din 2004 prevad posibilitatea ca un stat membru sa elaboreze o lista oficiala a furnizorilor si prestatorilor de servicii certificati si agreati de anumite organisme publice sau private insarcinate special in acest scop. Nivelul de exigenta in aceasta selectie este lasat la latitudinea statului membru.

Certificarea calitatii, care se realiza inainte numai pe baza analizei produsului, devine acum posibila si in baza simplei inscrieri a intreprinderii producatoare pe lista agreata oficial, confirmand astfel capacitatea de organizare a intreprinderii si de control al intregului proces de productie. Certificarea si acreditarea devin astfel instrumente de securizare a pietelor publice.

Directivele ofera statelor membre optiunea de a intocmi asemenea liste, ceea ce implica o expertiza multipla, cu participarea institutiilor statului in materie de contabilitate si buget, precum si a partenerilor sociali.

Multiplele concepte teoretice sau academice de selectare a firmelor nu au reusit sa produca formula magica prin care sa se evite total frauda la achizitiile publice. Daca se impun cerinte prea severe, apare riscul de eliminare din start a unor operatori competitivi. Daca, in schimb, normele sunt excesiv de lejere, sporeste riscul incalcarii legii.

Chiar in absenta unui standard unic, pe piata U.E. se poate constata o anumita convergenta spre principii comune, partajate de toti actorii interesati.

Pentru societatile cotate la bursa, sistemul anglo - saxon a impus treptat proceduri comune de "conformitate". In Statele Unite, Legea Sarbanes - Oxley din iunie 2002 a venit sa restaureze increderea publica, dupa scandalul Enron, insa cu pretul fragilizarii competitivitatii.

In Franta, "Raportul Bouton" si legea din 15 mai 2001 privind noile reglementari economice au reusit sa confere mai multa "moralitate" practicilor comerciale si administrarii firmelor.

Gestiunea riscului conditioneaza viabilitatea si rentabilitatea intreprinderii, iar pe pietele publice aceasta gestiune are conotatii specifice. De la lansarea licitatiei, continuand cu evaluarea ofertelor, negocierile cu ofertantii si subfurnizorii si pana la adjudecarea licitatiei, riscurile se tin lant. Cu cat proiectul este mai complex si mai scump, cu atat riscurile si tentatiile cresc.

Redactarea clauzelor contractuale incumba si ea un set de riscuri, iar certificarea si agrearea operatorilor economici pe pietele publice presupun o doza sporita de responsabilitati si moralitate.

Guvernarea intreprinderilor in conformitate cu acquis - ul, preconditie a participarii pe pietele publice

Comunicarea Comisiei Europene din 21 mai 2003 catre Consiliu si Parlament impune statelor membre introducerea unui cod al guvernarii intreprinderilor, inclusiv pentru cele necotate la bursa. Un astfel de cod trebuie sa asigure echilibrul intre exigentele unei gestiuni sanatoase a firmei si libertatea de manifestare a spiritului de initiativa antreprenoriala.

Accesul liber la pietele publice impune reguli clare, fara derogari sau exceptii, fara discriminari sau preferinte, fara ambiguitati legislative si "portite de eludare a legii".

A venit vremea ca si lumea politica romaneasca sa recunoasca regulile bunei guvernante a intreprinderilor printr-un text de lege, simplu si concis, care sa confere credibilitate si legitimitate actului de conducere a unei firme, in armonie cu Comunicarea Comisiei Europene din 2003.

Transpunerea legislatiei europene da ocazia integrarii in arsenalul legislativ romanesc a normelor precise de guvernare corporatista si de administrare a banului public, in conjunctie cu asumarea responsabilitatii sociale a intreprinderii.

Ce schimbari pregateste U.E. ?

In dorinta de a elimina discriminarea si tratamentul neloial si de a spori transparenta si competitivitatea achizitiilor publice, Comisia Europeana a prezentat, la 11 mai 2006, un nou proiect legislativ.

Plecand de la rata transparentei achizitiilor publice in cele 25 de state, de numai 16,2 %, Comisia propune, prin aceasta noua norma legislativa, ca autoritatea publica organizatoare a licitatiei sa lase un timp intre adjudecare si semnarea contractului, pentru a da posibilitatea de recurs firmelor care au pierdut licitatia.

Autoritatea publica poate semna contractul numai la minimum 10 zile de la adjudecarea licitatiei. Intre timp, trebuie sa-i informeze pe toti ceilalti participanti la licitatie asupra deciziei sale si sa le ofere sansa de a contesta decizia la o autoritate de apel si de a solicita eventual suspendarea contractului. In situatii urgente, termenul poate fi redus la 7 zile.

In plus, se stipuleaza obligativitatea sanctionarii autoritatilor statale care incalca normele U.E. Numai in anul 2005, Comisia Europeana a intentat actiuni legale

impotriva mai multor tari printre care amintim Germania, Italia, Suedia si Spania, pentru neaplicarea corecta a normelor U.E. de achizitii publice.

Principala modificare propusa de Comisie vine sa ofere, astfel, firmelor participante la licitatie, posibilitati mai largi de a preveni acordarea ilicita a unor contracte guvernamentale.

Inca neacoperit de legislatia europeana, segmentul achizitiilor militare, este vizat de comisarul pentru piata interna, Charlie McCreevy pentru a se supune in viitor unui minim de norme comune. Ramane de vazut in ce masura va reusi sa invinga rigiditatea guvernelor nationale pe acest palier.

Este de asteptat si o mai mare flexibilitate in raport cu firma castigatoare a licitatiei. De exemplu, Belgia este pe cale sa preia "modelul kiwi" de adjudecare a licitatiilor la achizitia de medicamente.

Denumirea modelului vine de la pasarea "kiwi", emblema a Noii Zeelande, tara in care se permite, mai ales la medicamente, un tratament preferential pentru produsul castigator al unei licitatii. In felul acesta, se asigura un pret mai mic de vanzare a medicamentelor catre populatie.

Armonizarea legislatiei romanesti a achizitiilor publice

Dezbaterile indelungate din Romania privind legislatia achizitiilor publice au condus in cele din urma la transpunerea directivelor europene, pentru a pregati aderarea la U.E.

Ordonanta de Urgenta 34/2006 , publicata in MO 418/15 mai 2006, aliniaza normele romanesti la directivele europene privind achizitiile publice, copiind "ad literam" o buna parte din clauzele acelor directive. Sub incidenta ei intra contractele in care una din parti este statul roman.

Abrogand toate normele anterioare privind achizitiile publice, printre care OG 60/2001, Legea 219/1998 si OG 20/2002, noua ordonanta transpune in legislatia romaneasca Directivele nr. 17 si 18 din 2004 ale U.E., facilitand astfel accesul operatorilor economici la contractele de achizitii publice si sporind transparenta operatiunilor.

Principalele noutati introduse de OUG 34 se refera la metodele de calculare a valorii estimate a contractului de achizitie, la procedurile specifice de adjudecare a contractului si la formulele de solutionare a contestatiilor unui participant la licitatie.

Se acorda mai multa atentie fazei de preevaluare a unui contract public, iar pretul odata stabilit nu mai poate fi modificat de niciuna din parti (autoritatea de stat si castigatorul licitatiei). Autoritatea de stat contractanta are obligatia sa anunte, prin documentatia anexata la contractul de achizitie, toate criteriile si informatiile necesare participantilor la licitatie.

Indeosebi noua lege impune transmiterea de informatii tehnice mai detaliate despre calitatea si performantele dorite de organizatorul licitatiei.

De exemplu, se cere precizarea standardului ecologic minim ("eco-label") pe care trebuie sa-l indeplineasca agentul economic participant la licitatie, cu referire directa la standardele Uniunii Europene (EMAS = "European Community Eco - Management and Audit Scheme").

Conform normelor de certificare comunitare, autoritatea contractanta romana trebuie sa recunoasca certificatele echivalente emise de autoritatile similare din alte state membre ale U.E.

De la 1 ianuarie 2007 va intra in vigoare un nou mecanism de publicare a licitatiilor, in format electronic, care poate inlocui publicarea in Monitorul Oficial. O alta optiune, de la aceeasi data, va fi publicarea anuntului licitatiei in "Jurnalul Oficial" al U.E.

Un alt element de noutate il reprezinta clauzele privind "conflictul de interese". Lista persoanelor carora li se interzice participarea in procesul de evaluare si certificare cuprinde orice membru al conducerii vreunei firme participante la licitatie, rudele acestora pana la gradul 4, precum si oricare persoane ale caror interese le pot afecta impartialitatea.
Tot ca noutate, ordonanta introduce proceduri noi de licitatie, conforme Directivelor U.E.: acordul cadru, procedura "achizitionarii dinamice" si "licitatia electronica".

Autoritatea contractanta poate achizitiona produse, servicii sau lucrari fara aplicarea procedurilor specifice, daca tranzactia nu depaseste plafonul de 5000 Euro (spre deosebire de 2000 Euro, in legea anterioara).

O ameliorare fata de legislatia anterioara se constata si in stabilirea criteriului "ofertei celei mai avantajoase economic", cerandu-se o evaluare mai precisa a fiecarui candidat, cu privire la activitatea sa profesionala, situatia economico - financiara, abilitatile tehnice, standardele de calitate si de mediu etc.

Spre deosebire de vechea lege, incheierea contractului poate avea loc numai dupa o anumita perioada de la anuntarea castigatorului. Aceasta perioada este de 7 zile daca valoarea contractului nu depaseste 40.000 Euro (250.000 Euro in cazul lucrarilor publice) si de 15 zile daca valoarea contractului depaseste acel plafon.

In felul acesta, Romania se armonizeaza si cu o eventuala noua directiva, al carei proiect l-am descris mai sus.

Prin noua ordonanta s-a infiintat "Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor", care are obligatia sa raspunda obiectiilor in termen de maximum 10 zile de la depunerea acestora, cu extindere la 20 de zile in cazuri speciale.
OUG 34/2006 contine si norme specifice pentru concesiuni sau achizitii militare. In plus, in cazul "utilitatilor publice", daca pe locul I se claseaza mai multe firme, autoritatea are dreptul sa aleaga firma ale carei produse sunt realizate in proportie de peste 50 % in U.E.
Ca o remarca negativa, noua lege preia, odata cu Directivele europene, gradul inalt de birocratie al acestora, cu fraze complicate, norme metodologice si instructiuni greu de inteles pentru o intreprindere mica, neexperimentata din Romania.

La acest labirint legislativ s-a adaugat, pentru respectarea acquis - ului, Ordonanta 54/2006 privind contractele de concesionare a bunurilor publice si Regulamentul de organizare si functionare a "Consiliului National pentru Solutionarea Contestatiilor".

"Panglica rosie" a acquis - ului comunitar va lega, de la 1 ianuarie 2007, si papirusul legislatiei romanesti, iar efectele "simplificarii legislative" spre care tinde comisarul McCreevy speram sa ofere sanse de dinamizare a afacerilor firmelor romanesti pe pietele publice.

In mod evident, aderarea Romaniei la U.E. sporeste concurenta pe pietele publice romanesti, prin accesul liber la licitatii al tuturor operatorilor economici din statele membre ale Uniunii. In acelasi timp, firmelor romanesti li se deschide intreaga piata comunitara.

Odata cu aderarea la U.E., Romania devine parte la Acordul plurilateral privind Achizitiile Publice, din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (O.M.C.). Desi intarziat nejustificat de mult, acest pas aduce mai multa rigoare pe pietele noastre publice.

O analiza de Radu Serban, publicata si in "Tribuna economica". Radu Serban este adjunct al sefului de Misiune a Romaniei in Belgia, dar a scris acest articol in nume personal.

EurActiv.ro, 23 aug 2006

Un regizor roman a murit, lovit de masina unui englez

Regizorul Cristian Nemescu si sunetistul Andrei Toncu au murit in urma unui accident, produs joi noapte in centrul capitalei, zona Eroilor. Un autoturism de teren condus de un cetatean britanic a lovit taxiul in care se aflau cei doi.

Soferul si cei doi pasageri ai taxiului si-au pierdut viata. Regizorul Cristian Nemescu avea 27 de ani, iar inginerul de sunet Andrei Toncu, 28 de ani.

Martorii povestesc ca autoturismul de teren, condus de cetateanul britanic, circula cu viteza foarte mare si nu a acordat prioritate la semafor. Autoturismul de teren este inmatriculat in Dubai.

Cristian Nemescu este autorul filmelor de scurt "Poveste la Scara C" si "Marilena de la P7", cu care a participat la mai multe festivaluri internationale. De putin timp, el a terminat filmarile la primul lui lungmetraj, "California Dreaming", in care Armand Assante are rolul principal. Sunetistul Andrei Toncu a colaborat cu Nemescu pentru majoritatea filmelor.

HotNews.ro, D.G., 25 aug 2006

Se iubesc in asternut, se bat in alegeri

Presedintele Partidului Socialist francez se lupta cu iubita pentru candidatura la prezidentiale, in timp ce dreapta din Cehia se dezbina din cauza aventurilor amoroase.

Creditata de sondaje cu cele mai mari sanse de a-l infringe pe actualul ministru de Interne, Nicolas Sarkozy, Segolene Royal il infrunta pe iubitul sau, Fran?ois Hollande, liderul partidului, pentru obtinerea candidaturii socialiste.

Casnicie socialista

Cei doi sint protagonistii unei relatii amoroase cu o istorie de aproape 30 de ani, inceputa in timp ce Hollande si Royal erau studenti, si au impreuna a patru copii.

Segolene Royal a caracterizat casatoria drept "o institutie burgheza", dar, intr-un interviu recent, a mentionat ca intentioneaza sa se casatoreasca cu Hollande in cursul acestei veri, in cadrul unei ceremonii private, in Tahiti. Popularitatea imensa de care se bucura frantuzoaica pune in umbra contradictiile dintre viata sa personala si cea publica.

Nascuta in exoticul Senegal si clasata pe locul 6 in topul mondial al celor mai sexy femei, alcatuit de revista FHM, Royal produce, prin aparitiile sale mediatice, entuziasm, dar si permanente indoieli asupra capacitatilor sale politice.

Babby-sitter prezidentiabil

Segolene se confrunta cu o opozitie dura din partea asa-numitilor "elefanti" din Partidul Socialist, din cauza inconsistentei politicii sale. Liderii socialisti au demarat deja campania "orice in afara de Segolene", prin care incearca sa o convinga pe contracandidata lor ca "o candidatura nu este un concurs de frumusete".

"Cine va avea grija de copii?", se intreaba retoric socialistul Laurent Fabius, atacind cuplul prezidentiabil. "Dezbaterea asupra candidaturilor trebuie sa aiba loc sub semnul respectului persoanelor, fara denigrari si fara descalificari", a ripostat Fran?ois Hollande la o intrunire socialista, pe 22 august.

Sa-ti traiasca frantuzoaica!

Situatia presedintelui Hollande, numit de unii critici si Fran?ois... Royal, de amant si contracandidat, este destul de ingrata. El nu a ezitat totusi sa critice masurile dure pe care partenera sa le-a propus pentru stoparea infractionalitatii.

Cotidianul, 24 aug 2006

UPC raporteaza venituri consistente

UPC Romania a realizat venituri de 88,7 milioane de dolari pe primele sase luni ale anului curent, in crestere cu 70,5 milioane de dolari fata cifra inregistrata in perioada similara a anului 2005.

Saltul inregistrat de cel mai mare furnizor de servicii de televiziune prin cablu din Romania se datoreaza, in primul rand, achizitiei de anul trecut a operatorului Astral Telecom si atingerii, in consecinta, a cifrei de 1.318.600 de abonati la serviciul analogic de cablu.

UPC raporteaza, de asemenea, la jumatatea anului, un numar de 3.100 abonati la serviciul digital de cablu, in mare parte fiind vorba de abonatii preluati de la Astral, chiar daca, ulterior, UPC a lansat serviciul si in alte orase mari, altele decat capitala Bucuresti. Raportul financiar al companiei pe primele sase luni mai include date legate de internet si telefonie.

UPC are aproape un milion de case in aria de serviciu pentru care poate oferi internet, dar numai 81.800 de abonati. In ce priveste telefonia, UPC are doar 44.500 de abonati, putand oferi aceste servicii intr-o arie care cuprinde 878.600 de case.

UPC raporteaza pentru Romania un numar total de 1.457.400 de "unitati generatoare de venit" (din englezul "Revenue Generating Unit", RGU), reprezentand abonatii la cablul analog, la cablul digital, abonatii la DTH, abonatii la sistemele de transmisie prin microunde (MMDS), la internet si cei la telefonie.

Capital, 24 aug 2006

Caz de mita la Primaria Bucuresti

Consilierul municipal Octavian Petrovici acuza un inalt functionar ca a vrut sa ii dea "spaga", pentru a facilita aprobarea unui proiect al omul de afaceri Costel Costandache. Primarul general Adriean Videanu ameninta ca toti cei implicati in acest scandal isi vor pierde functiile.

Octavian Petrovici, consilier din partea Partidului Conservator in Primaria Capitalei, a afirmat vineri ca un functionar al primariei a incercat sa ii ofere mita din partea omului de afaceri Costel Costanda, pentru a-i convinge pe colegii sai de partid sa aprobe in Consiliul General Planul Uranistic Zonal pentru terenul omului de afaceri.

Incidentul s-a petrecut in biroul functionarului, care a pus in fata consilierului Octavian Petrovici o editie a Monitorului Oficial, cu un plic la mijloc, despre care a spus ca este "o donatie". Petrovici a facut cunoscut acest incident atat primarului general, Adriean Videanu, cat si viceprimarului Ludovic Orban.

"Acuzatia este foarte grava. Luni am convocat consiliul de disciplina si vom hotari daca trebuie sa sesizam organele de ancheta", a declarat Adriean Videanu pentru agentia Newsin.

Primarul Capitalei ameninta ca ii va destitui pe toti cei vinovati in acest scandal. De altfel Videanu spune ca omul de afaceri Cornel Constanda a incercat de mai multe ori sa obtina aprobari pentru a incepe constuctiile in parcul Bordei.

Octavian Petrovici a refuzat sa dezvaluie presei cine este inaltul functionar despre care sustine ca a vrut sa ii ofere mita. Petrovici a mai spus ca in cazul in care autoritatile se vor autosesiza isi va mentine declaratiile privind oferta ce i-a fost facuta.

Partidul Conservator are patru consilieri in Primaria Capitalei: Octavian Petrovici, Victor Adar, Dragos Florescu si Alina Moise.

Omul de afaceri Costel Costanda se afla in centrul unui scandal, dupa ce a devenit proprietarul Parcului Bordei, unde doreste sa construiasca un cartier de vile.

Terenul de pe malul Lacului Floreasca este evaluat la aproximativ 100 de milioane de euro, insa proprietarul nu poate construi decat alei pe maxim 15% din suprafata, deoarece potrivit planului urbanistic zonal, Parcul Bordei este considerat spatiu verde.

In anul 2005 Costel Costanda a castigat un proces prin care primaria Capitalei era obligata sa-i aprobe documentatiile de urbanism astfel incat sa poata construi cladiri de maxim patru etaje.

Primaria a atacat hotararea primei instante, iar Curtea de Apel Bucuresti a dat castig de cauza municipalitatii.

Costanda a cerut anularea deciziei Curtii de Apel si a deschis un alt proces prin care cere despagubiri de aproximativ un milion de euro de la fiecare consilier municipal care refuza sa voteze planul de urbanism zonal pentru cladiri mai inalte.

HotNews.ro, D.G., 25 aug 2006

joi, august 24, 2006

Joaca de 500.000 de dolari pentru un comando romanesc

Opt romani, alesi dintre 4.000 de jucatori profesionisti, se vor infrunta cu restul lumii pentru titlul de "gamer suprem".

Jocurile video nu mai sint de mult doar o placere a copiilor. Jucatori profesionisti de diferite virste din intreaga lume le iau foarte in serios, imbinind pasiunea cu performanta, prin participarea la competitii internationale, unde cistiga premii de sute de mii de dolari.

Realitatea virtuala este, pentru multi, un stil de viata, iar Romania nu este o exceptie, fapt pe care l-a dovedit prin rezultatele obtinute in ultimii ani in acest domeniu.

Intre 28 septembrie si 1 octombrie, la Romexpo, va avea loc finala nationala World Cyber Games 2006 Romania. Aici se vor infrunta 320 de concurenti romani, selectati dintre 4.000 de impatimiti ai jocurilor video.

La final, doar opt vor merge in Italia, pentru a-si testa aptitudinile impotriva concurentilor de talie mondiala la World Cyber Games (Campionatul Mondial al Jocurilor Video - WCG) - cel mai important festival si eveniment de sport electronic din lume. In acest an, Romania se afla la cea de-a cincea participare la WCG.

Turneul final World Cyber Games 2006 va avea loc pe faimosul circuit de Formula 1 de la Monza, in perioada 18-22 octombrie. Aici sint asteptati peste 800 de concurenti din 72 de tari, care se vor infrunta pentru premii in valoare totala de 500.000 de dolari.

Avind ca model Jocurile Olimpice, orasul-gazda al WCG la nivel global este schimbat in fiecare an, festivalul reunind cei mai buni jucatori din lume pentru jocuri de PC, console si telefoane mobile.

Cele mai bune rezultate obtinute de jucatorii profesionisti din Romania la aceasta competitie au fost locul 3 la Warcraft3 si locul 4 la Counter-Strike in 2003.

Counter-Strike: 48 de echipe

Romania va participa la finala de la Monza cu opt jucatori: o echipa de Counter-Strike formata din cinci concurenti, doi jucatori de FIFA 2006 si un jucator de Need For Speed.

Organizata de Professional Gamers League (Liga Jucatorilor Profesionisti - PGL) si Expotek, finala WCG 2006 din Romania va fi dedicata celor mai renumite jocuri pentru calculator si telefoane mobile: WCG Mobile, Counter-Strike, Need for Speed, FIFA 2006.

"Pregatim aceasta noua editie a finalei nationale cu entuziasm si sintem incintati de numarul mare de participanti care s-au inscris in preliminarii. Ca si anul trecut, finala Counter-Strike din Romania va fi cea mai mare finala nationala din lume, cu participarea a 48 de echipe.

Astfel, asteptarile noastre cu privire la turneul final de la Monza sint foarte ridicate, in special la probele de Counter-Strike si FIFA 2006", a declarat Silviu Stroie, presedintele PGL.

Prima etapa a preliminariilor a avut loc la CERF - Computer&Electronics Romania Fair, in perioada 3-7 mai 2006, si a inregistrat peste 400 de concurenti si 1.000 de spectatori. Evenimentul a fost transmis in direct pe Internet, fiind urmarit de aproximativ 12.000 de persoane.

La etapele preliminare ce se desfasoara in mai multe orase din tara participa in total 4.000 de jucatori, dintre care 320 vor fi selectati pentru finala de la Bucuresti.

Cotidianul, 25 aug 2006

In Voluntari se poate trai in... Azur

Impact SA a reusit sa contureze unul din proiectele sale majore de langa Bucuresti, oferind solutii complete de finantare si locuire. Situat intr-o zona lipsita de poluare, departe de zgomotul si de forfota orasului, ansamblul AZUR I se desfasoara pe o suprafata de 53.500 mp amplasata in zona de NE a orasului Voluntari, pe Str. Emil Racovita.

Cuprinde 151 de vile din categoria Prestige si Junior si va beneficia de spatiu comercial, teren de sport, locuri de joaca, spatii verzi si 100 de parcari.

Pentru a raspunde numarului mare de cereri, IMPACT a continuat dezvoltarea imobiliara a zonei prin inaugurarea ansamblului AZUR II, amplasat langa AZUR I. Cartierul va cuprinde un numar de 140 de vile tip Junior, Prestige si Freedom, dezvoltate pe o suprafata de circa 42.500 mp.

Ambele cartiere beneficiaza de o serie de facilitati si utilitati, precum: internet, cablu TV, retea de telefonie fixa, canalizare, gaze, energie electrica si serviciu de paza.
Complexul alcatuit din cele doua ansambluri rezidentiale este foarte aproape de momentul finalizarii, in prezent gradul de realizare pentru Azur I fiind de 98%, iar pentru Azur II de 87%. Interesul cumparatorilor s-a indreptat in special catre vilele
Junior (foto), a caror suprafata construita desfasurata este cuprinsa intre 112 mp si 173 mp. La parterul vilelor Junior se afla un living spatios, iar la etaj - doua, trei sau chiar patru dormitoare, in functie de optiunile clientului si de modelul ales.

Cei care doresc sa achizitioneze o casa construita la standarde de calitate europeana pot opta pentru una dintre cele 66 de vile care mai sunt disponibile in ansamblurile Azur 1 si 2.

Ager Press, 25 aug 2006

Premiile Emmy in direct la AXN

Luni, 28 august, de la matinala ora 03.00, canalul AXN transmite in direct si in exclusivitate ceremonia celei de-a 58-a editii a premiilor Emmy. Premiile Emmy sunt dedicate celor mai bune programe TV difuzate in prime time.

Nominalizarile au fost facute publice pe 6 iulie la Los Angeles. Ca si anul trecut, cateva din serialele si emisiunile difuzate pe AXN au primit nominalizari la Premiile Emmy. Superserialul Lost: Naufragiatii este nominalizat la 9 categorii, printre care Cea mai Buna Regie pentru un Serial Dramatic.

Lista a nominalizatilor continua cu: Sleeper Cell / Celula terorista - 5 nominalizari, dintre care una pentru Cea mai Buna Miniserie, Alias / Alias - 2 nominalizari, Rescue Me / Operatiunea de salvare si CSI:NY / CSI:NY - Criminalistii - 1 nominalizare. La categoria Cel mai Bun Reality Show de tip concurs, The Amazing Race a strans 5 nominalizari, iar Survivor 6 nominalizari.

HotNews.ro, 25 aug 2006

De ce o bate Albena pe Mamaia

Anul acesta, zeci de mii de turisti romani au ales litoralul bulgaresc. O analiza a conditiilor din cele doua statiuni reprezentative, Albena si Mamaia, poate arata ce vacanta isi doresc romanii.

Natura a fost generoasa cu Mamaia in ceea ce priveste plaja: lata, cu nisip fin. Restul tine de factorul uman si aici se face diferenta. In Albena cu greu se pot gasi pe plaja mucuri de tigara din zilele anterioare. Plaja este foarte curata. In Mamaia, pe plaja publica, sint pungi, servetele, pahare din plastic si mucuri de tigara.

In ceea ce priveste apa, foarte rar apare cite un plastic stingher. In Mamaia, turistii pot avea surprize neplacute lasate sub forme plutitoare de turistii care nu se indura sa dea un RON la WC-ul de pe plaja. Este o problema de management, dar si de educatie a turistilor.

"A fost o greseala ca plajele au fost atribuite firmelor care nu au legatura cu turismul si nu au fost cedate hotelierilor", spune Iulian Andrei, managerul agentiei Blue Line.

Cazare si preturi

In ceea ce priveste capacitatea de cazare in hoteluri, situatia este asemanatoare. In Albena sint 14.900 de locuri in hoteluri, in Mamaia aproape 15.000, conform Ghidului hotelurilor realizat de Autoritatea Nationala pentru Turism in 2006. Exista insa site-uri care dau o capacitate de peste 20.000 de locuri.

Imbucurator este faptul ca in Mamaia s-a investit in hoteluri, astfel ca un hotel de doua stele renovat ofera conditii bune. Albena aduce in plus animatia asigurata de echipe de tineri care distreaza turistii si mai ales pe copiii acestora, dar si prin sistemul all-inclusive.

Un sejur de sapte nopti intr-un hotel renovat din Mamaia, cu pensiune completa, ajunge la 370 de euro, in vreme ce in Albena se vor plati pentru acelasi numar de nopti intr-un hotel de 3*+, in regim all-inclusive, 308 euro. Preturile sint in virf de sezon.

Calarie, parasute, poze de epoca

Toata Albena e plina de colturi de distractie, majoritatea adaptate pentru copii, pentru ca statiunea a devenit una a familistilor. Ziua, distractia e pe plaja. Sporturi nautice de tot felul, de la banana si sky-jet pina la zborul cu parasuta trasa de o salupa (35 de euro, doua persoane).

Adultii se pot duce la clubul de calarie ori la tir, adolescentii la carting, iar copiii sint innebuniti sa incerce de toate: ori sa se imbrace in costume de epoca si sa pozeze seriosi cu palarii cu pene si monoclu pe nas pentru 5 euro, ori sa picteze singuri, consiliati de studenti la arte plastice, cite un bibelou de ghips alb pe care la sfirsit il iau acasa, ori sa se zguduie intr-un

bungee-jumping. Fetitele cuminti isi lasa parul impletit in mii de codite, iar cele mai zburdalnice isi fac un tatuaj pe buric. Si in Mamaia exista posibilitati de petrecere a timpului liber, astfel ca intre cele doua statiuni nu putem spune ca sint diferente mari la acest capitol.

Problema de management

Secretul bulgarilor pare a fi unitatea. "Fiind o singura societate care administreaza intreaga statiune, au posibilitatea ca totul sa fie exemplar. Este un interes globalizat, nu numai pe portiuni", spune Corina Hinkov, directorul agentiei Balkan Air Travel. Aceasta solutie este propusa si de operatorii romani. "Ar trebui sa fie un management unitar la nivel de statiune.

Sa se deschida magazinele in extrasezon, sa se ocupe de curatenia de pe plaja, sa ude spatiile verzi care nu apartin hotelurilor", spune Iulian Andrei. Rezultatul final este cel din tabel: 35-28 pentru bulgari, la un punctaj maxim de 40 de puncte.

Cotidianul, 26 aug 2006

miercuri, august 23, 2006

Microsoft ofera salarii de pana la 120.000 euro anual pentru specialisti IT romani

Microsoft intentioneaza sa angajeze 10 manageri si specialisti software din Romania, pentru filiala din Irlanda a companiei, oferind salarii anuale cuprinse intre 65.000 si 120.000 de euro, cazare si transport, potrivit unor anunturi aparute pe un site specializat in recrutare de personal.

Ofertele se adreseaza, in special, persoanelor din Bucuresti, Timisoara si Iasi. Potrivit anunturilor, cerintele Microsoft pentru potentialii angajati includ experienta cuprinsa intre trei si opt ani, insotita de referinte, calificari tehnice de specialitate si cunostinte avansate de limba engleza.

Gandul, 26 aug 2006

Traistariu, tratat la Mamaia cu bonuri de masa<>/em

Invitat sa sustina un recital in prima seara a festivalului de la Mamaia, Mihai Traistariu a vrut sa ofere publicului roman o mostra din spectacolul pentru care castiga zilele acestea peste 3.000 de euro in Grecia.

Pentru ca cea mai mare parte din scena festivalului a fost ocupata de orchestra radio-difuziunii, Traistariu a avut voie sa vina in spectacol cu doar patru dintre cei 12 dansatori care-l insotesc de obicei in strainatate. El a mai adus si o scena in miniatura, dotata cu ventilatoare si reflectoare necesare
pentru simularea unei
tornade.

35 RON PENTRU MANCARE

Cantaretul ne-a declarat ca a suplimentat din propriul buzunar cheltuielile pentru micul lui spectacol de pe scena de la Mamaia pentru ca initial dansatorii nu aveau nici cazare. "Eu le-am cedat camera dansatorilor mei. Le-am dat si bani pentru mancare pentru ca bonul de 350.000 de lei pe zi, pe care l-a primit fiecare participant la festival ajunge numai pentru o masa.

Pe litoral, de banii astia mananci doar atat cat sa ai puterea sa urci pe scena", ne-a declarat Traistariu. Cantaretul spune insa ca-si va recupera banii "cu varf si indesat" in acest sfarsit de saptamana de la greci. "Imediat dupa Mamaia plec in Grecia cu toata trupa de dansatori. Acolo vom primi cam 3.000 de euro pentru un spectacol", sustine Traistariu.

ANIVERSARE SALVATOARE

Festivalul Mamaia a fost vaduvit anul acesta de una dintre cele mai controversate sectiuni din concurs: categoria "Slagare" a fost transformata elegant in prilej de sarbatoare si aducere aminte la aniversarea a 50 de ani de TVR, ocazie cu care vor urca pe scena cantareti debutanti la Mamaia si se vor canta piese lansate pe scena batranului festival.

Sectiunea Slagare, ocolita anul trecut de multi dintre artistii invitati sa cante live pe scena Teatrului de vara din Mamaia, va reveni in forta de la anul.

SECTIUNEA "SLAGARE" IN RENOVARE

Presedintele juriului, Madalin Voicu, spune insa ca "Slagarele" se vor intoarce intr-o formula imbunatatita. "Am negociat cu producatorii caselor de discuri si au fost de acord ca la sectiunea Slagare sa-si promoveze artistii. Dar conditia pusa de conducerea consiliului judetean Constanta a fost ca interpretii sa fie alesi in functie de un clasament al vanzarilor.

Ceea ce ar fi insemnat sa auzim numai muzica etno si manele, pentru ca asta s-a cumparat cel mai mult. Nici producatorii nu au fost incantati de aceasta solutie. Insa, de la anul, costurile sectiunii Slagare vor fi suportate de casele de discuri, chiar daca se va desfasura sub cupola festivalului Mamaia.

Iar cantaretii vor fi selectati pe criterii calitative, nu in functie de cat au vandut, pentru ca si cei de la casele de inregistrari vor sa promoveze valorile", ne-a explicat Madalin Voicu motivele care au dus la "disparitia" temporara a sectiunii cu pricina din cadrul festivalului.

Ziarul, 26 aug 2006

Videanu, primarul care da in gropi<>/em

O batranica de 95 de ani mergea pe un trotuar din Capitala si a cazut intr-o groapa nesemnalizata, rupandu-si patru coaste. Bucurestiul este infratit, prin grija edililor sai, cu 18 orase de pe mapamond, inclusiv cu Hanoi (Vietnam), Pretoria (Africa de Sud) si doua Atene, cea din Grecia si una mai mica, din Georgia, SUA.

Dar, la cate mii si mii de gropi are Capitala, era mai potrivit sa fie infratita cu Luna, satelitul Pamantului pe care-l ciuruie meteoritii de milioane de ani. In aceste conditii, oricat de cinic ar suna, batranica cu coastele rupte e o stire banala in Romania, pentru ca oameni care isi frang oasele prin gropi au fost si vor mai fi destui.
Stirea adevarata abia acum vine. Batranica a avut norocul extraordinar sa-si rupa oasele taman cand Adriean Videanu era in direct la o televiziune, asa ca edilul-sef al Capitalei a avut o reactie la incident dupa ce a aflat ca groapa respectiva era una made RADET.

Astfel, cu o fata impasibila, de marmura, si o voce ferma, Videanu a declarat ca "am sa-i cer directorului general RADET, ca o compensare morala, sa plateasca pe toata perioada de iarna incalzirea batranei din salariul propriu, ca sa se invete minte sa urmareasca cu responsabilitate astfel de lucrari".

Din pacate pentru Adriean Videanu si, mai ales, din pacate pentru bucuresteni, reactia asta e mai potrivita pentru Pintea haiducul, ce lua de la bogati si dadea la saraci, decat pentru al patrulea om in stat, care ar trebui sa lucreze in spiritul si litera legii.

Astfel, sanctiunea asta televizata aplicata directorului RADET n-are nici cea mai palida urma de legalitate, ignorand total atat Codul Muncii, cat si normele de functionare ale unei regii subordonate Primariei.

Daca directorul respectiv nu se sperie suficient ca sa plateasca, ce va face haiducul Videanu? Il va lua la bataie? Apoi, la fel de important este semnalul pe care tu, edilul si politicianul responsabil care pretinzi ca esti, il lansezi populatiei. In Romania au fost oameni sarmani care s-au sinucis pentru ca nu si-au putut plati intretinerea.

Acum, lansand o astfel de aberatie tip "concurs cu premii de rupt oasele prin hartoape", risti sa determini cativa batranei sufocati de facturi sa faca coada sa sara in gropile RADET, Apa Nova, Distrigaz sau Electrica. In loc de asa ceva, primarul Videanu putea sa identifice dirigintele de santier care a produs groapa cu pricina.

Apoi, putea sa se ocupe de inspectorul Primariei care raspundea de zona respectiva, pentru ca Primaria, cand da avize de constructii, are si obligatia de a verifica in ce mod se efectueaza constructia.

Putea sa dea un telefon la Inspectoratul de Stat in Constructii sau sa vorbeasca de Comisia lui de coordonare retele, adica exact de entitatea care ar trebui sa aiba grija sa nu se sparga cu pickamerul strazi proaspat asfaltate, cum se intampla mereu in Bucuresti.

Videanu mai putea sa iasa cu oamenii lui prin Capitala, ca sa faca un inventar al gropilor semnalizate "ecologic" de regii, cu craci rupte din copaci. Asta pentru ca stam bine la capitolul spatii verzi, un bucurestean "beneficiind" deja de un spatiu verde de 20 de ori mai mic decat cel al unui vienez.

Dar primarul-turist, care si-a luat cateva concedii pana acum, n-a facut nimic din toate astea. Lucrul e cu atat mai ingrijorator cu cat nu e vorba de un incident izolat, de o zi mai proasta, ci de un stil de lucru. Cand un japonez a murit muscat de un maidanez in plin centru primarul Videanu a anuntat, ferm, ca va importa studenti la medicina din strainatate sa castreze cotarlele.

Dupa aia si-a luat seama, afland ca studentii de import n-au drept de practica in Romania si n-a mai facut nimic. Dupa ce s-a inundat Bucurestiul de la o simpla ploaie, a amenintat cu sanctiuni Apa Nova. De atunci, a curs multa apa prin canalele Capitalei, dar tot nimic. In Herastrau s-a declansat o campanie de demolare a bodegilor ilegale care au napadit parcul.

Dupa luni de campanie din gura, in parc rad in soare termopane, avand drept port-drapel carciuma de lux a lui "Corleone" Dragomir, peremistul de la Liga de Fotbal. In cazul reparatiilor de pe Podul Grant, Videanu a certat presa pentru ca "nu lasa specialistii sa se ocupe".

Acum, pe sensul abia refacut de "specialisti" sunt atatea valuri de asfalt incat ai senzatia ca rulezi cu masina pe Marea Neagra.

Dar sa nu credeti ca primaria lui Videanu nu face nimic. Ieri, institutia "a produs" un scandal de coruptie in care secretarul general e acuzat de dare de mita ca sa-i permita unui speculant imobiliar sa betoneze Parcul Bordei. Cazul e gingas, imobiliarul Constanda fiind o veche cunostinta a fostului primar Traian Basescu, care l-a improprietarit cu 3,3 ha de teren.

Adriean Videanu, din nou ferm, a anuntat ca va crea o comisie, sa vaza, sa cantareasca, sa aprecieze.

In astfel de conditii, cu un primar care da sistematic in gropi, multi bucuresteni risca sa-si franga oasele la propriu.

Gandul, Marius Nitu, 26 aug 2006

Actiunile Transelectrica vor fi listate la Bursa incepand cu 29 august<>/em

Reprezentantii Transelectrica au amanat inca o data listarea la Bursa de Valori Bucuresti a pachetului de 10% din actiunile societatii, preconizata initial pentru 7 august. In urma cu o saptamana, directorul Directiei Piete de Capital din cadrul Transelectrica, Razvan Purdila, anunta ca data listarii a fost avansata pentru 25 august, din cauza perioadei concediilor.

De aceasta data, Purdila da asigurari ca tranzactionarea la Bursa va avea loc in data de 29 august, intarzierea fiind cauzata de necesitatea pregatirii actionarilor care vor sa vanda titluri, dar si pentru investitorii interesati de achizitionarea de actiuni.

Transelectrica a scos la vanzare, la 14 iulie, 7.329.787 de actiuni, corespunzatoare a unei majorari de capital de 10%. Intrucat actiunile companiilor de utilitati sunt cunoscute ca fiind deosebit de profitabile, titlurile au fost subscrise in cadrul ofertei publice initiale primare de 6,46 de ori.

Oficialii din Ministerul Economiei au anuntat ca vor lista la Bursa si alte companii de utilitati, printre care Nuclearelectrica, Transgaz, cele patru filiale privatizate ale Electrica, precum si cele doua societati Distrigaz.

de Florentina Cioaca

Curentul, 23 aug 2006

marţi, august 22, 2006

Formula 1 a intrat la apa

Monoposturile si intregul echipament vor fi transportate cu ajutorul camioanelor si al vapoarelor pe traseul Budapesta-Trieste-Istanbul, pentru a evita problemele de la vamile din Bulgaria si din Serbia.

Marele Circ va da o noua reprezentatie la sfirsitul acestei saptamini in Turcia, pe cel mai nou circuit intrat in calendarul Campionatului Mondial de Formula 1.

Dificil pentru piloti, care trebuie sa faca fata unui traseu cu denivelari pe "toboganul de la Istanbul", combinat cu treceri bruste de la viraje deosebit de lente la sicane ultrarapide, Grand Prix-ul de linga Bosfor constituind o provocare si pentru administratorii scuderiilor.

Este singura etapa a CM in care echipamentul nu va fi urcat in avioanele speciale, tonele de materiale urmind sa fie transportate de la Budapesta, orasul care a gazduit precedenta cursa, in camioane uriase pina in portul Trieste, de unde vor fi imbarcate in vapoare. "Initial, am ezitat sa apelam la o astfel de solutie pentru a ajunge de la Budapesta la Istanbul.

Complexitatea problemelor care s-ar fi ivit in vamile din Bulgaria si din Serbia ne-au facut sa apelam la solutia maritima", a declarat Miodrag Kotur, responsabil al operatiunilor logistice de la Ferrari. Aceeasi ruta au ales si producatorii de pneuri de la Bridgestone, care au ancorat ieri-dimineata trei vapoare in portul din Istanbul.

Modelul Paris-Dakar

Kotur a inceput sa lucreze cu directorul general al scuderiei italiene, Jean Todt, inca din 1988, anul cind s-au intilnit la Raliul Paris-Dakar, competitie in care echipamentul se transporta exclusiv in camioane. "Traversarea pe mare dureaza 56 de ore, totul fiind coordonat de o companie specializata in transport international.

Vaporul va fi unul special pentru camioanele de Formula 1, nu pentru camioane normale", a mai spus Kotur, aceasta fiind probabil si explicatia faptului de ce nu a fost aleasa Dunarea ca ruta mult mai scurta de ajungere in capitala Turciei.

Kotur analizeaza deja problemele care se vor ivi anul viitor, cind in calendarul international va aparea si circuitul de la Fiji, cu probleme mari de cazare, fus orar si bucatarie asiatica.

Pesches gras

In timp ce Romania nu a fost capabila sa organizeze un concurs de turisme, exilat din cauza scandalurilor dimbovitene la Budapesta, Turcia va scoate la sfirsitul saptaminii un profit de peste 64 de milioane de dolari. Conform unui raport al Delloite, se estimeaza ca 240.000 de spectatori vor asista la cursa de la Istanbul.

Dintre acestia, 45.000 reprezinta turisti straini, iar 25.000 cetateni din alte orase ale Turciei. Estimarile sint deosebit de optimiste daca tinem cont ca la inaugurarea circuitului au fost prezenti doar 100.000 de spectatori.

Cotidianul, 22 aug 2006

Acuzatii mai grave pentru Patriciu, in dosarul Rompetrol

Procurorii Parchetului General l-au instiintat, luni, pe omul de afaceri Dinu Patriciu ca i-a fost inlocuita acuzatia de delapidare cu cea de delapidare in forma continuata, in acea parte a dosarului Rompetrol care se refera la creanta Libia, transmite NewsIn.

Avocatul Ovidiu Budusan, care il reprezinta pe omul de afaceri, a declarat ca, in aceste conditii, Dinu Patriciu risca o pedeapsa mai mare.

Budusan a precizat ca procurorii DIICOT l-au anuntat pe Patriciu de aceasta schimbare abia luni, desi actul care a dus la aceasta modificare exista la dosar inca din 17 august 2005.

"Procurorii au constatat ca exista acest act si au dispus schimbarea incadrarii juridice a unor fapte. Sper sa se termine balciul asta odata" - le-a spus Dinu Patriciu jurnalistilor, care il asteptau la iesirea de la Parchet.

Anchetatorii i-au prezentat lui Patriciu un contract de cesiune privind "creanta Libia", care a fost incheiat intre o firma din cadrul grupului Rompetrol si firma spaniola Repsol Exploracion
Dinu Patriciu este cel mai important invinuit din dosarul Rompetrol.

El este acuzat de inselaciune cu consecinte deosebit de grave - in legatura cu privatizarea Vega si a rafinariei Petromidia, complicitate la abuz in serviciu in forma calificata - contractul Repsol Exploracion, complicitate la evaziune fiscala - in relatia cu RAFO SA si rafinaria Steaua romana, complicitate la vanzarea de actiuni la preturi stiute a fi vadit inferioare, manipularea pietei de

capital si recomandarea si divulgarea de informatii privilegiate - tranzactionarea la bursa a actiunilor Rompetrol Rafinare, delapidare cu consecinte deosebit de grave - valorificarea creantei din contractul Repsol.

NewsIn mai noteaza ca avocatii lui Patriciu au ridicat, in 2 august, ziua cand ar fi trebuit sa inceapa prezentarea materialului probator, o exceptie de nulitatea relativa. Concret, exceptia se refera la nefinalizarea anchetei din dosarul Rompetrol.

Patriciu a declarat ca aceasta investigatie nu a fost finalizata, intrucat inca se mai fac expertize financiare, audieri in dosar si acte de urmarire penala.

Radio Romania Actualitati aminteste ca in ultimele doua saptamani, Patriciu a lipsit de la intalnirile programate de anchetatori, el refuzand sa raspunda citatiilor pana cand urmarirea penala in cazul sau nu este finalizata.

HotNews.ro, D. Mihai, 21 aug 2006

Profit de 100% la saptamina

Din perspectiva preturilor, cotatiile derivatelor de la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS) au inregistrat aprecieri in saptamina 14-18 august, traseul ascendent fiind urmat de majoritatea actiunilor.

Cumparatorii au putut beneficia de randamente long saptaminale deosebite, astfel DESIF Oltenia (scadenta martie) a adus un cistig de 103,84% raportat la marja perceputa de Casa Romana de Compensatie, urmat de DESIF Banat-Crisana (scadenta septembrie) cu un profit de 100%, locul trei fiind ocupat de derivatele pe actiunile Rompetrol Rafinare Constanta cu un randament de 60%.

Lichiditate de 90 de milioane de lei

In cea de-a treia saptamina de tranzactionare din august, numarul de pozitii deschise a urcat pina la 166.134, cu 13.318 mai mult decit in precedenta saptamina. La finalul sedintei de vineri, 18 august, totalul contractelor pe intregul interval 14-18.08 a ajuns la 46.701 de transferuri, cu o valoare de peste 90,7 milioane RON.

Startul saptaminii in discutie a oferit o lichiditate modesta, investitiile producind in sedinta de luni, 14.08, un total de 4.644 de contracte futures si options, incheiate pe un fond apreciativ, speculatorii pe pozitii de cumparare fiind cei care au avut o activitate mai intensa.

Dupa acest debut, sesiunea bursiera de marti s-a finalizat cu un total de 8.937 de contracte futures si options. DESIF2 derivate, care au beneficiat in sedinta amintita de scaderi pentru ambele scadente, au fost vedetele zilei, numarul contractelor pe aceste active situindu-se peste pragul de 3.400.

Miercuri, aproape 9.234 de contracte au fost realizate, DESIF5 aflindu-se, cu cele peste 3.300 de contracte pe care le-a avut ca activ suport, in prim-planul investitiilor. In penultima zi din saptamina, s-au transferat peste 12.800 de contracte futures si options, directia pe care s-au incadrat preturile actiunilor fiind preponderent ascendenta.

Numeroase strategii investitionale au fost aplicate pe activele suporturi DESIF2 si DESIF5, care impreuna au atras mai mult de 50% din rulajul zilei.

Totusi, pe primul loc s-au mentinut DESNP, derivatele in cauza marcind un volum de transfer de peste 4.100 de contracte futures. Sesiunea de vineri, ultima a saptaminii, a fost dominata de DESIF2, care s-au impus prin 3.580 de contracte, urmate de DESIF5, cu 3.330 de contracte. Valoarea totala a tranzactiilor in aceasta ultima sedinta a fost de peste 22,8 milioane RON.

Cotidianul, 21 aug 2006

Upgrade Internet de la Zapp - internet mobil nelimitat cu 9 USD

Zapp a introdus recent o optiune de internet mobil fara limite de timp si de trafic, optiune disponibila abonamentelor de voce Zapp 500 Anytime, Zapp Share Free, Zapp 14 All, Zapp Talk Free, Zapp FixTel si Zapp cu minute incluse. Pretul este modic pentru piata - 9 USD plus TVA.

"Upgrade Internet reprezinta optiunea potrivita pentru cei care au un abonament de voce, dar isi folosesc telefonul mobil si ca modem, pentru a accesa Internetul.

Telefonul mobil ofera o viteza de acces la Internet de pana la 153,6 kbps, insa viteza medie de acces poate fi crescuta de pana la 3 ori daca se instaleaza Zapp Turbo, un software gratuit de accelerare a vitezei conexiunii Zapp la Internet.

Viteza medie de transfer ce va fi obtinuta cu ajutorul lui Zapp Turbo este de 200-300 kbps, uneori atingand si 1500kbps", se precizeaza pe www.zapp.ro, citat de SMARTfinancial.ro.

Aceasta este prima optiune de internet mobil nelimitat lansata de Zapp, pana in prezent doar Orange mai avand asemenea solutii, dar la preturi cu mult mai mari - 35 - 70 USD plus TVA. In plus, pentru internet mobil, viteza promisa de Zapp pare sa fie cea mai mare de pe piata romaneasca.

Daca pana acum internetul mobil era un lux, prin optiunea de 9 USD de la Zapp, acesta devine cu mult mai accesibil. Miscarea este alimentata de cresterea considerabila a vitezei la internetul fix, in paralel cu scaderea preturilor.


SmartFinancial.ro, 21 aug 2006

Comisia Europeana - 850 de noi posturi pentru romani si bulgari

Autoritatile de la Bruxelles au estimat un necesar de 850 de noi posturi de executie care vor fi scoase la concurs pentru cetatenii romani si bulgari.

Intreaga procedura de recrutare si angajare a personalului executiv din institutiile europene se realizeaza prin ESPO (European Personnel Office), iar aproximativ 50-60 de posturi de conducere ar putea sa revina Romaniei in cadrul structurilor Comisiei Europene.

Acestor persoane le va fi asigurat sprijin pentru pregatirea profesionala, insa vor ocupa posturile din administratia europeana numai daca reusesc sa promoveze examenele organizate de Comisia Europeana, potrivit procedurilor valabile pentru toate tarile membre. Guvernul nu se va implica in procedurile de selectare propriu-zisa a celor care vor ocupa posturile respective.

Ministerul Integrarii Europene va coordona procesul de selectie si recrutare a candidatilor pentru functiile de conducere alocate Romaniei. Acesta va fi si interlocutorul permanent al institutiilor europene pe aceasta chestiune.

De asemenea, institutiile administratiei centrale vor trebui sa identifice potentiali candidati pentru aceste posturi. Autoritatile romane vor putea sa apeleze in procesul de recrutare si la firme specializate de consultanta, deoarece candidatii pot proveni atat din mediul public cat si din cel privat.

Concursurile pentru ocuparea posturilor de conducere sunt etapa care urmeaza declansarii competitiilor pentru posturile executive pentru romani, din cadrul Comisiei. Angajarile propriu-zise de cetateni romani la Comisia Europeana vor incepe in toamna anului 2006, iar posturile dedicate cetatenilor romani vor fi ocupate pana in anul 2010.

In ceea ce priveste posturile de conducere, selectia persoanelor care vor ocupa aceste functii se face de un departament special din fiecare institutie europeana, in baza promovarii concursului de admitere in corpul functionarilor europeni. Criteriile de selectie pentru posturile de conducere vor fi: experienta indelungata intr-o functie de conducere, cunoasterea domeniului aferent.

Pentru posturile de executie procedurile de selectare au fost deja demarate. Au fost publicate si sunt in desfasurare competitiile pentru traducatori, interpreti si juristi-lingvisti (120 de posturi), drept, economic, administratie publica si audit (210 posturi) si 225 posturi secretariale.

Primii angajati cetateni romani ai Comisiei Europene vor fi castigatorii concursului pentru traducatori, interpreti si juristi-lingvisti, iar aceasta deoarece Bruxelles-ul doreste ca imediat dupa data aderarii Romaniei la UE limba romana sa poata fi folosita ca limba oficiala.

Pe data de 21 iulie s-au terminat inscrierile pentru cele 435 de posturi secretariale si pe domeniile drept, economic, administratie publica si audit.

SmartFinancial.ro, 21 aug 2006

luni, august 21, 2006

Internauti, la numarat !

Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT), organizatie care, in prezent, certifica tirajele publicatiilor si numarul de cititori ai acestora, are in pregatire un proiect de masurare a traficului pe internet.

Numarul vizitatorilor unui site poate fi aflat accesand www.trafic.ro, detinut de Netbridge. Compania mai ofera doua servicii, de data aceasta pe baza de abonament - statistici.ro si t3.ro. Aflat in faza de pregatire, proiectul BRAT ar putea fi disponibil in primavara anului viitor.

Ziarele se muta pe net

De ce s-a gandit BRAT, entitate perceputa ca una a editorilor de presa, sa se ocupe de un program de monitorizare? "In primul rand, publisherii au evoluat, si majoritatea au pagini de internet, astfel ca interesul editorilor traditionali se duce si pe on-line", explica Arina Ureche, director general BRAT.

"In al doilea rand, BRAT are ca membri si agentii de publicitate, si clienti interesati de numarul de vizitatori", continua ea.

Un atu al BRAT, sustine Ureche, ar fi posibilitatea de a oferi un certificat de audit consolidat, care sa arate atat numarul de cititori ai editiei scrise, cat si pe cel al variantei on-line a unei publicatii.

Analize detaliate

Intr-o prima faza, serviciul va oferi date legate de numarul de vizitatori unici ai unei pagini de net, numarul de vizite si cate afisari a avut site-ul respectiv.

De asemenea, se va putea afla cat s-a uitat un internaut pe pagina respectiva si prin ce "traseu" a ajuns la destinatia virtuala. Conform estimarilor EVZ, costul pentru aceste servicii s-ar ridica la aproximativ 100.000 de euro pe an.

BRAT intentioneaza sa ofere mai mult decat un serviciu de trafic, iar planurile se duc si catre un studiu cantitativ al audientei on-line. Vizitatorii unici numarati de sistemele clasice sunt, de fapt, numere de identificare ale unor calculatoare (asa-numitul IP).

Daca mai multe persoane folosesc acelasi computer, cum se intampla in internet-cafe, se monitorizeaza un singur vizitator.
"In a doua faza a proiectului, vrem sa transformam vizitatorii unici in persoane si sa putem stabili profilul celui care intra pe un site", explica Arina Ureche.

Studiul presupune insa resurse mult mai consistente, astfel ca, dupa estimarile EVZ, studiul cantitativ al audientei on-line s-ar ridica la cateva sute de mii de euro.

Proiectul BRAT vizeaza si monitorizarea publicitatii de pe paginile de internet. Inca nu s-a luat o decizie legata de modul in care datele vor fi facute publice: gratuit sau pe baza de tarif.

Discutii avansate

Departamentul de internet al BRAT s-a infiintat in urma cu patru ani, dar nivelul scazut al pietei, de doar cateva sute de mii de euro, nu a justificat un studiu detaliat.

Piata publicitatii on-line a crescut exponential, iar la sfarsitul acestui an sunt estimate incasari totale de patru-cinci milioane de euro, astfel ca este justificat interesul editorilor, agentiilor de publicitate si clientilor pentru monitorizarea mediului virtual de promovare.

BRAT a redeschis, de curand, subiectul studiului si au inceput deja intalnirile cu membrii organizatiei si cu marii editori on-line de pe piata locala. In paralel, se cauta sistemul tehnic optim de masurare si un consultant specializat in studiile on-line.

Evenimentul Zilei, 22 aug 2006

Meciul Steaua - Standard va fi arbitrat de englezul Graham Poll

Arbitru de rezerva a fost delegat Michael Leslie Dean, tot din Anglia. UEFA nu a anuntat pe site-ul sau si numele asistentilor. Observator pentru arbitri va fi francezul Michel Vautrot, care a arbitrat la centru finala CCE din 1986, pe care "ros-albastrii" au cistigat-o, la penalty-uri, in fata Barcelonei.

Graham Poll s-a nascut la 29 iulie 1963 si este arbitru FIFA din 1996. El a mai arbitrat echipa Steaua in octombrie 1997, la meciul din deplasare cu Fenerbahce Istanbul, scor 2-1, din mansa secunda a turului doi al Cupei UEFA, in urma caruia echipa din Bulevardul Ghencea s-a calificat in faza urmatoare.

Presa turca l-a criticat dupa meci pe centralul englez, acuzindu-l ca nu a sanctionat tragerile de timp ale stelistilor.

Poll s-a remarcat in mod negativ la CM 2006. Poll i-a acordat trei cartonase galbene lui Josip Simunici la meciul Croatia - Australia, scor 2-2, cea mai spectaculoasa greseala de arbitraj de la CM si care l-a costat scump. El nu a figurat ulterior pe lista celor 12 arbitri ramasi in Germania la cererea FIFA pentru urmatoarele meciuri.

Graham Poll a ocupat locul patru in clasamentul arbitrilor anului 2005, dupa Markus Merk, Manuel Enrique Mejuto Gonzalez si Lubos Michel. Poll a arbitrat finala Cupei UEFA din 2005, dintre Sporting Lisabona si TSKA Moscova, scor 1-3.

SportTotal, 21 aug 2006

La e-commerce se vinde ca la taraba

Procesatorii de carduri percep comisioane care ar depasi marja de profit a unora dintre magazinele virtuale, daca ar accepta acest gen de plata.

Comertul electronic din Romania a luat amploare, in ultimii ani, paralel cu cresterea numarului de detinatori de carduri si a conectarilor la Internet. Cu toate ca oricine poate avea un magazin virtual cu o investitie foarte mica, un nou astfel de comerciant electronic se confrunta si cu o serie de probleme, o data cu intrarea sa pe piata romaneasca.

Printre ofertele de pe Internet exista foarte multe solutii de implementare de magazin virtual. Costurile acestuia ar fi, in medie, de 200-400 de euro pentru un design personalizat, plus o licenta pe sase luni sau un an pentru folosirea programului de comert electronic realizat de firma respectiva (300-500 de euro, in functie de perioada aleasa).

Integrarea platilor prin carduri este optionala si aduce dupa sine alt cost de circa 200 de euro.

Practic, cu circa 1.000-1.500 de euro, in medie, fara sa tinem cont de marfurile pe care doriti sa le aveti in stoc sau de alte cheltuieli, cum ar fi personal specializat pentru intretinerea si actualizarea site-ului sau gazduirea acestuia, puteti avea propriul magazin virtual, de calitate, care accepta si plati prin card. Intrebarea este insa: merita?

Comisioane mari

Daca doriti sa acceptati plati prin card, atunci veti alege, cu siguranta, un integrator de solutii de comert electronic precum GeCAD ePayment sau DotCommerce. Pe piata romaneasca exista un singur procesator de carduri pe Internet, numit RomCard. Mai exista patru banci care ofera servicii de comert electronic (Banca Tiriac, BCR, BRD si Raiffeisen), insa procesarea are loc tot prin RomCard.

"Comisioanele percepute de GeCAD ePayment comerciantilor care vind prin intermediul solutiei noastre de comert electronic pornesc, in general, de la 4,5% si depind in mare masura de riscul afacerii, volumul preconizat de tranzactii prin respectivul magazin virtual, dar si de pachetul de servicii pentru care opteaza clientul", ne-a declarat Cristian Badea, Chief Information Officer in cadrul GeCAD ePayment.

Reprezentantii DotCommerce nu au oferit nici o informatie despre comisioanele practicate la tranzactiile online.

Ce spun comerciantii

"Abia am intrat pe piata si trebuie sa fac fata concurentei. Acest lucru nu este posibil decit prin practicarea unor adaosuri comerciale foarte mici. Spre exemplu, la laptopuri am adaosuri de 1-2%. Daca as accepta plata cu cardul, as cistiga 2% la un laptop si as pierde prin comision 6-7% din el", spune Valentin Pop, General Manager Popstore.ro.

Acesta ne-a mai precizat ca magazinele mari, precum eMAG, isi permit, datorita dimensiunii lor, sa puna un adaos ceva mai ridicat, ceea ce face posibila acceptarea cardului. La un adaos de 1-2% insa, nu ar fi rentabila nici macar instalarea unui POS la sediul magazinului, intrucit bancile cer, si ele, un comision de 2% la fiecare tranzactie, a mai afirmat Pop.

Cotidianul, 22 aug 2006

Vin fondurile de pensii private

Marile banci si societati de asigurare se pregatesc sa ocupe felii importante din noua piata

Ianuarie 2007 este data la care vor incepe sa functioneze si in Romania fondurile de pensii private.

Cu o intarziere de sase ani fata de Polonia, de exemplu, angajatii romani vor putea alege sa economiseasca intr-un fond de pensii cu administrare privata, care le va asigura venituri decente dupa pensionare.

Banci precum Raiffeisen, BRD sau BCR, societati de asigurare ca ING, Allianz, Interamerican sau Generali vor fi, mai mult ca sigur, printre actorii principali pe piata fondurilor de pensii private.
Acestea nu vor fi insa singurele societati cu drept de infiintare a astfel de fonduri. Concurenta va veni, ca si in cazul fondurilor deschise de investitii, de la administratorii privati. Am stat de vorba cu Eugen Voicu, presedintele celei mai vechi societati de administrare a investitiilor din piata romaneasca, SAI Certinvest SA.

Se vorbeste deja, de ceva vreme, de pensii private. Acum, termenul este ianuarie 2007. Va fi respectat?

Sunt toate sansele sa fie respectat. Exista o lege a fondurilor de pensii private, acum se lucreaza la elaborarea normelor de aplicare a legii, in septembrie se vor aproba aceste norme, iar in ultimele trei luni ale anului se vor constitui societatile de administrare si se vor infiinta fondurile propriu-zise.

Spun ca sunt toate sansele pentru ca persoanele responsabile in acest sens de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) par foarte decise sa respecte calendarul de lansare.

A fost o surpriza placuta sa observ ca oamenii de la aceasta comisie de reglementare, spre deosebire de alte comisii de acest tip, sunt rezonabili, seriosi, pusi pe treaba.

E vorba de pensii private facultative, si nu obligatorii. In piata unii au spus ca trebuia sa se inceapa cu pensiile private obligatorii.

Nu neaparat, depinde de la tara la tara. Unii au inceput cu pensiile private obligatorii, noi incepem cu cele facultative, cu nivelul trei adica. Nivelul doi sunt pensiile private obligatorii, iar nivelul unu sunt pensiile de stat. Nu conteaza asa de mult ca se incepe cu pensiile facultative.

Cum va functiona un fond de pensii private?

Va functiona pe baza unui prospect de emisiune, numit si schema de pensii. Seamana mult cu un fond deschis de investitii, cu deosebiri desigur. Un fond de pensii poate oferi, de exemplu, protectie de invaliditate, deci va functiona si ca o forma de asigurare.

De asemenea, administratorii fondurilor de pensii vor avea limitari in legatura cu expunerile pe instrumentele financiare cu grad de risc mai ridicat, cum sunt actiunile. Ca si in cazul fondurilor deschise de investitii, fondurile de pensii vor fi de mai multe tipuri, cu diferite grade de risc, care se vor adresa, prin urmare, unor categorii diferite de populatie.

Trebuie spus si ca nu orice societate poate administra astfel de fonduri, capitalul minim prevazut de lege fiind 1,5 milioane de euro. Se cotizeaza cu maximum 15% din venitul brut anual al unei persoane. Statul ofera un avantaj fiscal pentru o suma de pana la 400 de euro pe an, platita jumatate de angajat, jumatate de angajator.

Avantaj fiscal, adica...

Adica, impozit 0 atat pentru angajat, cat si pentru angajator, in limita celor 400 de euro pe an. Ce depaseste aceasta suma se impoziteaza conform normelor fiscale in vigoare.

Cand si cum beneficiaza un investitor la un fond de pensii private de banii pe care i-a platit?

Varsta minima este 60 de ani. Investitorul va avea atunci acces la o parte din suma totala. In urmatorii trei ani trebuie sa apara o lege care va reglementa modul de plata a acestor pensii private.

Nu trebuia sa fie gata pana acum?

Nu neaparat. In Polonia, sistemul de pensii private functioneaza de sase ani si ei nu au nici astazi o astfel de lege, care sa stabileasca modalitatea de plata a pensiei la momentul atingerii varstei care iti da dreptul sa primesti din banii investiti.

Cat timp trebuie sa cotizezi pentru a beneficia de pensie?

Durata minima este de sapte ani si jumatate. Aceasta inseamna 90 de contributii lunare. De mentionat ca banii investiti raman mostenire in cazul in care beneficiarul direct moare inainte sa incaseze toata suma. Aceasta este una dintre marile deosebiri fata de sistemul de pensii de stat, cand, dupa deces, se intrerupe plata pensiei.

Si ce facem daca investim intr-un fond privat de pensii si nu ne place cum acesta ne administreaza banii? Randamente proaste sau alte probleme...

Dupa doi ani te poti muta la alt fond sau poti sa alegi sa platesti contributia lunara divizata la mai multe fonduri. De exemplu, Certinvest va infiinta mai multe fonduri de pensii, tocmai pentru a le oferi clientilor posibilitatea sa migreze de la un fond la altul, in functie de oportunitatile din piata si potrivit gradului de risc acceptat de fiecare dintre noi.

Adica, exact aceeasi filozofie pe care o aplicam si in cazul fondurilor deschise de investitii, pe care le administram deja de timp indelungat.

"Piata fondurilor mutuale s-a maturizat"

In legatura cu fondurile mutuale pe care le administrati, piata a trecut prin momente grele anul acesta - in special fondurile cu plasamente preponderent in actiuni, avand in vedere scaderile majore de la bursa. Cum se prezinta piata fondurilor mutuale in acest moment?

Este mult mai matura in comparatie cu anii trecuti. Am apreciat reactia investitorilor: acestia nu au intrat in panica in lungile saptamani de scaderi. Ba, mai mult, am inregistrat chiar recorduri de incasari in anumite zile cu scaderi foarte mari ale cotatiilor titlurilor de la bursa.

In luna mai, o luna cu pierderi pentru bursa si pentru fondurile cu plasamente importante in actiuni, am avut o crestere a unitatilor de fond pentru Intercapital, fondul nostru de actiuni. A crescut, de asemenea, interesul pentru Orizont, un fond de obligatiuni, pentru care prevedem randamente anuale de plus 11-12%.

Cred ca oamenii vor incepe sa-l descopere din ce in ce mai mult drept o alternativa la depozitele bancare.

Spuneti ca piata s-a mai maturizat, dar ea este in continuare subdezvoltata in comparatie cu tarile din regiune care au aderat deja la UE, precum Polonia, Ungaria sau Cehia.

Da, la noi, investitia minima anuala pe cap de locuitor este de 6 euro, in timp ce in aceste tari este de cel putin 20 de ori mai mare. Sunt intrebat deseori daca mai este loc pe piata, cu numeroasele banci care au infiintat propriile fonduri deschise de investitii... Este destul loc pe piata. 31 de fonduri si 14 administratori nu inseamna asa de mult.

Bancile fac distributie si pentru fondurile administrate de independenti, iar aceasta confera credibilitate afacerii noastre. Am fost de curand la o reuniune de private banking la Bruxelles si a venit cineva cu un exemplu din Marea Britanie. Piata fondurilor mutuale de acolo era dominata in anii '80 de fondurile deschise administrate de banci. Acum, situatia s-a schimbat.

Cei mai cautati sunt administratorii independenti. Lumea a capatat incredere in sistem si si-a dat seama ca administratorii cei mai talentati isi fac propriile firme pentru a-si pune in valoare mai bine talentul. Cred ca asta va fi tendinta si la noi, dar mai avem inca de parcurs niste etape. Revenind la subdezvoltare, piata este subdezvoltata si pentru ca nu are destula sustinere...

Am ajuns deci la problemele cu care va confruntati. Pana acum catva timp, industria fondurilor din Romania suferea de probleme majore de imagine.

Da, mai sunt inca, probabil, si probleme de imagine. Unii potentiali investitori sunt speriati inca de scandalurile SAFI si SOVINVEST. Prabusirea FNI si a FMOA a lasat urme adanci pe aceasta piata si nu s-a facut destul pentru a sterge imaginea negativa.

Oamenii nu sunt bine informati - administratorii de fonduri nu au facut destule eforturi in aceasta privinta, pe de o parte, iar regulile impuse de CNVM privind promovarea fondurilor au fost destul de stricte (n.n. - dupa prabusirea FNI). Dar astazi este, practic, imposibil sa se mai repete situatiile din trecut.

Un fond nu mai poate fi fraudat, pentru ca acum exista un control curent, facut de banca depozitara.

Acum, fiecare fond are o banca depozitara. Inainte, FNI si FMOA nu aveau si de aceea au fost posibile acele fraude. Piata fondurilor de investitii este acum 100% sanatoasa, iar oamenii trebuie sa stie lucrul acesta.

Comunicarea cu oamenii trebuie imbunatatita. Eu cred ca trebuie convinsi intai liderii de opinie, pentru ca acestia trimit oamenii la fonduri. In Turcia, lumea a inceput sa investeasca masiv in piata dupa ce ministrul Finantelor a declarat public ca fondurile sunt in regula.

Spuneti ca oamenii nu sunt bine informati. Cine e de vina?

Sunt de vina si administratorii fondurilor, pentru ca nu si-au facut mai bine cunoscuta activitatea publicului larg. Sunt de vina, uneori, si mass-media, care prezinta materiale de o calitate indoielnica despre industria fondurilor mutuale. Nu ar fi rau ca jurnalistii sa fie mai documentati cand scriu despre aceasta piata.

Repet, piata este sanatoasa pentru cei informati. Celor care vor sa se informeze le recomand site-urile societatilor de administrare, site-ul UNOPC, institutia care grupeaza principalii administratori de fonduri din Romania. Desigur, presa de specialitate.

Le recomand oamenilor sa verifice si istoricul unei societati de administrare - cu cat este de mai mult timp in piata, cu rezultate bune, cu atat este mai de incredere. Exista si acele numere de telefon cu apel gratuit, la care persoanele interesate pot primi un fel de consiliere.

BaniiNostri.ro, 22 aug 2006

duminică, august 20, 2006

Banica jr., cel mai bine platit artist

Totalul sumelor incasate anul trecut de artistii din Romania, care revin din drepturile de autor, au fost de aproape noua milioane de lei noi.

Grupul de actori din serialul "Trasniti in NATO" difuzat de Prima TV a incasat, in 2005, cea mai mare suma din drepturile de autor, iar pe locul doi s-a situat Stefan Banica junior, care a devenit astfel cel mai bine platit interpret din Romania.

Banica este urmat de Nicola. Topul a fost publicat de Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM), ce a intocmit o lista cu artistii care au avut cele mai mari incasari din aceste drepturi, dar fara sa dea publicitatii sumele incasate de acestia. In 2004, topul a fost condus de formatia 3rei Sud Est, urmata de Holograf si de Andra.

La capitolul sume varsate de firme, clasamentul a fost facut pe domenii de activitate. Astfel, dintre operatorii prin cablu, cei mai multi bani i-a platit RCS&RDS, urmata de UPC Romania SA si de Astral. Dintre posturile de radio, radioul national a platit cel mai mult, urmat de Kiss FM si de Europa FM.

Cotidianul, 19 aug 2006

Doua medalii de bronz pentru Romania

In finalele pe distanta de 500m ale Mondialelor de caiac-canoe de la Szeged (Ungaria), romanii au reusit sa razbune evolutiile modeste de sambata, de la 1000m.

Gabriel Talpa, Florin Mironcic, Silviu Simioncencu si Loretan Popa au spart gheata pentru Romania la Campionatul Mondial, reusind sa urce pe treapta a treia a podiumului in proba de canoe 4, la aproape doua secunde de echipajul Belarusului si la mare lupta cu Polonia, clasata pe locul 2.

De asemenea, caiac-ul feminin de 4 (Alina Platon, Florica Vulpes, Mariana Ciobanu, Lidia Talpa) a terminat pe locul 3, la mare distanta de Ungaria si Germania.

Ultima finala cu prezenta romaneasca va fi cea de canoe 4 pe distanta de 200m, din cursul dupa-amiezii de duminica.

Aproape de bronz au fost si baietii de la kayak 4: Alexandru Ceausu, Marian Baban, Alin Anton, Stefan Vasile au ajuns la final pe locul 4, dupa o lupta stransa pe final pentru bronz cu Polonia. In rest, doua locuri 7 prin Florin Mironcic la canoe simplu si prin Iosif Chirila si Andrei Cuculici la canoe dublu.

SportInfo.ro, 20 aug 2006

sâmbătă, august 19, 2006

Zeci de mii de euro din ComunicateDePresa in Ro

Comunicatedepresa.ro atrage 10.000 de abonati si mai mult de 30% din cifra de afaceri cumulata a agentiilor de relatii publice NewMedia Agency si NewMedia PR, cele doua companii avand in acest an, ca obiectiv, depasirea cifrei de afaceri de 100.000 EUR.

Cati oameni citesc communicate de presa? Destui de multi. Cel putin daca ar fi sa luam in considerare abonatii la communicatedepresa.ro, un serviciu al companiei de relatii publice New Media Agency, dezvoltat in parteneriat cu compania Senior Software, la care sunt inscrisi 10.000 de abonati.

In cei doi ani de activitate de la infiintare, oficialii companiei precizeaza ca au publicat, distribuit si monitorizat 8,375 comunicate de presa.

Referindu-se la abonatii serviciului care folosesc zilnic serviciile de publicare, gazduire, distributie si monitorizare de comunicate de presa, Alin Zainescu (foto), General Manager, New Media Agency, spune ca "Sunt foarte multi jurnalisti din toata tara si care acopera toate tipurile de media.

Serviciile noastre sunt utilizate cu succes de foarte multi profesionisti din zona marketing/comunicare atat din organizatii mari, multinationale dar si din companii autohtone mici care au inteles puterea Internetului ca mediu de comunicare".

Publicate gratuit, dar si pe bani

In ce conditii sunt publicate comunicatele? Zainescu spune ca exista mai multe tipuri de abonamente printre care si unul gratuit, insa companiile care au nevoi mai mari de comunicare si doresc mai multe de la serviciul agentiei de relatii publice pot opta pentru abonamente pe bani.

"In acest fel pot opta pentru distributie mai multe comunicate de presa pe luna si au acces si la monitorizare: cati si cine sunt cei care au deschis mesajul primit prin e-mail", sustine directorul agentiei de relatii publice NewMedia.

600 organizatii, mai active

Dar cine trimite comunicatele de presa? "Comunicatele de presa sunt de la 2057 organizatii (inscrise acum cand scriu)", din care "Cam 30% din ele sunt mai active", a declarat ieri, pentru AdPlayers si AdPlayers.ro, Alin Zainescu,.

"Este drept ca nu toate sunt foarte active dar in ultima vreme din ce in ce mai multe au inteles de ce trebuie sa comunice (inclusiv online)", sustine oficialul New Media.

Printre acestea se numara companii, institutii publice sau organizatii nonguvernamentale. "Sunt si organizatii mari multinationale dar si companii mici si medii autohtone", precizeaza seful agentiei. Si, ca sa ne convinga, el ne-a trimis la adresa unde pot figasite si cele 2057 de organizatii, ordonate alphabetic (http://www.comunicatedepresa.ro/firme.php ).

100.000 EUR in 2006

Desi reprezinta doua extensii de brand ale aceluiasi nume, practic, sub New Media se gasesc doua companii - New Media Agency si New Media Public Relations.

Asa cum precizeaza executivii companiei , pentru AdPlayers, New Media Agency deruleaza proiectele legate de Internet, in vreme ce New Media PR este o companie de comunicare si relatii publice care se ocupa de partea de PR si organizare evenimente.

"Prin New Media Agency am dezvoltat un instrument online ce vine in sprijinul specialistilor in comunicare: Comunicatedepresa.ro: publicare online, distributie si monitorizare comunicate de presa - www.comunicatedepresa.ro", afirma Alin Zainescu, pentru AdPlayers si AdPlayers.ro.

Agentia de relatii publice New Media PR este specializata in comunicare online si managementul evenimentelor, iar principalele domenii de expertiza sunt IT & C, turism si servicii financiare.

Printre evenimentele organizate de NewMedia PR in 2005 si 2006, se numara Marketing360 ( www.marketing360.ro/eveniment), LOAD 2005 - Linux Open Alternative Days 2005 ( www.load.ro ) , Glamour & Style ( www.glamourandstyle.ro ) , Conferinta Business Intelligence Day 2005 - Business Objects sau lansarea Macromedia Studio 8 pentru Romania.

Cele doua companii aflate sub aceeasi umbrela au inregistrat anul trecut cifre de afaceri de 46.500 EUR - New Media Agency (estimare AdPlayers), respectiv 15.700 EUR (New Media PR) si , dupa cum afirma pentru AdPlayers Alin Zainescu, vor sa depaseasca in acest an 100.000 EUR.

AdPlayersFile NewMedia Agency / NewMedia Public Relations

Anul infiintarii 2002 / 2004

Numar de angajati 3

Cifra de afaceri la 31 Dec. 2005 (lei) (estimare in EUR AdPlayers)

New Media Agency 1.625.000.000 ROL ( 46.500 EUR)

New Media PR 550.000.000 ROL (15,700 EUR )

Clienti noi castigati in 2005 - Romsym Data, Galileo, Ways Travel, Cultural Romtour

Planuri pentru 2006 - Cifra de afaceri peste 100.000 EURO

AdPlayers.ro, 09 aug 2006

Teo da lacrimi la tot cartierul

Una peste alta, eu cred ca, indiferent cum ai naste, nasterea e un miracol". Asa a grait, cu intelepciunea-i caracteristica, Mihaela Tatu, in emisiunea ei de pe Acasa TV. Iar peste citeva minute a revenit asupra subiectului: "Repet, nasterea e un miracol si m-as bucura sa se gaseasca toate procedurile pentru femeile din Romania".

Slab, slab de tot. Adica eu, ca sa-mi intre-n cap povestea cu miracolul, parca as mai fi avut nevoie de citeva interventii de-ale Mihaelei pe aceeasi tema. Uite, de exemplu, mi s-ar fi parut oportuna urmatoarea precizare: "Revin: nasterea e un miracol si nu cred ca cineva pe lumea asta ar putea sa ma contrazica".

Apoi, n-ar fi fost deloc rau ca subiectul sa fie supus dezbaterii libere a publicului: "E cineva care crede ca nasterea nu e un miracol?". Iar, in final, categoric ca ar fi dat foarte bine si o concluzie: "Pai nu v-am zis eu? Nasterea e un miracol, dom'le!".

Deci, dupa cum stiti, Teo a plecat, ca si vara trecuta, prin tara, in scopul de a-i surprinde pe cei care isi doresc s-o intilneasca si sa schimbe citeva vorbe cu ea. Nu mai tin minte pe cine-a surprins anul trecut, dar am vazut ca anul asta s-a profilat pe nunti.

Una, doua, da buzna peste cite-o paranghelie din categoria asta si le face pe mirese sa lacrimeze de emotie. La un moment dat, a facut insa sa plinga chiar si un mire, ceea ce mi s-a parut deja exagerat.

Cotidianul, Simona Tache, 19 aug 2006

Destinatii de calatorie: repere irlandeze

Irlanda este una dintre tarile care imbina in chip fericit istoria, traditiile si romantismul. Tara este alcatuita din Republica Irlanda, cu 26 de comitate si Irlanda de Nord - sase comitate, fiind situata in partea de nord-vest a Europei. Vecinii sunt Marea Britanie la vest, Oceanul Atlantic si Marea Irlandei.

Este cunoscuta mai ales pentru peisajele sale, parca mereu verzi si invaluite in ceata, pentru muntii, cultura si traditii - mai ales pentru legende si folclor - si pentru locuitorii prietenosi si primitori, mandri de tara lor.

Este o tara destul de mica, dar superba, daca preferati in locul plajelor exotice farmecul nordic, ruinele cu povesti istorice si traditia unui spatiu necunoscut. Aveti de vazut multe locuri in Irlanda, asa ca veti avea nevoie de timp.

Puteti incepe din regiunea Burren, un loc extraordinar, salbatic si plin de viata, cu izvoare subterane, pesteri, prapastii, un loc in care vechile legende par sa revina la viata. Cele mai cunoscute sunt Pesterile Aliwee, care sunt in prezent amenajate pentru a primi turistii.

Pentru cei care doresc excursii sau sa se plimbe cu bicicleta o zona buna este Killarney, unde trebuie sa vizitati si orasul cu acelasi nume. Puteti merge pe Insulele Aran, in principal la Inis Meain, Clonmacnois, Connemara, Galway sau Sligo si veti petrece zile intregi intr-un cadru fascinant.

Cei pasionati de poezie si in general de literatura vor gasi aici o cultura eclectica, in care pe primul loc a ramas specificul national. Nu este ceva neobisnuit ca intr-un local din Dublin sa primiti o bere de calitate daca le spuneti celor prezenti o poezie interesanta, si adesea veti asista la adevarate serate literare, stropite din plin cu licori tari si aromate.

Mostenirea literara a Irlandei este foarte importanta pentru locuitorii tari, si veti gasi aici numeroase marturii ale unui trecut bogat, de la mormantul lui Yeat, in nord, la Sligo, la celebrul volum "Book of Kells", pastrat in stare exceptionala la Trinity College, scris de calugarii irlandezi in secolul V.

Irlanda este o destinatie turistica ideala, daca va puteti obisnui cu singurul mare dezavantaj : vremea. Mai mereu ploioasa, aduce un plus de farmec locurilor, dar va fi greu de suportat de cei mai sensibili. Dar cand nu mai suportati atmosfera rece si umeda, cel mai bun loc unde va puteti refugia este cel mai apropiat local, pentru a aprecia mancarea locala, pe langa bauturile traditionale.

Climatul este destul de cald totusi, iar Irlanda este cunoscuta ca Insula de Smarald datorita peisajului verde.

In trecut Irlanda a fost mult timp un tinut enigmatic, considerat de multi o simpla legenda, si se spune ca romanii au renuntat la o potentiala colonizare din cauza unor asemenea povesti, dar mai ales pentru ca se stia ca vremea nu este deloc prietenoasa. De fapt, nici romanii nu stiau exact unde se gaseste aceasta tara, crezand ca este la vest de coastele Spaniei.

Celtii din Irlanda au continuat sa venereze soarele, pana cand au fost convertiti la crestinism in secolul V, de catre Sf Patrick, despre care povestile locale spun ca a scapat Irlanda si de serpi. Invaziile vikinge din secolul IX, urmate de cea a normanzilor in secolul XII au reprezentat momente esentiale ale istoriei tarii.

Britanicii au inceput din secolul XVII o campanie sustinuta de infrangere si colonizare a tarii, dar va dura mai bine de un secol pana cand acest lucru a fost dus la bun sfarsit. Abia in 1801 Irlanda devenea parte a Marii Britanii, prin Actul Unirii. Foametea din 1845 - 1849, dar mai ales revoltele din 1916 sunt alte momente-cheie din Istoria Irlanda.

In 1921, dupa un scurt razboi civil, a luat fiinta Statul Irlandez Liber, un dominion al Imperiului Britanic, cu guvernare autonoma. Dar sase comitate, aflate in nord si avand o populatie majoritar protestanta, au ramas sub stapanire britanica. Noul stat a adoptat in 1936 o Constitutie republicana si a primit numele de Eire.

In timpul celui de al doilea razboi mondial si-a pastrat neutralitate, iar in 1949 a devenit Republica Irlanda, retragandu-se oficial din Commonwealth. In 1973 Irlanda a devenit membru al Comunitatii Economice Europene, astazi Uniunea Europeana.

Dublin : este capitala Republicii Irlanda, avand o populatie de peste un milion de locuitori. Ar fi bine sa ramaneti cateva zile bune aici, pentru ca orasul are enorm de oferit, mai ales ca obiective culturale - teatre, muzee, librarii - dar si parcuri incantatoare, localuri unde veti fi primit ca un prieten, situri istorice interesante.

Este un oras plin de viata, cu strazi aglomerate si un ritm trepidant. Chiar daca Raul Liffey este din multe puncte de vedere coloana vertebrala a orasului, nu veti gasi prea multe de vazut pe laturile acestuia. Doar pe malul dinspre nord veti gasi Four Courts, creatia marelui arhitect James Gandon, iar la mica distanta Custom House, o cladire istorica.

Diviziunea nord - sud a orasului s-a pastrat, Raul Liffey marcand "granita". Partea de nord a Dublinului este in general locuita de muncitori, fiind mai traditionalista, in timp ce in partea de sud populatia este mai amestecata.

Aceste diferente au inceput sa dispara in ultimii ani, in special datorita evolutiei economice fara precedent, fenomen definitiv plastic prin sintagma "Tigrul Celtic".

In partea de sud a raului veti gasi cele mai importante cladiri si situri - muzee, biserici, castele, cladiri oficiale - adunate pe o arie relativ restransa. La College Green veti gasi atat Banca Nationala a Irlandei cat si Trinity College, cea mai veche universitate a tarii.

La mica distanta sa gaseste Strada Grafton, o zona dedicata shoppingului, unde cei care vor sa faca doar cumparaturi au nevoie de mult timp, pentru ca oferta este impresionanta, pe masura calitatii. Veti gasi mai multe piete alimentare si de artizanat in Meeting House Square si Cow Lane in timpul weekendului. Alte locuri potrivite pentru cumparaturi sunt magazinele de pe Strada Henry.

Daca doriti sa beti sau sa mancati ceva este momentul sa va indreptati spre Temple Bar, zona unde veti gasi cele mai multe localuri, restaurante, baruri si cluburi din oras, cu specialitati locale, bauturi tari, atmosfera placuta. Cele mai cunoscute si apreciate baruri sunt Bobs, Buskers, Farringtons (unde veti gasi mai ales turisti) si Fitzsimon's Bar.

Cum in Irlanda barurile sunt numeroase, putand fi gasit cel putin cate unul pe fiecare strada, ceea ce reprezinta o mandrie si un specific national, nu trebuie sa mergeti neaparat in Temple Bar pentru distractie. Pentru o masa pe cinste puteti merge la unul dintre restaurantele din zona - Chameleon, Charlie's 2, Cafe Topolis - cu meniuri variate si potrivite tuturor gusturilor.

Cei care prefera o masa mai usoara si mai "in viteza" pot manca la unul dintre numeroasele pub-uri din Dublin, unde pot bea si bere irlandeza, cum ar fi Guinness, sau se pot alatura celor care canta bine dispusi melodii populare. Este una dintre cele mai usoare maniere de a cunoaste cultura irlandeza.

Una dintre cele mai vizitate cladiri din Dublin este Guinness Storehouse. Istoria berii Guiness are peste 250 de ani, iar aceasta cladire este un muzeu dedicat celebrei marci. Fiecare etaj prezinta o anumita perioada din istoria marcii, iar la ultimul etaj este un bar si posibilitate unei impresionante panorame a orasului. Berea irlandeza este mai tare decat alte marci, asa ca veti avea o surpriza.

Pentru Dublin localul sau pub-ul este o adevarata traditie, putandu-se vorbi despre o cultura a pub-ului. Mai ales seara, fie si in timpul saptamanii, localurile sunt arhipline, asa ca patronii nu se pot plange ca duc lipsa de clienti.

Pentru pasionatii de istorie cea mai buna destinatie este Strada O'Connell, in centrul Dublinului, unde veti gasi General Post Office, locul unde a inceput revolta din 1916, sau cum a fost inregistrata de istoria irlandeza "Easter Rising". Rebelii, condusi Padraig Pearse, au prezentat in fata unei multimi nelamurite "Poblacht na hEireann", document ce proclama noua republica.

General Post Office a fost cartierul general al rebelilor, dar fortele britanice au avut nevoie de doar cateva zile pentru a-i infrange. Perase, alaturi de cativa colaboratori, a fost executat de britanici, devenind un simbol national pentru cei care sustineau independenta.

Se mai vad si astazi in zidurile cladirii urmele gloantelor trase atunci, ca o amintire a unei perioade tulburi din istoria Irlandei.

Aici veti gasi si "Muzeul Scriitorilor", in colectia caruia se gasesc manuscrise, documente si volume diverse, unele vechi de sute de ani, semnate de autori Swift, Sheridan, Yeats, Shaw, Wilde, Joyce sau Beckett. In cadurl muzeului exista o sala speciala, in care copiilor li se explica ce rol au jucat acesti scriitori in istoria Irlandei si de ce sunt importante scrierile lor.

Exista si un muzeu dedicat lui James Joyce - "Centrul James Joyce". Cei care vor sa afle mai multe detalii pot vizita si Muzeul National sau Galeria Nationala de Arta, unde vor gasi portretele personalitatilor irlandeze, precum si informatii despre acestea.

Cork : povestea acestui oras a inceput pe o mica insula, iar in prezent Cork este al doilea oras ca marime din Irlanda, cu o istorie de peste opt secole.

Aici trebuie sa vizitati piata engleza, din centrul orasului, Shandon Steeple, Universitatea - campusul este traversat de raul Lee - St Patrick's Hill, un deal foarte abrupt, din varful caruia, dupa oboseala urcusului, va veti bucura de o panorama pe cinste.

Pentru un oras atat de mic - aproximativ 250.000 locuitori - Cork are un numar impresionant de pub-uri si restaurante, de regula aglomerate in fiecare seara. In multe dintre localuri au loc foarte des concerte ale trupelor locale sau straine, intr-o atmosfera foarte vesela, cu bere Guiness si whisky.

Localnicii sunt recunoscuti pentru simtul umorului, existand un bogat registru local de glume, multe fiind ironii la adresa irlandezilor din alte orase.

Inis Meain : sau Inishmaan este o insula de 5 km lungime si 2.5 latime, situata intre Inis Mor si Inis Oirr, cu o populatie de doar 200 de locuitori. La prima vizita pe aceasta insula veti fi de-a dreptul socati de linistea care domneste aici. Parca Inis Meain este dintr-o alta lume, un loc minunat si cu siguranta unic in Europa occidentala.

Aici s-au pastrat multe dintre traditiile irlandeze, iar un aer de noblete se face simtit pretutindeni. Multi dintre vizitatori au revenit de mai multe ori pe insula, un loc greu de definit, dar de care te indragostesti atat de usor. Aici s-a pastrat cultura galica asa cum era de secole, pastrand o traditie europeana ancestrala.

Un loc linistit, destinatia ideala pentur o vacanta linistita, mai ales pentru ca nu exista vehicule pe insula. Iar fara trafic, va puteti plimba oriunde doriti. Si pe Inis Meain veti gasi un hotel si un pub, restaurante specializate pe preparate din peste si fructe de mare, si mai ales privelisti superbe.

Va puteti plimba, puteti pescui, veti cunoaste cu siguranta oameni interesanti si veti dori sa reveniti. Nu va asteptati la viata de noapte si distractii, cele doua mici baruri fiind mai curand potrivite pentru o cina in familie. Iubitorii naturii au ce vedea, asa ca nu uitati de aparatul foto. Este o destinatie ieftina si va puteti gaza la hoteluri sau in gazda la localnici.

Limerick : este al treilea oras ca marime din Republica Irlanda si unul dintre cele mai importante centre turistice si comericale. Va va impresiona cu siguranta frumusetea raului care traverseaza orasul, trecand pe sub cele trei poduri. Este un oras cu o istorie bogata, dar in acelasi timp un loc al contrastelor.

Centrul medieval se pastreaza si astazi, iar aici veti gasi Castelul Regelui John, construit in secolele XII - XVI si Catedrala St Mary, construita in 1172. Nu uitati nici de castelul Bunratty, cu impresionantul lui parc, una dintre principalele atractii turistice ale Irlandei. La mica distanta se gasesc orasele Galway si Cork, parcurile nationale Burren si Killarney, colinele Moher.

Kilkenny : este unul dintre cele mai frumoase orase medievale din Irlanda. Strazi inguste, un castel aflat pe un deal si nenumaratele cladiri vechi transforma orasul intr-un spatiu tacut al istorie. Intre 1641 - 1650 Klikenny a fost un centru al rezistentei irlandeze impotriva englezilor, iar Confederatia din Kilkenny a avut propriul parlament in oras.

In centrul acestui minunat oras se gasesc mai multe pensiuni, gata sa va primeasca, precum si un hotel destul de ieftin. Castelul Kilkenny este unul dintre obiectivele turistice vesnic aglomerate, si puteti avea neplacuta surpriza de a sta ore intregi la coada, dar merita toate eforturile. Dupa aceea puteti sa mergeti la cumparaturi in Kilkenny Design Centre, aflat in apropiere.

Hanul Kyteler de pe Strada Kieran are o poveste interesanta : Alice Kyteler a fost candva condamnata pentru vrajitorie, fiind arsa pe ruga. Aceeasi soarta au avut-o membrii familiei si angajatii, iar vechea cladire, acum restaurata, este un restaurant excelent, care serveste un meniu impresionant. Iar mancare, asa cum declara cei care i-au fost musafiri, este cea mai buna din Irlanda.

Club 52, situat in apropiere de rau, este un club de noapte deschis cu cativa ani in urma si care si-a castigat popularitatea in scurt timp, asa ca in fiecare seara va fi arhiplin. Se pare ca in decorarea interiorului designerii au folosit parti dintr-o veche biserica franceza, distrusa in timpul celui de al doilea razboi mondial, vizibile in arhitectura gotica.

Athlone : se gaseste chiar in centrul tarii, avand o populatie de peste 20.000 locuitori, un oras mic si placut. De-a lungul timpului, Athlone s-a transformat dintr-un mica localitate rurala si baza militara intr-un centru industrial si comercial de prima importanta. Aici veti gasi si cel mai mare lac, langa raul Shannon, un loc incantator pentru iubitorii naturii.

Kenmare : aflat langa mare si aparat de muntii Cork si Kerry, poarta numele irlandez de "Neidin" - "Micul cuib" sau "Micul leagan", fiind o destinatie turistica foarte importanta. Orasul a fost fondat in 1670 de Sir William Petty. Urmasii acestuia au continuat dezvoltarea orasului, care a ajuns la forma actuala, pastrata si astazi, in 1775.

In acest oras se pune un deosebit accent pe pastrarea traditiilor si istoriei. Kenmare este si un centru important al mesterilor si artizanilor locali, dar si straini, care ofera spre vanzare produse diverse, de la tesaturi si bijuterii, la ceramica, instrumente muzicale, picturi si mancaruri traditionale.

Waterford : este un centru industrial important, dar ofera si peisaje incredibile, tinutul fiind strabatut de raurile Suir si Blackwater. Orasul a fost influentat puternic de vikingi, pastrand si astazi un aspect medieval, cu alei inguste, case vechi si un centru istoric.

In prezent a devenit un centru comercial si port important, fiind cunoscut in intreaga lume mai ales pentru Fabrica de Cristaluri Waterford, care produce numai piese lucrate manual. Turistii pot vizita fabrica pentru a descoperi intregul proces de productie. Pana in secolul XVII Waterford a fost al doilea oras ca importanta al Irlandei.

In luna septembrie a fiecarui an are loc Waterford Light Opera Festival, eveniment cultural care atrage turisti din intreaga lume.

Galway : orasul a trecut in ultimii ani printr-o masiva reconstructie, iar in prezent este un centru urban cu restaurante, puburi, magazine si hoteluri de cea mai buna calitate, fiind cel mai animat oras irlandez, dupa Dublin. Este un centru cosmopolit, dar in acelasi timp are o atmosfera relaxata si placuta. Orasul este renumit si pentru scena culturala - arta, muzica, teatru.

In fiecare an in Galway au loc festivaluri internationale, cunoscute in intreaga lume.

De aici puteti ajunge usor la Insulele Aran, aflate la mica distanta.

Unii turisti sunt impresionati de faptul ca la Galway arta este prezenta pretutindeni, muzica se aude din puburi, iar artistii lucreaza adesea in pietele publice. Treceti de Raul Corrib pentru a ajunge in Claddagh, unde printre altele se gaseste celebrul local Roisin Dubh (Trandafirul Negru), unul dintre cele mai bune din Irlanda, unde au loc foarte des concerte. In Claddagh veti gasi si numerosi barcagii, care va pot duce pe Insulele Aran.

Aici va puteti plimba pe Salt Hill Promenade, de unde sa admirati marea si unde va veti intalni adesea cu localnicii iesiti la plimbare. In Galway se gaseste si o veche Universitate, cladirea fiind un exemplu clasic de arhitectura irlandeza de calitate.

Dar poate cea mai cunoscuta parte a orasului este Eyre Square (Piata Eyre), refacuta recent, chiar daca noul sau aspect a starnit deja controverse.

O caracteristica interesanta a orasului este numarul mare de internet cafe-uri, dar aveti acces la internet si in hoteluri, baruri si restaurante. Caci daca Galway este un oras cu o istorie impresionanta, nu inseamna ca nu este la curent cu ultimele evolutii. Mai mult, s-a dovedit si un oras foarte primitor pentru imigranti, mai ales datorita necesarului in crestere de forta de munca.

Cashel : alaturi de faimoasa Stanca din Cashel, este cel mai important sit istoric din Irlanda. Stanca impresionanta , avand deasupra ruinele castelului si biserica micuta Cormac sunt principalele atractii. La mica distanta se gasesc si ruinele Manastirii Hoare, datand din secolul XIII. In afara localurilor, puteti lua o masa pe cinste la cel mai bun restaurant din zona, Chez Hans.

Daca doriti specialitati chinezesti, indiene, italiene, mancare traditionala irlandeza le veti gasi la unele dintre localurile raspandite prin oras.

Killarney : este una dintre cele mai interesante destinatii din Irlanda, in primul rand datorita peisajelor incredibile. Aici veti gasi si Cascada Torc, cu adevarat spectaculoasa mai ales dupa o ploaie puternica. Puteti urca pana in varful cascadei, dar privelistea nu este la fel de impresionanta.

Dupa ce vizitati cascada mergeti pe Killarney-Kenmare Road pana la Muckross Gardens, gradini amenajate intr-un stil foarte "irlandez", cu adevarat minunate. De aici puteti ajunge la Lacul Muckross.

Sligo : localitatea este situata in partea de nord vest a Irlandei si este foarte cautata de turisti, orasul pastrandu-si farmecul medieval, fiind un amestec de istorie si centru comercial. Strazile mereu aglomerate sunt strajuite de magazine diverse si puburi, dar va puteti relaxa cateva minute pe o banca sau pe unul dintre numeroasele poduri. Cel mai interesant este centrul orasului, plin de viata.

In Irlanda veti gasi si cateva plaje, dar nu va asteptati la o ambianta tropicala, ci la ceva mult mai interesant si specific locurilor. Chiar daca vremea este potrivita pentru plaja doar in timpul verii, veti intalni aici numerosi turisti veniti din intreaga lume.

Una dintre cele mai apreciate plaje este Curracloe, in Wexford, o plaja lunga, cu nisip fin si apa foarte potrivita pentru inot si numeroase dune de nisip care alcatuiesc o imagine interesanta. Morriscastle si Balbriggan sunt alte plaje foarte apreciate de turisti si localnici, mai ales pentru peisaje.

Pe coasta din regiunea Hampton exista o colonie de foci, pe care le veti vedea adesea in jurul portului.

ArtLine.ro, 16 aug 2006

Scrierile lui Arhimede - descoperite cu raze X

Cateva din scrierile lui Arhimede, despre care se credea ca au fost pierdute pentru totdeauna, sunt readuse la viata printr-un proces complicat la Stanford University.

Se pare ca in urma cu mai bine de opt secole un calugar crestin a folosit manuscrisul original, stergand textul initial si scriind deasupra rugaciuni. Astazi expertii incearca, folosind razele X, sa readuca la viata paginile lui Arhimede, fara a distruge delicatul pergament.

Un colectionar care a preferat sa isi pastreze anonimatul a cumparat manuscrisul in 1998, pentru doua milioane de dolari, imprumutandu-l apoi specialistilor de la Walter Arts Museum, unde singura sursa a unor dintre scrierile lui Arhimede sa fie cercetata si reconstituita.

Intregul proces, care va dura cel putin 11 zile si a antrenat deja unii dintre cei mai buni specialisti in domeniu, va fi transmis in direct pe Internet.

ArtLine.ro, 14 aug 2006

Statisticile campaniei online - mina de aur pentru marketeri

Campaniile online s-au inmultit pe zi ce trece. Site-urile anunta perioade de incarcare - sold out, toata lumea vorbeste de rate de click etc. O componenta extrem de importanta a unei campania este analiza statistica a rezultatelor. Internetul este vehiculul media cu cea mai bogata resursa in domeniul statisticilor si masurarii interactiunii utilizatorilor cu brandul promovat.

Pentru asta, vom analiza cu minutiozitate un raport de campanie asa cum este el pregatit de catre adserver.

O statistica absolut completa a unei campanii contine o sumedenie de informatii pretioase pentru marketerul din tine. Statistica este exhaustiva, continand mai multe capitole:

- Summary - aceasta statistica este ideala pentru clientii care nu vor sa stie in amanunt toat estatisticile campaniei, pastrand intr-un tablou sinoptic usor de urmarit informatiile relevante referitoare la performanta fiecarui flight.

Aici sunt prezentati prinicpalii parametri pentru majoritatea requesturilor de la clienti: numar de afisari, rata de click overall, numar de IP-uri unice, numar de utilizatori care au vazut campania (net reach), frecventa medie etc.

- Plans - afisarile si ratele de click aferente pe fiecare site si sectiune de site in parte. Ideala pentru analiza ratelor de click defalcate, punct de pornire petnru selectia si ponderile afisarilor pe site-urile viitoarelor campanii online

- Banners - aici marketerii pot vedea mai multe bannere - cum au evoluat, rate de click pe fiecare site in parte etc.

- Channels - daca iei afisari la canal, poti vedea aici defalcat pe fiecare site din canal

- Hours - statistici pe orele zilei - la campania viitoare orice marketer va putea pe baza experientei anetiroare sa stie intre ce ore se inregistreaza cele mai bune rate de click si pe ce site-uri sau cand se consuma cele mai multe afisari, informatii extrem de utile pentru optimizarea ratei de click.

- Days - numarul de afisari pe zilele campaniei si ratele de click.

- Countries - de regula toate campaniile sunt programate sa se afiseze pentru vizitatori din Romania, dar daca sunt mai multe tari, se poate evidentia splitul pe tari si ratele de click pe fiecare tara in parte

- Regions - acelasi lucru, dar pe judete (Acuratetea e cam de 85-90%, alocarea IP-urilor fiind o chestie ce tine de provider si de felul cum raporteaza IP-urile la ripe.net

- Browsers - split pe browsere - util pentru evidentierea ratelor de click pe creatii pretentioase care nu merg pe toate bannerele

- Operating Systems - idem ca la browsere

- Domains - iar o statistica utila in anumite campanii, de exemplu pentru cele ce vizeaza diaspora.

- Screen resolution - foarte utila, mai ales pentru banenre care se plimba pe ecran. - in fiecare rezolutie, bannerele miscatoare se vad altfel. Targetarea doar pe 1024x768 ori higher este de multe ori o chestie utila - mai ales ca vorbim de 90% din audienta unui website in majoritatea cazurilor.

- Cookies - anumiti utilizatori (in special heavy users) isi blocheaza fisierle de tip cookie, pentru ei limitarile de frecventa nemai fun ctionand. De obicei acestora nu le apar bannerele, deoarece incidenta de computer freaks care nu vor sa vada bannere intrusive este mult crescuta, acestia fiind exact acea categorie refractara la publicitatea online , in special la formatele deranjante

- Days of week - la fel de util, poti de exemplu sa vezi ratele de click in weekdays vs weekend days, dupa caz poti limita afisarile in weekend etc

- Frequency (req. UIP) - in acest table este evidentiat impactul la OTS1, OTS2 etc sau pe cealalta coloana, la OTS1+, OTS2+. Calculand derivata se poate vedea punctul de inflexiune, si intre cele doua OTS unde este localizat punctul de inflexiune trebuie setata limitarea de frecventa.

Aceasta statistica e generala. In schimb adserverul permite generarea din panoul de comanda statistici pentru fiecare banner in parte, fiecare site in parte etc, oferind posibilitatea marketerilor de a analiza defalcat statisitile pe fiecare site in parte, pentru fiecare banner in parte etc.

Un amanunt important: adserverul utilizat in reteaua ARBOmedia reda statisticile in format xls si pdf, la alegere. sa poate fi prelucrabile de catre beneficiari, precum si pdf .

Raportul poate fi vizualizat in format spreadsheet (putand fi exportat intr-un fisier Microsoft Excel) pentru calculul ulterior al diversilor indicatori de performanta ai campaniei si astfel datele furnizate sunt prelucrabile de catre beneficiari, sau in format pdf, ideal pentru a fi usor de urmarit in format tiparit.

Datele pot fi verificate la furnizorul de tehnologie (BBMedia) care poate da la cerere raport semnat si stampilat de campanie. Acest feature este important pentru clientii companii multinationale care au nevoie de aceste documente in cazul unui audit.

Nu uitati: puteti avea in orice moment acces la statisticile unei campanii, putand observa performantele acesteia in timp real. Tot ce aveti de facut este sa solicitati datele de acces pentru campania dumneavoastra, in derulare sau incheiata.

MarkMedia, Doru Panaitescu, 09 aug 2006

Duminica este cea mai calda zi a anului

Weekend fierbinte in Romania. Dupa o noapte tropicala, cu temperaturi care nu au coborat sub 20 de grade Celsius, inca o zi de canicula. Sambata, in unele zone din sudul tarii, mercurul termometrelor atinge valori de aproape 40 de grade. In plus, umezeala din aer face caldura si mai greu de suportat. Canicula a creat disconfort pentru multe persoane, in special pentru cardiaci.

Seviciul Ambulanta inregistreaza un numar foarte mare de apeluri. In Capitala, in ultimele 24 de ore, peste o mie de persoane au solicitat Salvarea.

O femeie de 60 de ani din Galati a murit, sambata, dupa ce a facut infarct din cauza caldurii. Femeia se afla intr-o statie de autobuz cand a lesinat, oamenii au chemat imediat o ambulanta care a transportat-o la spital, dar nu a mai putut fi salvata, transmite Radio Romania Actualitati.

30 de grade in aer si 25 de grade in apa marii - asa arata, sambata, la orele pranzului litoralul. Potrivit Radio Romania Actualitati, medicii constanteni au intervenit in ultimele 24 de ore la peste 200 de cazuri pentru a-i ajuta pe turistii care au avut stari de lesin, au facut insolatie sau au avut stari febrile.

Desi medicii recomanda celor veniti pe litoral sa evite expunerea la soare intre orele 11:00 si 16:00, plajele sunt pline.

Dupa cum transmite Realitatea TV, din cauza temperaturilor ridicate, pe caile ferate s-au aplicat restrictii de viteza pentru trenurile de calatori si cele de marfa. Limitarile sunt aplicate mai ales in zona de sud a tarii, acolo unde temperaturile in sina depasesc limita de 45 de grade celsius. Pana in prezent, insa, nu s-au inregistrat intreruperi ale circulatiei din cauza caldurii.

HotNews.ro, D. Mihai, 19 aug 2006

BIRD emite o obligatiune straina de 525 milioane de lei

Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, parte a Bancii Mondiale va realiza, in perioada 30 august - 12 septembrie anul curent, o emisiune de obligatiuni denominate in lei pe piata romaneasca, in valoare de 525 de milioane de lei noi.

Aceasta operatiune, intermediata de casa de brokeraj Intercapital Invest, reprezinta prima emisiune straina supranationala sau de rating AAA in Romania.

Conform unui comunicat al ABN AMRO Bank, consultantul financiar si agentul de plata al operatiunii, emisiunea va avea o maturitate de trei ani si va beneficia de o dobanda anuala de 6.5%, care va fi platita semianual.

Potrivt lui Razvan Pasol, Presedintele Intercapital Invest, pana in prezent, aceasta emisiune este cea mai mare de pe piata romaneasca.

Referitor la aceasta emisiune, Martin Bakelaar, Director Piete Financiare la ABN AMRO Bank a declarat: "Aceasta emisiune reprezinta o oportunitate rara de a investi intr-un plasament sigur pe termen lung, datorita in special dobanzilor oferite de obligatuni similare si maturitatatii de pe pietele din regiune".

Banca Mondiala este o organizatie internationala creata in anul 1945 avand in prezent 184 de tari membre, inclusiv Romania. Banca Mondiala are cel mai ridicat rating, "AAA" de la agentia Standard & Poor's si "Aaa" de la Moody's Investors Service. Obiectivul principal al Bancii Mondiale este reducerea saraciei prin promovarea unei dezvoltari economice sustenabile.

ABN AMRO Bank, prezenta in Romania din anul 1995 este subsidiara ABN AMRO NV, care la sfarsitul primului semestru al anului curent a subscris active in valoare totala de peste 986 de miliarde de euro.

Intercapital Invest este o societate care ofera servicii de investitii financiare, autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare sa furnizeze servicii specializate pe piata de capital.

Compania ofera servicii de tranzactionare a actiunilor si obligatiunilor listate la Bursa de Valori Bucuresti si a derivatelor tranzactionate la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu.

HotNews.ro, G.I., 18 aug 2006

Rednic vrea puncte cu Poli, nu spectacol

Mircea Rednic a sustinut vineri o conferinta de presa si a declarat ca pentru Dinamo mai importante sunt puncte, spectacolul fiind pe locul doi.

In legatura cu meciul sustinut duminica in compania formatiei Politehnica Timisoara, in cadrul etapei a IV-a a campionatului national de fotbal, (ora 20,30 - TVR1), Rednic a spus ca este o partida importanta si grea prin prisma rezultatelor obtinute pana acum de timisoreni - doua egaluri cu Steaua si Rapid, echipe candidate la titlu, si o victorie in deplasare cu FC Arges.

Dupa trei victorii in campionat, Rednic vrea sa continue in acest ritm declarand ca urmareste un nou succes.

Tehnicianul dinamovist a mentionat ca nu stie cu ce linie de atac va incepe. Ganea isi doreste mult sa joace, iar Rednic apreciaza daruirea lui la fiecare meci si antrenament, un exemplu bun pentru celilalti dinamovisti.

Mircea Rednic a mai declarat ca nu mai doreste fotbalisti in lotul dinamovist, toate posturile fiind acum acoperite.

"Sper sa nu apara o infrangere" a mai spus Rednic, care a mentionat ca la Dinamo nu exista antrenori relaxati.

In afara de partida de duminica din Liga I, Rednic se mai gandeste si la meciul de joi cu formatia israeliana Beitar Ierusalim, la Sofia, din turul II preliminar al Cupei UEFA.

In privinta problemelor de lot, Rednic a amintit accidentarea grava a lui Sreten Stanic, el urmand sa fie operat in Belgia, iar reintoarcerea pe gazon fiind programata pentru lunile februarie sau martie, anul viitor. Dan Codreanu va incepe antrenamentele saptamana viitoare dupa operatia de menisc.

Rednic a mai anuntat ca Mihai Pascovici si Adrian Cristea sunt refacuti si incep antrenamentele, ei urmand sa faca parte din lotul echipei inca de duminica.

Galeria timisoreana va fi alcatuita din 700 de persoane.

Onlinesport.ro, 19 aug 2006

vineri, august 18, 2006

Cum sa te promovezi pe internet

Polemici asupra modalitatilor de expunere

Daca la inceput au fost bannerul clasic si newsletterul mai mult sau mai putin publicitar si mai mult sau mai putin spam, astazi publicitatea online inseamna multa creativitate; exista bannere dinamice de toate tipurile, exista publicitate contextuala, exista branduiri speciale de rubrici, jocuri branduite si multe asemenea.

Totusi, multi advertiseri - mai ales cei cu un brand puternic, care lanseaza doar noi oferte si servicii (telefonie mobila si fixa, internet, automobile, produse financiare) - practica adesea o tehnica ce ofera un grad maxim de expunere, dar si un risc in ceea ce priveste modul in care consumatorul intra in contact cu mesajul.

Bannerele dinamice, cele ce ies din spatiul propriu-zis si invadeaza intregul ecran, compromit uneori brandul, atunci cand cititorul este perturbat de acestea si deschide involuntar ferestre publicitare.

Advertiserii prefera uneori acest tip de campanie pentru ca, intr-un fel sau in altul, chiar se expun consumatorului, dar tehnica poate fi daunatoare pentru companii ce cauta sa devina, dincolo de orice, lovemarks.

O alta tehnica condamnata chiar si de o parte din jucatorii din piata publicitatii internationale este pop-up-ul, fereastra care se deschide fortat atunci cand vizitatorul acceseaza o pagina web. Din nou, depinde daca advertiserul doreste sau nu sa realizeze un compromis.

Pe langa campaniile clasice, care trebuie sa nu agreseze consumatorul nici prin dinamica, dar nici prin sunete, un grad mare de succes pot genera aplicatiile speciale, paginile co-branded, jocurile, forumurile speciale.

In Romania, in ultimii ani s-a consemnat o crestere a acestor metode de publicitate, practic promovarea online a capatat personalizare - exemple Orange, Sprite, Coca-Cola, Pepsi Light.

Mereu exista riscul de a-ti agresa potentialul client si nimeni nu a putut pana acum sa estimeze, concret, cat de mult se castiga si cat de mult se pierde prin aceste tehnici. Newsletterul si-a depasit si el barierele, dar trebuie evitat cu orice pret tot ceea ce tine de spam, pentru ca riscurile se refera atat la lege, cat si la business in sine.

Mai eficiente par promovarile direct legate de continutul informational: desi personalizarea necesita un efort mai mare, si promovarea este mai utila chiar si vizitatorilor, care cauta spre exemplu informatii despre masini pe un site specializat si gasesc detalii despre ofertele unor automobile ce platesc pentru promovare.

Etica atinge si advertorialul. Articolele ce sunt publicitare integral si nu se incadreaza in continutul site-ului il pot indeparta pe consumator, daca acesta nu vede explicit ca este vorba despre un mesaj publicitar. Mai mult, suportul informational isi poate pierde din incredere, ceea ce este daunator si pentru website.

SmartFinancial.ro, 09 aug 2006

Trei cincinale de Internet

Luna aceasta, Internetul a implinit 15 ani de cind se plimba de capul lui prin calculatoarele userilor din intreaga lume. A revolutionat in cel mai scurt timp totul in jur: de la cum cumparam la cum ne rezervam biletele de avion, la ce fel de muzica ascultam si pina la blogurile in care ne scriem vietile pentru ochii tuturor.

Imposibil de cuprins

Tata netului se numeste Tim Berners-Lee, el fiind cel care a transformat sistemul intr-un mediu public. Pe 6 august 1991, acesta a lansat codul pe care l-a numit World Wide Web si a decis de indata sa-l raspindeasca peste tot cu titlu gratuit.

Nebunia a capatat amploare, iar estimarile celor de la Yahoo!, citati de "The Guardian", avanseaza azi 40 de miliarde de pagini web. Totalitatea acestora pare a fi insa mult mai mare, undeva de pina la 750 de ori peste cifra mentionata, insa imposibil de indexat de motoarele de cautare.

Romania sporeste virtual

Numarul site-urilor active contorizate de trafic.ro in Romania este de peste 22.000, in timp ce numarul blogurilor autohtone tinute in evidenta de WeBlog este de aproximativ 23.500.

"In domeniul businessului de online din Romania se iau in considerare 5,5 milioane de utilizatori care acceseaza acest mediu, iar prognozele pentru 2007 sint de aproximativ sapte milioane", declara Ciprian Stavar, consultant in cadrul companiei Netbridge.

Net pe conexiune de partid

Internetul de continut romanesc s-a produs aproape simultan in citeva dintre celebrele "centre de calcul", "intreprinderi ex-socialiste, unde lucrau inca buna parte dintre specialistii in calculatoare de la inceputurile anilor '90", noteaza expertul media Liviu Vinau.

Acesta a si activat in proximitatea unui nod de la Tirgu-Mures, unde s-au editat primele reviste de informatica esentiale: "If", "PC report" si "Byte". "Conexiunile erau foarte scumpe, mailurile se plateau la bucata, iar factura era determinata de numarul de mailuri primite si trimise, dar si de dimensiunea lor", isi mai aminteste Vinau.

In opinia sa, unul dintre site-urile importante din primii ani ai Internetului autohton este top100.ro, "probabil cea mai veche platforma de promovare online de la noi.

Aici s-au inscris o buna parte dintre primele site-uri romanesti, alcatuind astfel un fel de director al Internetului de la noi. In acest portal sint inscrise acum vreo 40.000 de site-uri, un salt notabil de la cele citeva sute existente in urma cu un deceniu".

www-ul ca arma sociala

Dezvoltarea netului in Romania s-a petrecut la noi in rafale, un fel de gherila permanenta, opineaza Vinau. "Calculatoarele scumpe, legaturile la Internet de o calitate jalnica erau pina nu de mult obstacole frustrante pentru useri. Occidentalii aduceau mai degraba cu o armata regulata, care isi permitea bucatarii si chiar vivandiere.

Noi haiduceam", compara initiatorul proiectului top100. S-au gasit insa cai ingenioase pentru depasirea limitarilor, constata Vinau, aparitia retelelor de cartier fiind, in opinia sa, simptomatica. "Internetul la noi e ca baschetul la afro-americani: una dintre caile de evadare din ghetou", conchide acesta.

Proiecte prinse bine in retea

"Ne-am adunat mai multi sefi de presa: «Capital», «Jurnalul National», «Evenimentul zilei», TVR, in toamna lui 1999, ca sa facem o pagina de Internet pe care sa punem subiectele cele mai importante ale zilei din ziare, pentru a evita munca de dimineata cu revista presei.

I-am zis la inceput revistapresei.ro, iar in primele luni ale lui 2000 totul era deja online", descrie Ion Margarit momentul zero al proiectului HotNews.ro, una dintre cele mai de succes initiative online romanesti. Editorul coordonator descrie peisajul de dinainte ca pe un Vest Salbatic: "Niste indieni aprindeau focuri dintr-un deal in altul.

Spatiul web era ocupat de IT-isti, la fel ca in cazul tipografilor din vremea lui Guttenberg". A urmat o intemeiere a unei asociatii a editorilor de presa online, iar apoi oameni care au trecut de tot de la ziare pe net. "Incepind cu 2002, aveam deja si continut propriu.

Pina in 2004, cind s-a schimbat puterea, am fost o importanta supapa pentru cei care nu puteau critica fostul regim, aici putind scrie cu pseudonim sau sa le semnam noi materialele", mai spune Margarit, care considera totusi ca site-ul nu este inca o afacere in adevaratul sens al cuvintului, desi are peste 200.000 de vizitatori pe saptamina.

Responsabilul HotNews.ro crede ca avantajul muncii anterioare in presa a fost un garant pentru credibilitatea de care s-a bucurat de la inceput informatia postata pe site-ul pe care il gestioneaza.

Webul face parte cartii

In 2001, cind s-a lansat liternet.ro, spatiul virtual romanesc era cam gol in materie de oferte culturale, dupa parerea lui Razvan Penescu, responsabilul site-ului. "Existau citeva edituri virtuale si o revista, toate cu aparitii sporadice azi.

Ni s-a parut ca e insuficient si de aceea ne-am extins in atitea directii. Am vrut sa spunem si altora lucrurile care ne plac noua, sa impartasim bucuriile noastre culturale, sa oferim o alternativa celor care nu aveau acces la informatie. Si sa ne adresam celor care folosesc calculatorul ca mod de informare", adauga Penescu.

Cotidianul, Cosmin POPAN, 17 aug 2006

joi, august 17, 2006

Coca, Cola, si fabrica de utopie

In Occident oamenii au inceput sa se cam fereasca de bauturi carbogazoase. Nenumaratele campanii de tip "traieste sanatos" incep sa-si faca efectul.

In plina era ipohondriaca, in care cancerul&co ne pot privi si printr-un gat de sticla, vestul educat, avertizat impotriva E-urilor si chimicalelor din "sucuri" nu mai comanda o Cola cu meniul Big Mac, ci o apa, "plata, va rog".

Rezultat: vanzarile la bauturi carbogazoase sunt in scadere si nici cele mai solide marci nu sunt la adapost de amenintarile asa-numitului trend "igiena de viata sanatoasa", care schimba pe traseu obisnuintele consumatorilor.

Chestiune de schimbare atitudinala sau nu, personalul contabil de la Coca Cola a facut el niste calcule, din care directorul executiv a dedus ca e momentul sa scrie un cec cu multe cifre, asta conteaza mai putin, atata vreme cat repozitionam marca si facem omul sa cumpere din nou.

Coca Cola a avut campanii de publicitate percutante si, ca sa inlocuiesti un slogan atat de invaziv ca "Always Coca Cola", trebuie mai intai sa gasesti un alt concept cheie, pe umerii caruia sa se poata aseza o intreaga campanie de publicitate.

Dar, pentru 150 de milioane de dolari, cat am citit ca a investit firma in noua campanie de comunicare numai in Statele Unite, nimic nu e imposibil.

Weiden and Kennedy, agentie foarte prizata si premiata pe la toate festivalurile, printre putinele de aceeasi talie care se declara inca independente, propune o idee de campanie construita in jurul imaginii "The Coke Side of Life" si incaseaza celebrul cec.

Brave new Coca Cola
"The Coke Side of Life", in romana "Sete Coca Cola de viata" (traducerea nu este printre cele mai fericite, dar nu stiu care alta ar fi putut reda continutul, si nici nu e treaba mea), este, cel putin din punct de vedere conceptual, o lovitura de maestru. Lumea Coca Cola, daca asa ceva exista, este printre cele mai bune lumi posibile.

Un univers colorat, pavat de intentii bune, in care cel mai mic gest devine prilej de sarbatoare, populat de muzica de fanfara (vezi spotul "Parada", care a precedat "Fabrica de fericire") si multa, multa pompa. Rezervat consumatorilor.

O alternativa la lumea reala, un spatiu paralel, in care aluneci printr-o picatura de Cola, ca Alice pe toboganul ascuns din vizuina domnului Iepure.

Subtilitatea creativilor de la Weiden and Kennedy este atat de bine infasurata in detalii, incat mi-au trebuit mai multe vizionari pana sa-mi dau seama ca insidios, campania "The Coke Side of Life" actioneaza pe doua paliere: unul persuasiv, cu atat mai convingator cu cat nu exista nici o urma de agresivitate in felul in care publicul este introdus in poveste.

Teritoriile fantastice deschise de Coca Cola, se arata ochilor incantati ca intr-un vis si exploateaza niste imagini mitice care incearca sa trezeasca "sufletul de copil", ingropat in fiecare dintre noi, transforma realitatea in basm, (sau o fabrica de fericire?) ca atunci cand ne intrebam: "si daca in spatele unui automat Coca Cola ar trai de fapt niste creaturi mici, care

imping sticla pe "gaura de iepure" ca sa ajunga la noi? Altfel cum e posibil sa bagi o moneda asa mica si sa primesti o sticla? Pai ce, sticla vine singura? Nu, nu, cineva trebuie sigur sa fie inauntru".

"Freudiano" - subliminal
Cel de-al doilea palier la care ma refeream este subliminal. Gandita initial pentru piata americana, campania "The Coke Side of Life" atinge un obiectiv pe care l-as numi aproape "politic". Sper sa nu exagerez.

Dar imi pare ca, in afara de a exploata niste mituri pe care societatea americana tinde sa le stearga din memoria colectiva, reclamele "Parada" si mai ales "Fabrica de fericire" functioneaza prin activarea unor imagini si spatii utopice, care incearca sa stearga efectul stirilor de pe Fox News, CNN etc.

In teritoriul delimitat de sticle magice, ecourile din Liban si din Irak se estompeaza, pana cand devin imperceptibile. O doza de utopie, caci acesta este conceptul care sta la baza campaniei Weiden and Kennedy dupa parerea mea, infuzata subtil in subconstientul publicului. Si nu vorbesc despre subconstient de tip Freud... ci de un altul, mai putin profund si mai usor de activat. Sa ne lasam deci cu totii sa alunecam prin vizuina iepurelui...

Spotul "Fabrica de fericire" este al doilea din campania televizata Coca Cola. In Statele-Unite, Weiden and Kennedy au lansat o intreaga moda cu "The Coke Side of Life". Pe site-ul oficial al marcii, fani din intreaga lume pot sa inregistreze filmulete care exprima ce inseamna pentru fiecare in parte "The Coke Side of Life". Nu ma voi opri sa discut intreaga campanie. Nu este momentul.

In care Willie Wonka si Hieronymus Bosch sunt... invidiosi
Reclama asta, "Fabrica de fericire", a starnit niste aplauze in surdina. "Mama, ce misto e...". Ma asteptam mai putin, dar a prins in Romania la fel de bine ca in Statele Unite (pana la urma nu e de mirare, daca 70% dintre romanii care beau sucuri, cumpara Coca Cola).

Spun ca nu ma asteptam, pentru ca asa cum mi se pare ca este bine adaptata la piata americana si la societatea occidentala in general, mi s-a parut usor decalata de realitatile de acasa. Cand m-am hotarat sa scriu despre spot, am rugat pe toata lumea din jurul meu sa il vada, de mai multe ori si sa-mi spuna exact ce crede despre el, ca la scoala, cu puncte tari si puncte slabe.

Nu am auzit nici macar o singura persoana sa spuna clar ca nu ii place. Si daca nu, de ce. Atunci am inteles ca ideea de capatai a creativilor de la W and L este atat de umana, in cel mai puternic sens al cuvantului, incat e imposibil sa nu aderi.

Am spus ca jocul de-a utopia mi se pare o idee geniala. Forma mi se pare la fel de bine gandita ca si fondul. Filmele de animatie in 3D incep sa le inlocuiasca pe cele cu Baloo si cu Mutulica, prezentate de Viorica Bucur. Pentru spotul "Fabrica de fericire" Weiden and Kennedy au lucrat cu PSYOP, o firma de grafica americana, avant-gardist-post-moderna, cu precepte improbabile.

Baietii de la PSYOP sunt responsabili de cele douasprezece animalute aiuritoare (in reclama originala sunt 12, varianta romaneasca a fost "taiata la montaj"). Nu cred ca fimul de animatie Coca Cola o sa ia vreun premiu la Annecy anul asta. Dar asta nu are nici o relevanta si nu poate sa anuleze nici unul dintre sentimentele contradictorii pe care le-am avut cand l-am vazut.

Prima reactie a fost sa-mi spun ca ideea este atat de plagiata, incat daca as fi fost directorul executiv de la Coca Cola as fi retras cecul si daca as fi fost Tim Burton as fi publicat un articol mare in ziarul "Libertatea" ca sa denunt impostura.

E drept ca "Fabrica de fericire" este cel putin la fel de bine organizata ca "Fabrica de ciocolata" a lui Willie Wonka. Lui Charlie i-ar fi placut cu siguranta sa lucreze acolo. Indignarea mea s-a transformat in revelatie finalmente.

Mi-am spus ca cei de la Weiden and Kennedy si mai cu seama cei de la PSYOP sunt baieti destepti, dusi la cinema, care au vazut cu siguranta "Charlie si fabrica de ciocolata"... si ca tocmai de asta au construit spotul dupa acelasi principiu. Paradoxal, sau poate nu, publicului ii place sa paseasca "pe locuri comune" si sa re-cunoasca ceea ce a cunoscut deja si i-a placut.

Nu este o ironie si cu atat mai putin o critica a consumatorilor. Miturile functioneaza in acelasi fel, prin locuri comune si reactivate la fiecare re-folosire si nimeni nu a contestat vreodata rolul lor in modelarea varstelor sociale. Fara indoiala, "Fabrica de fericire" a redeclansat in mintea celor care au vazut filmul lui Burton niste mecanisme deja existente.

De la "Fabrica de fericire" (titlul este si el profund utopic), la Burton, la personaje colorate, la primul meu film de animatie in 3D, la care, cand a murit tigrul am plans... eu si toti ceilalti copii din sala, doar ca sa rasuflu usurata cand am vazut ca de fapt nu murise...

Asta este numai una dintre traiectoriile pe care afectivitatea mea le-a urmat, condusa de pseudo basmul din reclama cu pricina. Spun pseudo pentru ca nu exista, in fabrica de Coca-Cola, nici un personaj negativ, iar fara personaj negativ, dupa toate regulile gramaticii narative, nu exista nici basm.

Un drum lung, care pana sa ma aduca la "Timpurile moderne" ale lui Chaplin, a deviat prin voluptati vizuale incontestabile.

Imi place cand cade moneda si imi place graba perfect organizata a locuitorilor din automatul Coca Cola. Printre detergenti si bere Ciucas, reclama are meritul de a aduce culoare, viata, fie ea si extraterestra si de a deschide niste teritorii gnomice pe care pana si Evul Mediu le-ar invidia.

Pictorul medieval Hieronymus Bosch ar pali de invidie daca ar fi sa dea mana cu designerii de la PSYOP, chiar daca nu impart exact acelasi teren de bataie.

Uite utopia, nu e utopia
Spotul este atat de zbuciumat, incat ai impresia ca esti intr-un montaigne-russe. Dar ca si in cazul comediei, caderea in vid este iminenta. Dupa toata pleiada de animalute, dupa toata plimbarea prin orasul minunilor, ma trezesc in fata unei guri de automat, in care cade o sticla, ca toate sticlele de Cola pe care le-am cumparat vreodata.

Niste tineri (tinte favorite ale utopiei), asezati neglijent in jurul masinii de Coca Cola se hlizesc. Impart un moment zglobiu. Coca Cola insoteste aceste momente zglobii din viata tinerilor neglijenti.

O sa mi se spuna ca asta este si ideea, sa vedem magia din spatele sticlei, sa iesim pentru o secunda din realitatea in care ne ducem in fiecare zi la serviciu, plecam obositi si esuam inevitabil la o bere pe Motoare. Ok. Accept invitatia, stimati domni de la Weiden and Kennnedy, PSYOP si Coca Cola. Accept toate invitatiile care ma conduc pe taramuri magice.

Sunt ca Alice, vreau sa beau o tarta si sa ma fac mare-mare, pana cand nu mai pot sa-mi leg sireturile de la pantoful stang. Dar de ce tocmai atunci cand vin cu voi in turul magic si cand ma minunez mai tare, imi dati drumul si ma aruncati pe terasa la Motoare?

Talentatul domn stereotip
Imi amintesc acum ca cineva spunea odata-ca-niciodata, ca pe domnia sa nu-l intereseaza oamenii care critica, gurile rele care imbiba actul de creatie cu respiratia lor necreativa. Am reformulat. Pe scurt, cred ca se referea la persoanele care vorbesc de rau, fara ca la randul lor sa produca ceva, mai frumos sau mai urat. Iar am reformulat.

Atunci cand am citit, i-am dat dreptate respectivului insensibil la critici. Inca ii mai dau. Si totusi, chiar in momentul de fata eu insami ma plang.

Actul critic e realizat: mi-am dat seama ca reclama de la Coca Cola promite la fel de fals ca si fabulosul destin al lui "Amelie Poulain", in care Jean-Pierre Jeunet implica subtil ca, finalmente, calea spre fericire nu poate fi urmata prin ruperea tiparelor, ci prin respectarea lor. Analiza nu-mi apartine, si m-am incapatanat sa o accept multa vreme.

Dezamagirea pe care grupul vesel de la sfarsitul spotului "Fabrica de fericire" mi-a produs-o, izgonindu-ma din tara minunilor, e ingenua. Iarasi critic. Dar, undeva intr-o carte care se cheama "Inventarea cotidianului"; un anume domn Michel de Certeau imi spune ca pot sa critic.

Interpretarea si reinterpretarea produselor (fie ele mediatice sau de orice alta natura) sunt niste "tactici", prin care utilizatorul isi re-creeaza universul si il modeleaza. Consumatorii Coca Cola scapa fatalmente de sub incidenta utopiei atunci cand incep sa se intrebe unde sunt muncitorii de la fabrica de fericire.

"Tactica" mea, ca utilizator complet neavizat, este sa re-interpretez spotul, dandu-i astfel o alta acceptiune. In care mi-este cu neputinta sa inteleg de ce dupa o asemenea plimbare cu montaigne-russe-ul sunt obligata sa cad direct din viziuina iepurelui, in lumea stereotipurilor, in care niste tineri trendy si fara griji savureaza un moment de neuitat alaturi de Coca Cola. In care se vede ca utopia cea mai utopica, neasumata, ramane o utopie.

IQads.ro, Ileana Buzea, 09 aug 2006

Cafe del Mar si aparitia chillout-ului

Chillout-ul e in general ori retro, ori avangardist, iar piesele de "racorire" au trecut imediat din playlist-urile DJ-ilor responsabili cu relaxarea, pe compilatii aruncate pe piata, iar apoi in cluburi speciale, de profil, care pot fi aceleasi uneori, dar nu neaparat, cu locurile after-hours.

Cea de-a doua parte a circuitului poate fi remarcata usor in aparitia, succesul si diversificarea seriei Cafe del Mar. Este vorba despre un bar la moda din San Antonio, Ibiza, numit in unele locuri de pe Internet si Ibiza Sunset Cafe sau Cafe del Sun, care oferea la inceputul anilor '90 apusuri de soare aparte, servite cu muzica ambientala si/sau down-tempo.

Barul vindea initial benzi artizanale cu ceea ce a devenit ulterior muzica chillout, pentru a lansa in 1994 propria serie de compilatii pe CD.

Nume atat de cunoscute cat pot fi cele de underground, precum al lui William Orbit, Underworld, Ramp, Afterlife, Fila Brazilia sau Chicane se amesteca pe playlist-urile celor 13 CD-uri aparute pana azi cu ale unor jazzmeni cross-over ca Pat Metheny sau ale unor artisti world precum Paco di Lucia.

Seria principala s-a diversificat in timp cu spin-off-uri (sub-serii) precum Cafe del Mar Aria, Dreams sau Classic.

Cel mai interesant - desi atipic - Cafe del Mar este, poate, cel cu numarul 6, datat 1999. Highlight-urile de pe compilatia care numara 15 melodii par a fi doua piese cu beat-uri si texturi interesante, Existence, semnata Bugge Wesseltoft, si Adios Ayer, a lui Jose Padilla, nume ce apare si pe alte compilatii.

La ele s-ar putea adauga "The Look of Love" (Dusty Springfield), o bucata retro, insa oricare dintre noi poate face un experiment care arata ca pe langa valoarea pieselor in sine, importanta este si succesiunea lor: incercati si amestecati piesele pe iPod sau la CD Player si veti obtine cu totul altceva. Altceva, mai lipsit de sens.

Blog.Hotnews.ro, Iulian Comanescu, 09 aug 2006

Numarul fraudelor prin internet este in crestere

Fraudele cu mijloacele electronice de plata au crescut in prima jumatate a acestui an, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Reprezentantii Inspectoratului General al Politie Romane precizeaza ca o parte din retelele criminale organizate care isi desfasurau activitatea in domenii ca traficul de autoturisme furate, traficul de fiinte umane si chiar traficul de droguri s-au reorientat, savarsind infractiuni cu carti de credit si prin internet.

Sumele de bani obtinute in acest mod pot fi uneori mult mai mari decat cele care se puteau obtine ulterior.

Conform unui comunicat de presa al Inspectoratului General al Politiei
Romane, comertul electronic incepe sa ia amploare si in tara noastra, atat in ceea ce priveste site-urile de comert electronic, folosirea de instrumente de plata electronice cat si a numarului de persoane care achizitioneaza produse prin acest sistem.

De aceea, numai in primele sase luni ale acestui an au fost depistate 526 de infractiuni, au fost invinuite 340 persoane, iar 65 de persoane au fost retinute sau arestate pentru comiterea unor astfel de fapte.

Politia remarca o tendinta de specializare a infractorilor atat asupra
activitatilor desfasurate cat si din punct de vedere tehnic. O parte dintre aceste activitati sunt initiate in Romania, dar vizeaza victime din
strainatate sau sunt finalizate in strainatate.

Reprezentantii Politiei Romane sustin faptul ca in domeniul infractiunilor
informatice nu se remarca o evolutie spectaculoasa, precum nici in
pornografia infantila de pe internet, unde nu au fost depistate cazuri de
racolare de minori supusi la abuzuri sexuale.

Cea mai spectaculoasa crestere a avut loc in cazul fraudelor cu carti de credit. Au fost depistate numeroase cazuri, in Romania sau strainate, in care persoanele folosesc in mod fraudulos cartile de credit.

Reprezentantii IGPR evidentiaza doua moduri de operare in cazul fraudelor cu cartile de credit. "Skimming-ul" este unul dintre ele si consta in instalarea de dispozitive la bancomate sau POS-uri, prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cartilor de credit, care sunt folosite pentru inscriptionarea unor noi carti de credit.

A doua metoda este asa numitul "Phishing", care "reprezinta crearea unor pagini web false si transmiterea de mesaje catre diverse persoane in scopul obtinerii unor date de identitate pentru internet sau carti de credit".

Pentru a asigura eficientizarea interventiilor Politiei in astfel de cazuri,
Directia Generala de Combatere a Criminalitatii Organizate a pus bazele unui echipe de cooperare cu FBI-ul, pe linia fraudelor informatice, care incepand cu luna aprilie 2006 a devenit operationala si desfasoara activitati specifice de investigare.

HotNews.ro, G.I., 09 aug 2006

Steaua Bucuresti - favorita in sondaje

Steaua Bucuresti este favorita la castigarea mansei duble cu belgienii de la Standard Liege, se arata intr-un sondaj realizat pe site-ul UEFA. Peste 81 la suta dintre cei intervievati considera ca ros-albastrii se vor califica in grupele Ligii Campionilor, in timp ce doar 18 la suta sustin ca echipa belgiana are prima sansa.

Miza meciului de miercuri seara este foarte mare, pentru ca este vorba de patrunderea in grupele celei mai puternice competitii intercluburi, dar si de sume uriase de bani.

Clubul Steaua ar putea obtine aproximativ opt milioane de euro, daca se califica in grupele Champions League. La aceasta suma se mai adauga banii proveniti din vanzarea drepturilor de televiziune si din vanzarea biletelor la partidele desfasurate pe teren propriu.

Partida Steaua -Standard Liege va incepe la 21.30, ora Bucurestiului, si va fi transmisa de TVR 1.

HotNews.ro, D.G., 09 aug 2006

miercuri, august 16, 2006

Topul mostenitoarelor

Frumoase si capricioase, suferind adesea de grandomanie, dar mai cu seama bogate ar fi descrierea sumara a mostenitoarelor de top. Cea mai ravnita dintre ele este Ivanka Trump, fiica de 24 de ani a magnatului american Donald Trump. Si nu doar pentru ca este tanara, inteligenta si chiar culta (a absolvit cu "magna cum laudae" Universitatea din Pennsylvania).

Ceea ce o face "irezistibila" este imperiul financiar pe care-l are in spate, atat de bogat incat ii permite sa glumeasca pe seama banilor ei.

Chiar daca nimeni nu a crezut-o vreodata, fraza rostita de ea "fac pe manechina pentru a-mi plati taxele scolare" a devenit faimoasa. Potrivit revistei "Forbes", ea este in fruntea listei celor zece mostenitoare care sunt si cele mai frumoase si mai senzuale din lume, iar cine va avea norocul sa le ia de neveste isi va baga in casa o mina de aur, sustine "La Stampa".

Ivanka, actualmente vicepresedinta marii agentii imobiliare aflate in mainile societatii tatalui ei, "Trump Organization", a intrecut-o pe Paris Hilton, pana in prezent regina indiscutabila a vietii sociale de elita, mostenitoarea lantului hotelier omonim. Numele sau figureaza printre cele mai accesate pe internet, iar o aparitie intr-un show televizat ii aduce un milion de dolari.

Blonda cu pretentii de diva si-a castigat popularitatea in urma unor scandaluri, dar in ultima vreme manifesta ambitii serioase in muzica si film.

Pe locul trei se afla Julia Louis-Dreyfus, 45 de ani, fiica mai mare a milionarului francez Gerard Louis Dreyfus, cunoscuta in special pentru rolul Elaine din serialul Seinfeld: actrita de succes, este una dintre protagonistele programului TV american "Arrested Development".

Pe locul al patrulea, Anna Anisimova, 21 de ani, fiica regelui rus al aluminiului. A inceput sa lucreze ca manechin si sa duca o viata mondena, dar cand, in vara anului 2004, tatal ei a inchiriat o casa in zona Hamptons, pentru suma de 550.000 de dolari, Anna a inceput sa apara in revistele de scandal rusesti. A urmat cursuri la New York University.

Azi lucreaza in domeniul imobiliar si declara ca vrea "sa construiasca un imperiu si sa preia controlul asupra orasului".

Evenimentul Zilei, 10 aug 2006

Goana dupa bone: o afacere cu profit garantat

Mai mult timp petrecut la serviciu. Aceasta este una dintre realitatile cu care romanii se confrunta din ce in ce mai des. Mai ales daca vorbim despre cei care traiesc in marile aglomeratii urbane si care tin foarte mult sa-si faca o cariera. Nu foarte benefica pentru familie, situatia a inceput sa fie exploatata la maximum de micii afaceristi.

Serviciile de genul babysitting sint in momentul de fata la mare cautare si mai ales de viitor. Drept dovada si numarul firmelor care ofera aceste servicii. Spre exemplu, in Bucuresti la ora actuala exista in jur de 40 de astfel de societati. Aceasta in conditiile in care cu un an in urma numarul lor se rezuma la doar cinci.

"Romania este o tara al carei viitor este in servicii. Cine este cel mai bun va cistiga intotdeauna, dar trebuie sa stii ce vrei", sustine Antoaneta Istrate, manager la Antoanette, o agentie de babysitting.

Explozia numarului de astfel de firme si faptul ca cererea este din ce in ce mai mare nu inseamna insa ca oricine poate avea succes. "Cheia succesului intr-o astfel de afacere este practic cheia succesului in servicii. Trebuie sa iti satisfaci clientii la cel mai inalt nivel", apreciaza si Gabriel Florea, managerul Bona Mia.

Start cu 5.000 de euro

Ca in orice afacere, si in cazul unei firme de babysitting la inceput ai nevoie de un capital. Patronii agentiilor de babysitting sustin ca investitia initiala se invirte in jurul a 7.000-10.000 de euro. Dar se poate porni si cu un minimum de 5.000 de euro. Cei care se gindesc insa la o afacere pe termen lung trebuie sa investeasca insa permanent.

"Ca in orice afacere, trebuie sa ai o baza de pornire: minimum 5.000 de euro. Daca vrei sa faci profit, trebuie sa ai insa determinarea necesara si sa tii intotdeauna cont de faptul ca te adresezi atit angajatorilor (parintii - n. red.), cit si angajatilor (bonele - n. red.)", mai spune Istrate.

Pe linga taxele aferente deschiderii unei societati si a autorizatiilor necesare in acest caz, cele mai importante investitii vizeaza sediul firmei, la care se adauga logistica necesara. Este vorba in primul rind despre sistemele de comunicatii: telefoane si Internet, fara de care desfasurarea unei astfel de afaceri este practic imposibila.

"Un astfel de business nu se poate face intr-un apartament, pentru ca oamenii care apeleaza la astfel de servicii sint in general persoane care dispun de o situatie financiara buna", explica Marian Stavarache, managerul unei alte firme de profil. Potrivit acestuia, pentru siguranta, cei care vor sa-si deschida o astfel de afacere ar trebui sa aiba initial in jur de 10.000 de euro.

De asemenea, potrivit patroanei de la Antoanette, foarte importanti sint si angajatii permanenti. "Angajatii trebuie sa fie niste profesionisti. Ai nevoie de psihologi specializati in resurse umane cu o experienta de minimum trei ani si de recrutatori", sustine aceasta. Antoanette are la ora actuala patru angajati.

Cheltuieli de luat in calcul

Odata afacerea demarata, patronul unei societati care are ca domeniu de activitate servicii de tip babysitting trebuie sa ia in calcul si cheltuielile lunare. Care nu sint de neglijat, dupa cum spun reprezentantii societatilor care activeaza pe aceasta piata.

Cei mai multi bani se duc pentru gasirea personalului care urmeaza sa fie plasat sau, mai precis, pe telefoane, anunturi in ziare si pe Internet. Totodata, transportul este un alt element de luat in calcul, avind in vedere ca foarte multi clienti doresc sa faca cunostinta cu candidatii la postul de babysitter avind alaturi unul dintre angajatii agentiei de recrutare.

Din ce se obtin banii

O agentie de babysitting este practic o firma care intermediaza angajarea unor persoane care functioneaza dupa principiile companiilor de headhunting. Diferenta cea mai importanta consta in faptul ca aceasta este specializata.

Mai mult, spre deosebire de celelalte agentii de recrutare care percep o taxa numai de la angajator, aceste firme iau un comision atit persoanei care cauta o bona, cit si acesteia din urma. Comisionul agentiei variaza in medie de la 40% din salariul net din prima luna al persoanei plasate pina la 100% din suma.

Altfel spus, atunci cind comisionul se ridica la 50%, agentia ia pentru o persoana plasata echivalentul unui salariu obtinut de aceasta.

De asemenea, exista si pachete de oferte in care comisionul se ridica la 120% din valoarea salariului lunar net al bonei. Total depinde de perioada de garantie oferita (timpul in care angajatorul are dreptul sa schimbe o data sau de mai multe ori bona daca aceasta este nepotrivita sau paraseste jobul).

In medie, salariul unei bone poate varia intre patru milioane de lei (mai ales in afara Bucurestiului) si 7-8 milioane de lei pe luna.

Dar sint si exemple de familii care ofera bonei in jur de 15 milioane de lei pe luna. Conditia este insa ca aceasta sa aiba diverse specializari, cum ar fi cea de educator, sa fie invatator sau sa aiba studii medicale. Suma cu care este platita bona se negociaza direct intre familie si aceasta, agentia avind cel mult rolul de a consilia.

Important de stiut este de asemenea faptul ca in general parintii care apeleaza la astfel de servicii nu tin cont foarte mult de suma platita, ci de calitatea candidatei. "Parintii nu se uita la comision. Pentru ei banii nu conteaza", sustine Istrate.

Profit de 1.000 de euro

Avind in vedere faptul ca agentiile care recruteaza bone percep comision din ambele parti, dar mai ales pentru ca cererea de astfel de servicii este importanta si in crestere, profitul obtinut poate fi destul de atragator. Unele agentii au ajuns sa faciliteze angajarea pentru 25-30 de persoane intr-o luna, in vreme ce altele au cite 15 cereri pe zi.

Astfel, incasarile lunare pot ajunge si la 100 de milioane de lei pe luna. "De cind ne-am apucat de aceasta activitate profitul a crescut constant de la an la an. Totusi, nu este extraordinar de mare. Poate ajunge pina la 1.000 de euro pe luna", sustine Cecilia Sarmasan, directoarea agentiei de recrutare Serion din Cluj.

Investitie cu amortizare rapida

Investitia intr-o agentie de plasare a babysitterilor se amortizeaza de obicei repede: in doi ani sau uneori chiar in mai putin. Depinde insa si de planurile de dezvoltare. "Daca ai rabdare, in cel putin jumatate de an incep sa se vada rezultatele, in sensul ca iti poti echilibra veniturile cu cheltuielile", apreciaza Stavarache.

De asemenea, Istrate considera ca intr-o astfel de afacere iti poti recupera banii in doi ani. Amortizarea depinde si de obiective. Daca vrei o afacere pe termen lung si investesti, in doi ani iti scoti banii. Dar asta daca intretii investitia. Noi reinvestim tot profitul", sustine aceasta.

Cotidianul, Alina Stanciu, 10 aug 2006

Dinamo si Rapid vor juca azi in UEFA

Gruparea Beitar Ierusalim a anuntat ca la meciul cu Dinamo, programat joi, de la ora 21,00, in prima mansa a turului doi preliminar al Cupei UEFA, vor fi prezenti aproximativ 200 de suporteri israelieni in tribunele stadionului din Soseaua Stefan cel Mare, informeaza site-ul oficial al echipei dinamoviste.

Echipa Beitar, care a ajuns inca de luni seara in Romania, cazandu-se la hotelul Crowne Plaza, a efectuat, miercuri dimineata, un antrenament pe terenul sintetic din Complexul Sportiv Dinamo.

Beitar va sustine antrenamentul oficial in aceasta seara, de la ora 19,30, cu portile inchise.

Rapid a plecat in Bosnia

Miercuri dimineata, lotului echipei de fotbal Rapid Bucuresti a plecat in Bosnia, unde intalneste formatia FK Sarajevo, in turul din turul 2 preliminar al Cupei UEFA.

Meciul este programat joi seara, de la ora 21,00 (20,00 in Bosnia).

La imbarcarea de la Aeroportul "Henri Coanda", jucatorii giulesteni erau optimisti si increzatori intr-un rezultat bun in aceasta faza a competitiei europene.

Ionut Rada, spre exemplu, a declarat ca dupa evolutia buna din precedenta editie a Cupei UEFA, spera ca Rapidul sa egaleze aceasta performanta, sau chiar sa o depaseasca. El a declarat ca intr-o asemenea intrecere nu conteaza scorurile, ci importanta este calificarea in sine in fazele superioare cupei continentale.

Dinu Gheorghe, presedintele clubului, a precizat la randul sau ca vrea o victorie in intalnirea cu formatia din Sarajevo.

Antrenorul principal, Razvan Lucescu, a declarat ca ureaza succes si formatiei Steaua Bucuresti in tentativa de a intra in grupele Ligii Campionilor. "Aceasta performanta ar conduce la cresterea prestigiului fotbalului romanesc, iar eu fac parte din fotbalul romanesc", a spus Razvan Lucescu.

Oficialii clubului Rapid Bucuresti au intampinat dificultati in negocierile cu clubul din Sarajevo, pe tema vizelor de intrare in Bosnia. In ultima instanta, un reprezentant al clubului din Giulesti a trebuit sa mearga in Ungaria, la Budapesta, pentru a solutiona in timp util problema documentelor oficiale de intrare a rapidisilor in Bosnia.

Din delegatia care a plecat la Sarajevo cuprinde numele a 23 de jucatori, printre care nu se regaseste cel al lui Viorel Moldovan, aflat inca in faza de readaptare la efort. Fotbalistii sunt: Coman, Minca, Marinescu - M. Constantin, N. Constantin, Maftei, Perja, Rada, Sapunaru - Badoi, I. Stancu, R.

Stancu, Grigore, Karamyan, Dica, Negru, Maldarasanu - Buga, Burdujan, Griffiths, Zicu, Vasilache si Petrescu. Dintre acestia, chiar daca fac deplasarea, Maldarasanu, Dica si Negru (accidentati) nu vor putea fi utilizati de Razvan Lucescu in meciul programat joi seara.

Onlinesport.ro, 10 aug 2006

marţi, august 15, 2006

Productia industriala a inregistrat un spor de 6,7%

In primele sase luni ale acestui an, productia industriala a avut o evolutie pozitiva, respectiv o crestere pe total industrie de 6,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor furnizate miercuri de catre Institutul National de Statistica.

Rata somajului a fost in luna iunie a anului curent de 5,3%, in scadere cu 0,3% fata de perioada similara a anului trecut si cu 0,2% fata de luna anterioara a anului curent.

In perioada 1 ianuarie-30 iunie 2006, productia industriala a avut o crestere de 6,7% pe total industrie, iar industria prelucratoare a consemnat un avans de 7,2%. In luna iunie a acestui an, productia industriala a avut un spor de 10,6% comparativ cu aceeasi luna a anului trecut.

Cifra de afaceri totala a intreprinderilor cu activitate principala de industrie a cunoscut in prima jumatate a acestui an un avans de 5,5% fata de aceeasi perioada a anului 2005, iar in luna iunie aceasta valoare a crescut cu 10,7% comparativ cu luna similara a anului trecut.

Pastrarea unui ritm avansat al cresterii productiei industriale sprijina cresterea economica. Anul trecut, cresterea economica a Romaniei a fost de 4,1%, la jumatate fata de cresterea de 8,3% inregistrata in anul 2004.

Potrivit unei analize realizate de catre Comisia Nationala de Prognoza, care a comparat estimarile facute in primavara acestui an cu realizarile din prima parte a acestui an, in primul semestru al anului, cresterea economica a depasit 7%.

Prognoza de primavara a Comisiei indica pentru acest an o crestere economica de 6%.

"Rezultatele conomice in cel de-al doilea trimestru al acestui an au fost mai bune decat cele din primul trimestru. La nivelul primului semestru din acest an, cresterea economica a depasit 7%", a declarat pentru HotNews.ro, Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza.

In privinta ratei inflatiei, Ion Ghizdeanu spune ca estimarea Comisiei este de 6% pentru acest an si ca aceasta prognoza se mentine.

"Nu sunt elemente care sa indice faptul ca rata inflatiei va trece de 6% in acest an", a spus Ghizdeanu.

Presedintele CNP a ezitat sa faca estimari anuale, dar a precizat ca in circa doua saptamani, la inceputul lunii septembrie, Comisia va da publicitatii o noua analiza in care se vor face aceste estimari.

Un raport al Bancii Austria Creditanstalt (BA-CA), realizat in luna martie a acestui an, estima pentru Romania o crestere a produsului intern brut de 5,6% pentru anul 2006 si de 5,5% pentru anul 2007.

De asemenea, in luna aprilie a acestui an, raportul bi-anual al Fondului Monetar International (FMI) estima pentru tara noastra o crestere a produsului intern brut de 5,2% pentru anul 2006 si de 5,6% pentru anul 2007.

In privinta ratei somajului, aceasta si-a continuat trendul descendent, astfel ca in luna iunie rata somajului a fost de 5,3%, in scadere cu cu 0,3% fata de perioada similara a anului trecut si cu 0,2% fata de luna anterioara a anului curent. Pentru acest an, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza ca rata somajului va fi pana in 5,9%.

In aceasta privinta, presedintele CNP a mai declarat pentru HotNews.ro ca "este posibil ca rata somajului sa se situeze la 5,7-5,8% in acest an".

HotNews.ro, A.V., 09 aug 2006

Taranii romani tin pasul cu tehnologia